N°- 4

CRONICA C R A M E I .
1 O C T O M B R I E 4878.

Concordia rcs parvfe crescmU,

discordia maximse dilabunlur.

IMIEFH L 10 BAW.

CRAIOVA.

T I P O O II A K I A NA T I O K A L E R ALIA N SAHITCA.

1 8 7 8.
 rso. 4.

CRONICA CRAIOYEL
I Octombrie 1878.

Orăşiam a? Craiova!
Simţim de a ndstră datorie de a vS atrage
atenţiunea în privinţa nouilor alegeri la Con­
siliul Comunal.
După art. 31 din legea de mal sus, Colegiile
electorale se convdcă în tote Comunele ur­
bane şi rurale din patru în patru ani, fâcându-
se convocarea pentru cea din teiu Duminecă a
luneî lui Noembre adecă în diua de cinci.
Nu e credem necî un cetâţian care se nu se
interesede de nouile alegeri, căci de aci putem
dice că depinde s6u sunt legate aprdpe mal
tdte interesele ndstre. Fiă-care orăşian cu drep­
tul sacru de alegătoriu va veni a-şî îndeplini
ac6stă frumdsă şi nobile sarcină. Se vor întruni,
vor delibera şi vor alege persane oneste, ac­
tive, inteligente, cu greutate şi bună reputaţi-
une — în cât se inspire încrederea intregeî so­
cietăţi.
 Noî nu găsim de cuviinţă a recomanda pe
nimeni, căcî cetăţianiî noştri Craioveni sunt de­
stul de inteligenţi ne îndoindu-ne de loc că vor
alege persdne în condiţiunile de maî sus.
Dacă vom sta indiferenţi seu vom lăsa să se
strecore persdne incapabile şi infecte la Co-
muuă, atunci tdtă responsabilitatea cade numai
asupra ndstră a tutulor. îndiferinţa în asemenea
cestiunî e ca şi o crimă.
Tot cetăţianul trebue să se gândescă că nu
e nici un oraş maî pre jos ca Craiova. Numaî
aicî, trecătorul se nomolesce şi-şî încarcă plă­
mânii de praf. Craiova din punctul de vedere
al pavagiuluî şi al necurăţenii pune în mirare
pe orî-ce muritoriu. Să ne deşteptăm dâră odată
din acesta letargia, se ne unim, se lucrăm, se
deliberăm şi se alegem un Consiliu Comunal
care se ne înţelegă, se ne vddă nevoile, păsu­
rile şi se scăpăm o dată pentru tot-de-una din
starea de miseriă şî de barbaria în care ne aflăm.
In numerul nostru viitor vom tracta maî pe
larg acesta cestiune — fiind în destul pentru
astădî ceea ce am dis până aci.

Luni la g Octombrie e chemat înaintea Curţi

apelative secţiunea I I . din Craiova, tinerul I .
Pazu, spre a fi judecat de acesta instanţă, că
în calitate de Jude instructor a comis abus de
putere şi a insultat pe d-nu Tache N . Isvoranu.
Mărturisim că ni se sfăşiă anima de durere
când vedem că un tiner atât de inteligent şi
instruit în debutul carierii selle tradus înain­
tea Curţi după o simplă reclamaţiune.
Două pedepse asupra capului s&Q:
Avertismentul şi suspendarea cât va dura pro­
cesul. Maî vine alta gravă, darea în îudecată
şi aşteptarea cu impacienţă a veridictuluî Mem­
brilor Curţii.
Ne oprim aci.
Nu dicem nimic asupra procesului, asupra
martorilor — asupra cercetării făcute— în fine
asupra întregei fase prin care a trecut tdte a-
cestea — căci nu voim să prejudecăm nimic.
Orî cine însă e împăcat în consciinţă şi mal cu
slmâ d. Pazu, căci e judecat de Curtea Craioveî.
Acdstă instanţă a fost şi este la înălţimea
eî. Membrii ce compun acesta Curte a înlătu­
rat tot deauna passiuuea — resbunarea — a-
vând în vederea numai Justiţia.
Terminând rugăm pe d-nu Preşedinte A l . A -
man care '1 sciim de ce reputaţiune se bucură,
a face că prin ochiul şeii vigilent să se înde-
plinescă procedura — ca procesul să fie în stare
de a fi judecat — lămurinduse cât maî curând
posîţiunea neplăcută a d-lui Pazu.
 6

