*aans *k*t*l;

ffj1 #:ki I

ffi r&r i

J*
', al"rd
IOAN SLAVICI

Basme

Editu.ra HERRA
2049
CUPRINS
 ZANA ZORILOR

Poveste

A fost ce-a fost; dac[ n-ar fi fost, nici nu s-ar povest .

A fost odatd un implrat, - ur imp[rat, mare gi put:rnic;
impdr[1ia lui era at0t de mare, incdt nici nu se gtia ur de se
incepe qi unde se sf0rgeqte.
Unii ziceau cI ar fi fbrd de margini, iar al[ii spuneau :[ 1in
minte de a fi auzit din bdtrAni c[ s-ar fi b[tut odinioard mpd-
ratul cu vecinii sli, din care unii erau gi mai mari, gi rn d pu'
ternici, iarfl allii mai mici gi mai slabi decdt ddnsul.
Despre impbratul acesta a fost mers vorba cdt e lur rea gi
tara cum c[ cu ochiul cel de-a dreapta tot rdde, iard u cel
de-a stinga tot ldcrdmeazl neirrcetat. in zadar se intrel ,r [ara
cd oare ce lucru s[ fie acela, c[ ochii imp[ratului nu e pot
impdca unul cu altul. Dacd mergeau voinicii la impdri ul ca
sd-l intrebe, el zdmbea a rAde gi nu le zicea nimic. Aqa r" mase
 vrajba dintre ochii implratului o taind mare, despre care nu
qtia nimeni nimic afard de impdratul.
Crescurd feciorii impdratului. Ce feciori! ce feciori! Trei
feciori in Ear[ ca trei luceferi pe cer! Florea, cel mai bdtr0n,
era de un stdnjen de inalt, cu nigte umeri, incdt nu l-ai putea
mdsura cu patru pllmi cruciq.
Cu totul alta e Costan: mic la staturd, indesat la fhpturd, cu
braful de bdrbat, cu pumnul indesat.
Al treilea qi cel mai tAnlr fecior al implratului e petru:
inalt, dar sublire, mai mult fatfl decdt fecior. petru nu face
multd vorbd: el rdde qi cdnt[, cAnt[ gi rdde de diminea![ pdnl
in seari.
Numai cdteodatl il vede omul mai intunecat, dd cu m6na
pletele in dreapta gi in st0nga de pe frunte, qi atunci se pare
[i
cd,vezi pe un bdtrAn din sfatul imp[ratului.
Mli tu egti acuma mare; du-te gi intreab[ pe
Floreo,
-
taica pentru ce-i piinge lui un ochi, iar altul rdde pururea.
Aga zise Petru c[tre frate-s5u Florea intr-o bunl dimineafd.
Dar Florea nu s-a dus; el qtia incd de mic c6 implratul se su-
plra dac[-l intreba cineva de astd treabl.
Tot aga o p5[i Petru gi cu frate-s[u Costan.
Nu catezl nici unul; las[ c-oi cuteza eu, zise la urm6
-
Petru.
Vorba fu zis[; lucrul fu gata. Petru merse ca sd intrebe.
Oarb6-gi fie mumd-ta! Ce treabl ai tu de aceea?! ii zise
-
impdratul mdnios qi-i dete o palmd pe de-a dreapta gi alta pe
de-a stdnga.
 Petru se duse suplrat gi spuse fralilor sdi cum a p[Eit-o cu
tatdl sdu.
De cdnd a intrebat Petru de treaba ochilor se pdrea cum cd
ochiul cel din stdnga pldnge mai pufin, iar5 cel de-a dreapta
rdde mai mult.
Petru igi int[ri inima gi mai merse o dat[ la impdratul. ,,O
palm[ e o palm[ gi dou[-s doud!"
Gdndi qi fdcu.
O pdgi din nou, cum a mai plgit-o.
Ochiul cel din stdnga ldcrlma acuma numai din cdnd in
cdnd, iar[ cei din dreapta se plrea a fi injunit cu zece ani.
,,Dac[ e treaba aqa, gOndi acum Petru, apoi qtiu cu ce-oi
face. Atita md duc, atdta intreb, aldta rabd la p[lmi, pdnd ce
nu vor rdde amdndoi ochii."
A zis-o, a qi fbcut-o! Petru nu zicea nimic de dou[ ori.
Fetd meu, Petre! zise impdratul, acuma mai b16nd gi
-
rdzdndcu amdndoi ochii. Eu vdd cum cd lie nu-!i iese grija din
cap; !i-oi spune dar treaba cu ochii mei. Vezi, ochiul acesta
rdde de bucurie cdnd vld c[ am aga trei feciori ca voi; iar ce-
ldlalt pldnge pentru cd m[ tem cd voi nu veli fi in stare sd im-
pd44i in pace qi s[ apdrali lara de vecinii cei vicleni. Dac6-mi
veli aduce ins[ apd de la fdntdnaZdneiZoilor, ca s[ m[ spll
cu ea pe ochi, imi vor rdde amdndoi ochii, cdci voi gti c[ am
feciori voinici, pe care m[ pot rdzema.
Aqa zise imp[ratul. Petru-gi lud p5l[ria de pe prisp[ gi se
duse sd spund fralilor sdi ce-a auzit.
Feciorii imp[ratului se puser[ la sfat qi gitird lucrul pe
scurt, cum se cade intre fralii cei buni.
 Florea, ca cel mai bdtrdn dintre cei trei, se duse in grajd,
alese calul cel mai bun gi mai frumos, puse geaua pe el gi apoi
lud ,,ziua bun[" de la casi gi masd.
MA duc,zise cdtre fralii s5i, gi dac[ nu voi veni intr-un
-
an, o lund, o sdptlnidn[ qi o zi ca apa de la fdntin a Zdnei
Zoilor, s[ vii tu, Costane, dupd mine.
Se duse.
Trei zile gi trei nopfi Florea nu mai st[tu: calul zbura ca
niluca peste munli gi peste vIi pdn1 ce n-ajunse Ia marginile
rmparallel.
Jur imprejur pe lflng[ imp[rdgie era o prlpastie addncl qi
peste aceastd pr[pastie o singurd punte. La puntea asta mai
stetu Florea o dat6: sI priveasc[ inapoi, apoi s[ ieie ,,ziua
bun[" de la [ari.
Fereasc[ Dumnezeu gi pe sufletul pdgAn de aceea ce vdza
Florer, acum, cdnd era s[ plece mai departe. Un bdlaur! dar
bllaur cu trei capete, cu nigte fefe grozave, cu-o falc[-n cer,
CU un;r in p[mint.
Fk rea nici nu mai agtept[ ca bilaurul s[-l scalde in v6paie,
ci det,. pinteni la cal gi se duse ca qi cdnd nici n-ar fi fost aici.
Bi,aurul suspin[ o dati qi pieri ftri urml.

