SISTEME DE COMUNICAŢII PENTRU TRANSPORTURI

Lucrarea de laborator nr. 1

Analiza Fourier a semnalelor periodice

1. Obiectivul lucrării

În această lucrare se studiază analiza semnalelor periodice cu

ajutorul seriilor Fourier.

2. Introducere teoretică
2.1. Serii Fourier

Relaţia intrare-ieşire a unui sistem liniar invariabil în timp (LIT) este

dată de integrala de convoluţie definită prin relaţia
y (t )  x(t )  h(t ) 

1
  h( ) x(t   )d


unde prin h(t ) am notat răspunsul la impuls al sistemului, x(t ) este

semnalul de intrare iar y (t ) este semnalul de ieşire. Dacă intrarea x(t ) este
o exponenţială complexă dată de
x(t )  Ae j 2 f0t 2
atunci ieşirea este dată de


 Ae
j 2 f 0 ( t  )
y (t )  h( )d 

3
 
 A   h( )e  j 2 f0 d  e j 2 f0t .
  
Se vede că ieşirea este tot o exponenţială complexă cu aceeaşi frecvenţă ca
şi intrarea. Amplitudinea ieşirii, însă, este amplitudinea intrării amplificată
prin


 h( )e
 j 2 f 0
H ( jf 0 )  d . 4


Se observă că această mărime este o funcţie de răspunsul la impuls al

sistemului LIT, h(t ) , şi de frecvenţa semnalului de intrare, f 0 . De aceea,
 2

este deosebit de simplu să se calculeze răspunsul sistemelor LIT la intrări

exponenţiale. Este, deci, natural în analiza sistemelor liniare să căutăm
metode prin care să dezvoltăm semnalele ca sume de exponenţiale
complexe. Seriile Fourier şi transformările Fourier sunt tehnici pentru
dezvoltarea semnalelor în funcţie de exponenţiale complexe.
Să considerăm semnalele periodice cu perioada T0 . În dezvoltarea în
serie Fourier a unui astfel de semnal, baza pentru dezvoltare este mulţimea
de semnale

 e j 2 nt / T0 
n  
.

Cu această bază, orice semnal periodic x(t ) cu perioada T0 poate fi

exprimat drept o sumă infinită


x(t )  xe
n 
n
j 2 nt / T0
. 5

În această dezvoltare, mărimile notate cu xn se numesc coeficienţii seriei

Fourier a semnalului x(t ) şi sunt date de

 T0
1
xn 
T0 

x(t )e 2 nt / T0 dt. 6

Această relaţie se deduce din ortogonalitatea funcţiilor ce alcătuiesc baza.

Mărimea α este o constantă arbitrară pe care o alegem astfel încât calculul
integralei să se simplifice. Frecvenţa f 0  1/ T0 se numeşte frecvenţa
fundamentală a semnalului periodic, iar frecvenţa f n  nf 0 se numeşte
armonica a n-a. În cele mai multe dintre cazuri,   0 sau   T0 / 2 este o
bună alegere.
Acest tip de serie Fourier se numeşte serie Fourier exponenţială şi se
aplică atât la semnale periodice reale cât şi la cele complexe. În general,
coeficienţii seriei Fourier {xn } sunt numere complexe chiar dacă x(t ) este
un semnal real.
Dacă x(t ) este un semnal periodic real, avem
 3

 T0
1
x n 
T0 

x(t )e j 2 nt / T0 dt 

*
1  T0  7
  x(t )e
 j 2 nt / T0
 dt  
T0   
 xn* .
Din această egalitate, este evident că
 | xn |  | x n |
 8
xn  x n .

Coeficienţii seriei Fourier a unui semnal real au, deci, simetrie Hermite:
modulul lor este par iar faza lor este impară. Echivalent, partea lor reală este
o funcţie pară de n, iar partea lor imaginară este impară.
O altă formă de serie Fourier, seria Fourier trigonometrică, se poate
aplica numai la semnale periodice reale şi se obţine definind
an  jbn
xn  9
2

an  bn
x n  . 10
2

Utilizând relaţia lui Euler, avem

 n  n
e  j 2 nt / T0  cos  2 t   j sin  2 t  . 11
 T0   T0 
Rezultă că
 T0
2  n
an 
T0 

x(t ) cos  2 t dt
 T0 
12
 4

 T0
2  n
bn 
T0 

x (t ) sin  2 t dt.
 T0 
13

Prin urmare,
a0    n  n 
x(t )     an cos  2 t   bn sin  2 t  . 14
2 n 1   T0   T0  

Observăm că, pentru n = 0, avem b0  0, astfel încât a0  2 x0 .