Ne informăm că d-nu Primar la întâiu s6Q

în primele dile ale luni luî Octombrie, va pu­
blica un raport detaliat despre starea s'au ad-
ministraţiunea comunei în timpul anului 1877.
Din acest raport, ori-cine va putea vede dacă
Consiliul a administrat bine s'aă r6u , va pune
în cunosciinţă- pe toţi de a apreţia şi cumpăni
trebuinţele oraşului şi măsurile ce trebuesc lu­
ate pentru remediarea celui maî mic rgu, în fine
va servi de oglindă întregului oraş.
Felicităm pe actualul Primar de acdstă feri­
cită idee.

.Justiţia.
Secţiunea 1-ifi a Trib. Doljiâ este chemată a
judeca în dioa de . . . Octombrie, procesul de
falş în scriptura privată şi de care cu bună
ştiinţă să servesc D-ni Niţă şi Gheorghe Stoe-
neşti, fapt pentru care ei şi sunt preveniţi.
Diferitele fase prin care au trecut Instrucţi­
unea acestui proces şi înteresul ce el presintă,
atât din punctul de vedere material cât şi al
dreptului, ne autorisă a dice câte-va cuvinte.
Să ştie că aceşti D-nl Stoeneşti în unire cu
fratele lor maî mare anume Dimitrie Stoenescu
(dişî Globoiu), în anul 1 8 7 0 August 10, con-
 stitue D-Iul Petre N . Cotady hypotecă în pri­
mul rang prăvăliile ce aveau în acest oraşî, pen­
tru asigurarea sumi de galbeni 5 0 0 0 , cu cât
declară în act că s'au împrumutat dela densu.
Că la 12 ale acelia-şî luni, D-na Anastasia
Stoenescu muma fraţilor Stoeneşti, hypotecheadă
tot către D-nu Cotady casele sale dotale în-
preună cu pdrta ce servă de comunicaţie, atât
la aceste cât şi la prăvăliile fraţilor Stoeneşti,
şi fără care pdrtă valdrea acestor prăvălii re-
mănea ne însemnată, stipulează în acel act, că:
dacă Cotadi nu se va despăgubi de întreaga
creanţă din fondul prăvăliilor fiilor s ă i , credi-
toru se va despăgubi din fondul caselor sale.
Că în virtutea acestor acte, creditoru Cotady
aă cerut încă din anul 1872 urmărirea şi vân-
darea prăvăliilor fraţilor Stoeneşti de către care
la termen nu i se plătise suma împrumutată.
Că în cursul urmăriri, Stoeneşti plătind lui
Cotady o sumă de 1 0 0 0 galbeni din capital şi
dobânda încă pe un an înainte, acesta a con­
simţit ale mai acorda încă un termen de un an
pentru plata restului de 4 0 0 0 galbeni din capi-
talu datorit.
Că nici după espirarea acestui termen, fraţi
Stoeneşti ne plătind suma datorată lui Cotady,
acesta a reînceput din noQ urmărirea şi după
o amânare de 5 ani, în care Stoeneşti n'aii lă-
 sat să treacă nici un mijloc de a împiedeca a-
cestă vendare, fără însă a se gândi ver o dată
a contesta creanţa luî Cotady, tocmai în anul
1 8 7 6 , când epuidase tdte mijldcele de a maî
putea şicana pe Cotady şi când în fine acesta
ajunsase în posiţie dea rambursa capitalul îm­
prumutat, ceî dinteldoî fraţi Stoeneşti scot un
act cu data 10 August ca din partea D luî Co-
tadyi, prin care acesta declară că hypoteca ce
i s'au dat este iconomicosă, pentru că nu au
dat fraţilor Stoeneşti suma de 5 0 0 0 galbenî co-
prinsă în actu de hypoteca, ci numai 525 Na­
poleoni ce ' l datora maî din nainte fraţi Stoe­
neşti, pe când cel de al treilee frate anume Di-
mitrache Stoenescu codebitoru luî Cotady, nu
face nici un usu de acest act şi în virtutea lui
ceru desfinţarea hypoteci.
La prima vedere a acestui act, Cotady '1 de-
declară de fals, acudând pe Niţă şi Gheorghe
fraţi Stoeneşti ca complici la falsificarea luî şi
că cu bună ştiinţă să servă de densul.
Judele Instructore de pe lângă Trib. căruia
iau fost deferită Instruirea acestuî proces de
falş criminal, întemeindu-se maî mult pe raportu
esperţilor numiţi pentru verificarea şi compa-
raţiunea scripturii şi sub-semnaturiî d-luî Cotady
cu aceia din actul contestat, declară prin ordo-
uanţa s'a, că în adevăr actu declarat în falş
 — 9 —