Tr 'cu o s5ptim0n5! Florea nu mai veni; trecurd dou[; de

Flore, nu se mai atzea nimic. Trecu o lunl; Costan incepu a
alege intre cai. Cdnd crlpar[ zonle dupd un an, o lun[, o s[p_
t[mdnd qi o zi, Costan se sui pe cal qi iqi lud ,,ziua bund" de la '

frate-sdu mai mic.

* Sd vii qi tu, dacd voi peri gi eu, zise, gi se duse cum s-a
dus frate-sdu.
B[laurul de la punte era acum mai infricogat, capetele lui
erau mai ingrozitoare gi fuga voinicului mai repede.
Nu se mu a:uzi de amdndoi fraEii; Petru rdmase singur-
M[ duc qi eu in urma frafilor mei, zise el intr-o zi cdtre
tatll
- sdu.
Apoi mergi cu Dumnezeu, ii zise impdratul, doar'd vei
-
rvea mai mult noroc decflt fralii tdi.
$i cel mai tdn[r fecior al implratului lu[ dard',,ziua lrun["
Ei porni cdtre marginea imp[rd1iei.
Pe puntea cea mare stdtea acum un b[laur qi mai m're gi
mai grozav, cu fblcile qi mai infricoqate gi mai desr:hise'
B[laurul avea acum nu trei, ci qapte capete.
Petru st[tu in loc cdnd vdzu dihania asta infricoqati.
Feri din cale! strig[ apoi. Bdlaurul nu feri. Petnr mai
-
strigd o datd gi incd de a trei 9i oar5; dup[ aceea se repez la el
cu sabia scoasd.
indatd i foc! l oc in
se intunecd cerul de nu vdzu alt4 dec0t
dreapta, foc in stdnga, foc pe dinainte, foc pe dinapoi. F'61au-
rul arunca la foc din toate qapte capetele.
Calul incepu a horclni qi a se arunca in doud picioare incdt
voinicul nu putea sd lupte cu sabia.
Steil c-aga nu-i bine! zise el, qi se cobori de pe c al' in
-
mdna stdng[ calul, in mdna dreaptd sabia.