O a treia formă de serie Fourier se obţine definind
 c  a2  b2
 n n n

 bn 15
 n  arctg a
 n

şi utilizând relaţia trigonometrică

 b
a cos   b sin   a 2  b 2 cos    arctg  . 16
 a
Cu aceasta, putem scrie ecuaţia (14) în forma
a0   n 
x(t )    cn cos  2 t   n  . 17
2 n 1  T0 
În general, coeficienţii {xn } ai seriei Fourier a unui semnal real sunt legaţi
de an , bn , cn şi  n prin

 an  2 Re{xn }
b  2 Im{x }
 n n
 18
 n c  2 | xn |
  n  xn .

Reprezentarea grafică a modulului | xn | şi a fazei xn în funcţie de n sau de

nf 0 se numeşte spectrul discret al lui x(t ). Graficul lui | xn | se numeşte
spectrul de amplitudine, iar graficul lui xn se numeşte spectrul de fază.
 5

Dacă x(t ) este o funcţie reală şi pară de timp, adică, dacă

x(t )  x (t ), luând   T0 / 2, avem că

T0 / 2
2  n
bn 
T0 
T0 / 2
x(t )sin  2 t dt.
 T0 
19

Această integrală este zero fiindcă integrandul este o funcţie impară de t. De

aceea, pentru un semnal real şi par x(t ) , toţi coeficienţii xn sunt numere
reale. În acest caz, seria trigonometrică Fourier constă din toate funcţiile
cosinus. Similar, dacă x(t ) este o funcţie reală şi impară de timp, adică,
dacă x(t )   x(t ) , atunci

T0
2  n
an 
T0  x(t ) cos  2 t T
0
dt
0 
20

este zero şi toţi coeficienţii xn sunt numere imaginare. În acest caz, seria
trigonometrică Fourier constă din toate funcţiile sinus.

2.2. Răspunsul sistemelor liniare invariabile în timp (LIT) la

semnale periodice

Dacă se aplică un semnal periodic x(t ) la intrarea unui sistem liniar

invariabil în timp (LIT), semnalul de ieşire y (t ) este şi el periodic cu
aceeaşi perioadă ca semnalul de intrare şi de aceea are o dezvoltare în serie
Fourier.
Dezvoltăm x(t ) şi y (t ) în serii Fourier:

x(t )  xe
n 
n
j 2 nt / T0
21
 6


y (t )  ye
n 
n
j 2 nt / T0
22

Relaţia dintre coeficienţii seriilor Fourier ale lui x(t ) şi y (t ) se obţine

utilizând integrala de convoluţie


y (t )   x(t   )h( )d

 

 xe
j 2 n ( t  ) / T0
 n h( )d
 n 
23
  
  xn   h( )e  j 2 n / T0 d  e j 2 nt / T0
n    

 ye
n 
n
j 2 nt / T0

Fie H ( f ) funcţia de transfer a sistemului LIT, numită şi răspunsul în

frecvenţă al sistemului, dat ca transformată Fourier a răspunsului său la
impuls h(t ) :


 h(t )e
 j 2 ft
H( f )  dt. 24


Din (23), avem

n
yn  xn H   . 25
 T0 

3. Probleme rezolvate cu MATLAB

Problema 1
Seria Fourier a unui tren de pulsuri rectangulare

Semnalul rectangular notat cu  (t ) se defineşte astfel:

 7

 1
 1, | t | 2

1 1
 (t )   , t   26
2 2
 0, in rest


Fie un semnal periodic x(t ), de perioadă T0 , definit prin

 A, | t | t0
 t   A
x(t )  A     , t  t 0 27
 0  2
2t
 0, in rest

pentru | t | T0 / 2, unde t0  T0 / 2.
Semnalul x(t ) este reprezentat grafic în figura 1.

x(t)

T
 0
T
2 0
2
t
-T0 -t0 t0 T0

Figura 1. Semnalul x(t ) din Problema 1.

Presupunând că A = 1, T0  4 şi t0  1,
1. Să se determine coeficienţii seriei Fourier a lui x(t ) în formă
exponenţială şi în formă trigonometrică.
2. Să se reprezinte grafic spectrul lui x(t ) .