este proprio al d-lul Cotady, declaraţiune care

trage cu sine anularea hipoteci.
Contra acestei ordonanţe d-nu Cotady făcând
oposiţie la Camera de punere sub acusaţie şi
de către această cameră făcânduse o nouă in­
strucţie, din deposiţia mai multor martori, din
mărturisirile scrise ale preveniţilor asupra unor
fapte în strânsă legătură cu hypoteca, din deo­
sebirea culori cerneli usitată prin autorităţile
publice unde să pretinde că s'ati scris actu fal­
sificat şi aceia cu care este scris actu, în fine
din alte acte şi o serie de fapte bine stabilite
fără a se maî raporta la opinia esperţilor ve­
rificatori, 'şi formddă convicţiunea despre esis-
renţa falsiului şi trimite pe numiţi Stoeneşti în'a-
intea Trib. corecţional spre a fi judecaţi asu­
pra faptului că având cunoştiinţă despre falsi­
ficarea actului, cu bună ştiinţă să servă de dânsul.
Decisiunea Cameri de acusaţie ast-fel moti­
vată, ne pare justă, căci, falşul putânduse proba
prin titluri, prin martori, prin mărturia preve­
nitului, prin raţionamânt s'au presumţiuni şi prin
tot felul de asemenea probe, urm£dă de aci că
opiniunea esperţilor nti este decisivă de şi este
bine ca judecătorul să usede şi de acest mijloc
de'probaţiune, judecătoru nu să l<5gă în nimic de
opinia esperţilor, când el prin cele-l'alte mijldce
probatorii să convinge de contrariu.
 IO

Camera de acusaţie lepădând opinia esperţi­

lor, ausat de dreptul s6a de apreciare şi a su­
plinit proba falşului prin alte mijldce mult mai
positive şi mai puternice precum de esemplu
proba prin titluri, prin mărturie şl prin raţio-
namânt.
In adevăr, Cotady producând la instrucţiunea
Cameri de acusaţie autorisaţia ce isa dat de
fraţi Stoeneşti la 16 August 1870, adecă şese
dile după constituirea hypoteci, de a plăti în
comptu sumi pentru care isau dat acea hypo­
teca lei noi 2 9 0 8 0 d-lul Mallen sumă ce să da­
tora de dânşi în virtutea unor poliţe protestate,
autorisaţie care nu s'au contestat de dânşi şi a-
ducând declaraţiunea d-lui Poumay, gerantul
de afaceri al D-lui Mallen , susţinută de jură­
mântul şi de registrele sale comerciale, că au
primit dela Cotady pentru descărcarea fraţilor
Stoeneşti suma de' lei noi 3 0 6 0 0 , în care s'a
contat procentele dela scadenţa poliţelor şi chel-
tuelile de protest, de altă parte Stoeneşti măr­
turisind în cursul Instrucţiuni că Cotady aii maî
plătit o altă poliţa a lor de 200 galbeni către
D-nu Ghiţă Stirbu, ceea ce s'au confirmat de
acdsta prin prestarea jurământului, la care sume
adăogându-se Napoleoni 525 ce datorau Stoe­
neşti către Cotadi înainte de constituirea hipo-
teci şi dobânda de 18 la sută pentru doi ani
 — II —

