Tratamentul conservator are contraindicații absolute și relative.

Contraindicaţii absolute: (4)

 trimestrul I sau II de sarcină;
 două sau mai multe tumori în cadrane separate ale sânului;
 microcalcificări difuze;
 radioterapie a sânului în antecedente.
Contraindicaţii relative:
 raport nefavorabil dimensiune tumoră/sân;
 boală de colagen;
 macromastie (nu se poate obţine omogenitatea dozei de iradiere);
 localizarea retroareolară a tumorii.
Alte criterii de excludere sunt:
 imposibilitatea obţinerii de margini negative,
 tip histopatologic lobular sau cribiform (multifocalitate, multicentricitate),
 refuzul bolnavei de a face iradierea,
 preferinţa bolnavei pentru mastectomie (determinată mai ales de frica de recidivă).

Criteriile de selecţie pentru reconstrucţia cu ţesut autolog includ:

 paciente tinere, cu o speranţă de viaţă lunga,
 paciente cu susceptibilitate la complicaţii în cazul implanturilor
sintetice,
 cancer de sân bilateral.
Reconstrucţiile cu ţesut autolog sunt bine tolerate, suportă mai usor radioterapia, sânul
se comportă în mare măsură ca un sân natural, inervația se poate dezvolta în ţesut, dar au şi
unele dezavantaje cum ar fi:
 faptul că necesită o intervenţie chirurgicală de lungă durata, mai
complexă,
 pacienta trebuie să aibă un status biologic suficient de bun,
 este necesar un chirurg cu experienţă.
 Reconstrucţiile mamare folosind implanturi sintetice sunt o forma facila de reconstrucţie,
sunt relativ nepericuloase şi mai puţin costisitoare.
Exista dezavantaje, ca de pildă:
 formarea unei capsule fibroase,
 infecţia periprotetică,
 fisurarea invelișului de silicon cu pierderea etanseității protezei.
Sânul protezat cu implant sintetic este mai puţin natural iar creșterea în greutate duce la
asimetrie mamara.
Indicaţia de folosire a implanturilor sintetice include:
 paciente cu morbiditate asociată importantă,
 paciente ce dispun de puţin ţesut autolog pentru reconstrucţie
 paciente care solicită în mod special implanturi sintetice.

Este necesară terapia adjuvantă:

 După intervenția chirurgicală și evaluarea statusului axilar precum și a
caracteristicilor histopatologice și imunohistochimice ale tumorii
o invazii ganglionare importante
o cancerului mamar triplu negativ (ER-, PGR-, HER2-)

Astfel, chimioterapia preoperatorie se adresează

 formelor avansate locoregional și are rolul de a converti la operabilitate și de
a
 crește posibilitatea tratamentului conservator,

în timp ce chimioterapia adjuvantă (postoperatorie) are ca scopuri
 scăderea
o riscului de recidivă și
o metastazarea și
 creșterea supraviețuirii.

Chimioterapia paliativă este indicată în stadiul IV al bolii

 Radioterapia are patru indicaţii majore:
1. preoperatorie,
2. adjuvantă (postoperatorie),
3. paleativă,
4. hormonosupresiva.

Iradierea preoperatorie - se adresează stadiilor avansate locoregional de boală, la care

nu se obţine remisiune prin tratament citostatic, în scopul convertirii la operabilitate.

Radioterapia adjuvantă (postoperatorie) – se efectuează în scopul îmbunătăţirii

controlului local al bolii, la cazurile cu risc crescut de recidivă.

Radioterapia paleativă - se adresează în principal metastazelor osoase, cerebrale,

ganglionare şi cutanate.

În cadrul tratamentului conservator al cancerului mamar ea se adresează bolii

minime reziduale cu scopul de a asigura împreună cu chirurgia limitată controlul local al
bolii.

Complicaţiile posibile ale radioterapiei sunt:

 edemul braţului,
 plexopatia brahială,
 diminuarea mobilităţii braţului,
 necroza ţesuturilor moi,
 fracturi costale,
 pneumonită radică,
 efect carcinogenetic la nivelul sânului,
  afecţiuni cardice.

Hormonoterapia este utila pentru cazurile cu receptori estrogeni și/sau progesteron pozitive.
Cuprinde:
 medicatia antiestrogena
o Tamoxifen
o Fulvestrant,
 inhibitorii de aromataza –
o anastrazol ,
o letrozol,
o exemestane,
 antagonistii de LH-RH –
o Goserelină,
o Triptorelinium,
 ablația chirurgicală a ovarelor - chirurgia deschisă/laparoscopie .

Terapia moleculară țintită cu anticorpi monoclonari include:

 agenți antiHER2 - trasturmab,
 agenti antiHER1 și antiHER2 -lapatinib,
 agenti antiVESFR -antiangiogenetic- bevacizumab.

Oncotype DX
 carcinom ductal in situ:

 pentru a estima atât riscul de recidivă al CDIS

 pt a estima riscul de a dezvolta o nouă formă de cancer invaziv la nivelul

aceluiași san și în ce măsură ar putea beneficia de radioterapie după
tratamentul chirurgical;
 carcinom invaziv, stadiu I sau II, pozitiv pentru receptori hormonali (estrogen), fără
invazie ganglionara sau invazia a maxim 3 ganglioni, Her 2 negativ:

 pentru a estima riscul de recidivă al cancerului mamar

 pentru a evalua necesitatea chimioterapiei după tratamentul chirurgical.

Testul analizează activitatea a 21 de gene, apoi calculează un scor, reprezentat de un numar de
la 0 la 100; cu cât este mai mare scorul cu atât riscul de recidivă este mai mare
MammaPrint
- analizează activitatea a 70 de gene
- neoplasmelor negative pentru receptori hormonali.

Mammostrat se bazează pe studiul a

- 5 gene
- numai pentru cancerele cu receptori hormonali pozitivi.

Prosigna poate fi utilizat pentru

- riscul de metastază la distanță, la 10 ani de la diagnosticarea unui cancer in stadiu
puțin avansat,
- pozitiv la receptori hormonali și cu până la 3 ganglioni pozitivi,
- după 5 ani de tratament hormonal
- la femeile în postmenopauză.

Boala Paget reprezintă o formă de carcinom intraductal însumând 1-4% din totalitatea
cancerelor de sân.

SARCINA
In trimestrul întâi de sarcină, precum și cu 3 saptămâni înainte de termenul anticipat
nu se administrează citostatice.

Boala a fost depistată în trimestrul întâi,

- mastectomia radicală
- polichimioterapia din semestrul II de sarcină,
- eventual cu radioterapie și hormonoterapie dar obligatoriu postpartum.
Diagnosticul a fost stabilit în trimestrele II sau la începutul trimestrului III,
- mastectomie sau tratament conservator cu limfadenectomie axilară și chimioterapie
- li se pot asocia radioterapia și hormonoterapia însă după naștere.