Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Adrian Barbu, Problema copiilor-soldaţi pe continentul African, http://geopolitics.ro/
2
Art. 1 din Legea nr. 567/2001 pentru ratificarea Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în
conflicte armate, la Convenția privind drepturile copilului, semnat de România la 6 septembrie 2000.
3
Ion Imbrescu, Tratat de dreptul familiei, Editura LuminaLex, Bucureşti, 2006, p. 515.
Copiii care solicită obţinerea statutului de refugiat, precum şi cei
care au obţinut acest statut beneficiază de protecţie şi asistenţă umanitară
corespunzătoare pentru realizarea drepturilor lor. Aceştia beneficiază de una
dintre formele de protecţie prevăzute de Legea nr. 122/20064 privind azilul
în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume: statutul de
refugiat, protecţie subsidiară, protecţie temporară, respectiv protecţie
umanitară temporară.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 122/2006, în aplicarea prevederilor acestei
legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului
superior al copilului.
Art. 77 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului5 prevede că în situaţia copilului care solicită statutul de
refugiat (minor cetăţean străin sau apatrid) neînsotit de către părinţi sau de
un alt reprezentant legal ori care nu se află în îngrijirea unei alte persoane,
precum şi a minorului lăsat neînsoţit după ce a intrat pe teritoriul României,
susţinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a
statutului de refugiat se asigură de către direcţia generală de asistenţă
socială şi protecţia copilului în a cărei rază administrativ-teritorială se află
organul teritorial al Ministerului Administraţiei şi Internelor unde urmează a
fi depusă cererea.
Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului se
analizează cu prioritate. În scopul susţinerii adecvate a intereselor
copilului, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului
desemnează o persoană cu studii superioare juridice sau de asistenţă socială
din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care să
susţină drepturile copilului şi să participe, alături de acesta, la întreaga
procedură de acordare a statutului de refugiat.
În situaţia în care se constată că persoana desemnată de către direcţia
generală de asistenţă socială şi protecţia copilului nu îşi îndeplineşte
corespunzător obligaţia de apărare a intereselor copilului sau dovedeşte rea-
credinţă6 în îndeplinirea acesteia, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate
solicita înlocuirea acestei persoane.
Pâna la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de acordare a
statutului de refugiat, cazarea copiilor se realizează într-un serviciu de tip
rezidenţial prevăzut de prezenta lege, aparţinând direcţiei generale de
4
Publicată în Monitorul Oficial nr. 428/18.05.2006, cu modificările şi completările ulterioare (O.G. nr.
22/2004). Această lege a intrat în vigoare la data de 17.02.2006 şi a abrogat O.G. nr. 102/2000 privind
statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată.
5
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, Republicată
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 159 din 5 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare.
6
Cristiana Mihaela Crăciunescu, Dan Lupaşcu, op. cit., p. 421.
asistenţă socială şi protecţia copilului sau unui organism privat autorizat.
11
Legea nr. 567/2001 pentru ratificarea Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte
armate, la Convenția privind drepturile copilului, semnat de România la 6 septembrie 2000
data primirii notificării de către Secretarul general al Națiunilor Unite. În
cazul în care la expirarea termenului de un an statul parte denunţător este
implicat într-un conflict armat, denunţarea nu îşi va produce efectul înaintea
încheierii conflictului armat.12
Consecinţele directe ale unui conflict armat presupun recrutarea
ilegală, violenţa sexuală, omorul, mutilările, separarea de familii,
tratamentul, detenţia ilegală sau dizabilitatea cauzată de război.
Consecinţele indirecte ale războiului presupun accesul redus la
serviciile de bază, creşterea sărăciei, malnutriţiei, bolile, stigmatizarea în
mediul familial şi comunitar (de exemplu, copilul asociat forţelor sau
grupurilor armate care revin în familie, ori fetele care au născut copii ca
urmare a cazurilor de viol).13
Într-un conflict armat internaţional copiii sunt protejaţi prin
garanţiile fundamentale referitoare la tratamentul persoanelor care nu
participă la ostilităţi, enunţate în articolul 3 comun celor patru Convenţii de
la Geneva I, II, III, IV din 1949, care prevede: ”În caz de conflict armat
neprezentând un caracter internaţional şi ivit pe teritoriul uneia dintre
Înaltele Părţi Contractante, fiecare dintre Părţile în conflict va trebui să
aplice cel puţin următoarele dispoziţii:
1. Persoanele care nu participă direct la ostilităţi, inclusiv membrii
forţelor armate putea să ofere serviciile sale Părţilor în conflict.
Părţile în conflict se vor strădui, pe de altă parte, să dispună
intrarea în vigoare, prin acorduri speciale, a tuturor sau a unei
părţi din celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. Aplicarea
dispoziţiilor care preced nu va avea efect asupra statutului juridic
al Părţilor în conflict”.
Datorită acestor dispoziţii, copilul are dreptul, cel puţin, în cadrul
conflictelor armate crâncene, la un tratament uman, care exclude atingerile
aduse vieţii sale, integrităţii sale corporale, demnităţii sale.14
Esenţa protecţiei generale şi protecţiei speciale a copiilor în ostilităţi poate fi
prezentată în următorul conţinut:
1. Copiilor trebuie să le fie garantate drepturile fundamentale în perioada
conflictelor armate;
2. Copiii trebuie protejaţi contra violenţei în perioada conflictelor armate
( nimeni nu va deveni subiectul torturii fizice şi psihice, pedepselor
corporale sau tratamentelor inumane ori degradante; copiii cu vârsta
12
Protocolul facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate la Convenția privind drepturile
copilului, art. 2, 3, 4, 6, 9, 11.
13
Zaharia Virginia, Protecția specială a copiilor în dreptul internațional umanitar, Chișinău, 2016, p. 47
14
Convențiile de la Geneva I, II, III, IV , art. 3
de până la 15 ani nu vor fi recrutaţi de forţele armate şi nu li se va
permite participarea la ostilităţi )
3. Copiii capturaţi sau separaţi de familiile lor în perioada conflictelor
armate sunt în drept să primească protecţie specială şi asistenţă.15
În 2016, în Siria, a existat un record la capitolul copii uciși raportat la
cei 6 ani de conflict armat. Cel puțin 652 de copii au murit în ultimele 12
luni în Siria, cu 20% mai mulți față de anul precedent 2015. Partea cea mai
tristă este că jumătate dintre acești copii și-au pierdut viața în școli sau în
apropierea școlilor.
„Aș vrea să devin doctor dar acum nu mai am unde să învăț. Școala
mea a fost bombardată. Ne jucam foarte mult timp în curtea școlii dar acum
îmi este frică să mă mai duc acolo” spune Ahmad, un copil în vârstă de 6
ani.
15
Zaharia Virginia, op.cit., p.119