înainte, după cum convenise prin actu de îm­

prumut , tdte aceste suml represintă cifra de
5 0 0 0 galbeni coprinsă în actu de hypoteca şi
prin urmare probându-se că Cotady au plătit
suma împrumutată, disa autorisaţie constitue un
titlu care puneîn evidenţă falsitatea contra în­
scrisului de care să servă Stoeneşti, câcî nu maî
pdte fi vorba de o hypoteca iconomicdsă, când
creditoru probddă plata sumi coprinsă în actu
de hypoteca.
Ceva mai mult s'aQ maî produs de Cotady
cu adjutoru D-luî Vasile Vlădăianu, un contract
cu data 1875 sub-scris de Dumitrache şi Niţă
fraţi Stoeneşti, prin care , Cel din teiu asociadă
ca tovaroş pe cel de al doilea la esploatatea
moşii Cerătu ce o ţinea în arendă dela D-nu
Vlădăianu şi prin acest contract între altele a-
ceşti debitori ai luî Cotady regulâdă modul cum
trebue să'i plătească restu de 4 0 0 0 galbeni ce
' i mai datorau în virtutea hypoteci din 10 A u ­
gust 1 8 7 0 , cu alte cuvinte ei mărturisesc prin
acest contract că datorddă acostă sumă lui Co­
tady în virtutea hypoci ce ţine dela dânşi şi
în faţa unei asemenea mărturisiri, maî pdte fi
dre ver un dubiu ca actu de care ei să servă
spre a stabili că aceea hypoteca este iconomdsă,
de dre-ce nu l i s'aQ plătit suma împrumutată
nu este fals ?
 — 12 —

Adăogând la aceste consideraţiunl şi împre­

jurarea că Cotady fiind indus în erdre de Stoe­
neşti asupra situaţiuni prăvăliilor ce ' I hypoteca,
făcândul să crâdă că pdrta de comunicaţie la
acele prăvălii este proprietatea lor, pe când
în realitate nu eî erea proprietari aceliî porţi ,
ci muma lor, au fost pus în posiţiune de a nu
realisa acel împrumut înainte de a hypoteca şi
mama fraţilor Stoeneşti casa sa dotalâ cu acea
portă de comunicaţie şi probă despre aceasta
este actul de hypătecă din 21 August 1870 a-
supra acestor imobile ale mumi Stoeneştîlor, a-
dăogând în fine, că în timp de cinci anî de când
Cotady să afla conţinu în urmărirea imobililor
hypotecăte, fraţi Stoeneşti nici odată nu s'a
gândit a pronunţa măcar cuvintul că hypoteca
este iconomicdsă , ci din contră prin oposiţiu-
nile şi acţiunile ce făceaiî în numele femeilor
t

lor contra luî Cotady, spre a dobândi ele un

drept de privelegiti asupra preţului acelor pră­
vălii, punea în evidenţă hypoteca lui Cotady,
căci este absurd a se susţine că eî având actu
atacat în falşii), trebuea să recurgă la mijldce
indirecte, spre a împuţina garanţia luî Cotady
şi să nu facă dela început usu de acest act,
care îî conducea de sigur la anularea hypo-
teci. Tdte aceste probe raţionale, tote aceste
fapte concordante nu ne conduc 6re cu sigu-
 — 13 —

ranţă la adever şi nu pune în evidenţă falsi­

tatea actului de care să servă Stoeneşti ?
Iată pentru ce dar găsim ca decisiunea Ca-
meri de acusaţie este fondată în drept şi din
acest punct de vedere credem noi, că nici nu
erea necesariu de o noă verificare a scripturi
prin adjutoru esperţilor, disposiţii la care a re­
curs Trib după cea dinteiu înfăţişiare ce a luat
procesu înaintea sa.
Că actul de care să servă Stoeneşti este falş,
numai încape îndoială, dar în acela-şî timp nu
putem tăgădui nici meritul falsificatorului din
punctul de vedere al perfecţiuni cu care a imi­
tat scriptura şi semnătura luî Cotady, cu tdte
acestea un studiu serios din partea esperţilor
şi o credinţă stoică că ori care ar fi efectul ce
ar produce opiniunea lor, şi-au îndeplinit dato­
ria în conştiinţă, va duce neapărat la descope­
rirea adevgrulul.
Suntem sigur că de astă-dată nu se va pro­
duce ca acte de coniparaţiune , de cât din a-
celea petrecute la epoca când să pretinde că
s'au scris actu falsificat, căci ar fi o mare erdre
ca acesta verificare să se fundede pe scripturi
posteridre, de 6re ce să ştie că vărstea aduce
slăbiciune, aşa în cât este evident că un om de
6 0 ani cum este D-nu Cotady, nu pdte avea la
scris siguranţa ce ar fi avuto la 4 0 sau 5 0 ani;
 — 14 —

Ceea-ce este în destul a schimba caracteru l i -

terilor şi pdte chiar accentuarea saQ punctuaţia
ori ortografia.
însemnătatea procesului neadeterminat, a esa-
mina actul atacat în fals şi câte-va din acelea
care au servit de comparaţiune şi credem a a-
duce o mare lumină atrăgând atenţiunea celor
competinţî, asupra unor puncte însemnate ce am
semnalat cu ocasia acestui esamen,
Aşa de esemplu în cât priveşte verificarea
de scripturi trebue a se observa cu mare a-
tenţiune.
a) Siguranţa şi precauţiunea cu care s'aQ
scris actul falsificat.
b) Apăsarea asupra fie-cării litere, acolo unde
ea scrisă în libertate şi fară precauţiune, nu p6te
produce acelea-şî caractere.
c) Că Cotady în tdte semnăturile sale for-
mddă litera „N" din doă trăsuri bine distincte,
pe când în actul contestat ace"stă literă este
formată din o singură trăsură.
d) Singurul act care ar putea servi după l i ­
tera legi pentru verificarea scripturi şi semnă­
turi şi care corespunde epoci când s'au scris
actul contestat, este acela de andipricon auten­
tificat de Trib în 1870; in semnătura din acest
act şi aceea diu registrele Trib. este ceva ca­
racteristic, să pdte observa că la pronumele
 - îs —

Cotady să întrebuinţeadă doî „tt" pe când în

semnătura din actu contestat nu să vede de­
cât un singur „t".
e) In fine : trebue a se distinge greutatea ,
nesiguranţa cu care este făcută parafa din ac­
tul contestat şi diferinţa trăsurilor şi a punctu-
aţiuni ce în tot-deauna să întrebuinţeadă de
Cotady la terminarea semnături şi începutul parafi.
In alte numere vom publica interogatoriu pre­
venitului Niţâ G. ^Stosnescu care presintă inte-
resu din punctul de vedere al sistemului de a-
părare adoptat de dânsu.

Atragem atenţiunea D-luî Primar şi a D-luT

Prefect asupra biurouluî servitorilor din acest oraş.
E imposibil ca cine-va la trebuinţia sa se a-
dreseo!e la acest biuroQ şi se fie satisfăcut. î n t r e g
oraşiul sufere din causa lipsei *de slugî şi n'are la
cine se alerge. Şeful acestui biuroîi cu toţi func­
ţionarii şi aprodil sei se ocup numaî de a libera
condicuţii când cine-va are noroc a găsi un ser­
vitor. Acostă stare deplorabile nu maî este de
suferit. Trăim in acest oraş; o asemene indife-
rinţiă şi nepăsare pentru cetăţeni nu am mai
vedut. Faceţi se încetede acesta miserie, a legi
o persdnă care ese scie a dirija acest biroti şi
E S î
a satisface pe cetăţeni. /£r£î- ^ î Ş \