Rezolvare

1. Pentru a deduce coeficienţii seriei Fourier din dezvoltarea lui x(t ) , avem
 8

1
1  j 2 nt / 4
4 1
xn  e dt

1 1
 e  j 2 nt / 4 |11
4 2 j n / 4
1
  e  j 2 n / 4  e j 2 n / 4  28
2 j n 
1 sin   n / 2 

2 n/2
1 n
 sin c   .
2 2
Am definit funcţia sinus cardinal sinc(x) astfel:
sin( x)
sin c( x)  . 29
x
Deoarece x(t ) este un semnal real şi par, toţi coeficienţii xn sunt reali, astfel
încât
 n
 an  sin c  2 
  
 bn  0
 30
c  sin c  n 
 n  
2

  n  0,  .
1
Pentru n = 0, avem că a0  c0  1 şi x0  . Pentru n par, avem că xn  0.
2
De aceea

1 n
x(t )   2 sin c  2 e
n 
j 2 nt / 4

31
1  n  n
   sin c   cos  2 t  .
2 n 1 2  4
 9

Deoarece xn este întotdeauna real, în funcţie de semn, faza este fie zero, fie
1 n
π. Amplitudinea lui xn este sin c   .
2 2
Pentru a reprezenta grafic spectrul discret al semnalului, se utilizează
următorul fişier MATLAB:

% Fişier MATLAB pentru Problema 1.

n  [20 :1: 20];
x  abs(sin c(n / 2));
stem(n,x);

Dacă semnalul x(t ) este descris într-o perioadă între a şi b, aşa cum
se arată în figura 2, iar semnalul din intervalul [a, b] este dat într-un fişier
m, coeficienţii seriei Fourier se pot obţine utilizând fişierul m fseries.m dat
mai jos.

function xx = fseries(funfcn,a,b,n,tol,p1,p2,p3)
%FSERIES Returnează coeficienţii seriei Fourier.
% XX=FSERIES(FUNFCN,A,B,N,TOL,P1,P2,P3)
% funfcn=funcţia dată, într-un fişier m.
% Ea poate depinde de până la trei parametri p1, p2 şi p3.
% Funcţia este dată pe o perioadă care se întinde de la a la b.
% xx=vector de lungime n+1 al coeficienţilor seriei Fourier,
% xx0,xx1,...,xxn.
% p1,p2,p3=parametrii lui funfcn.
% tol=nivelul erorii.

j=sqrt(–1);
args0=[];
for nn=1:nargin–5
args0=[args0,',p',int2str(nn)];
end
args=[args0,')'];
t=b–a
xx(1)=eval([',num2str(t),') . *quad(funfcn,a,b,tol,[]',args]);

for i=1:n
new_fun = 'exp_fnct' ;
args=[',' , num2str(i), ',', num2str(t), args0, ')'];
 10

xx(i+1)=eval(['1/(',num2str(t),').*quad(new_fun,a,b,tol, [], funfcn',

args]);
end

x(t)

a b t
Figura 2. Un semnal periodic.

Problema 2
Spectrul de amplitudine şi spectrul de fază

Să se determine şi să se reprezinte grafic spectrele discrete de amplitudine şi

de fază ale semnalului periodic x(t ) cu o perioadă egală cu 8 şi definit
astfel: x(t )   (t ) pentru | t | 4.

Rezolvare

Semnalul este dat de un fişier m numit lambda.m. Alegem intervalul [a, b] =

[–4, 4]. Fişierul fseries.m determină coeficienţii seriei Fourier pentru valori

pozitive ale lui n. Deoarece x(t ) este real, avem x n  xn . Reprezentăm
grafic spectrele de amplitudine şi de fază pentru n = 24.
Programul MATLAB pentru determinarea şi reprezentarea grafică a
spectrelor de amplitudine şi de fază este dat mai jos.

% Program MATLAB pentru Problema 2.

 11

echo on
fnct='lambda';
a=-4;
b=4;
n=24;
tol=0.1;
xx=fseries(fnct,a,b,n,tol);
xx1=xx(n+1:-1:2);
xx1=[conj(xx1),xx];
absxx1=abs(xx1);
pause % Apăsaţi orice tastă pentru a vedea o reprezentare grafică a
spectrului de amplitudine
n1=[–n:n];
stem(n1,absxx1)
title('Spectrul discret de amplitudine')
phasexx1=angle(xx1);
pause % Apăsaţi orice tastă pentru a vedea o reprezentare grafică a
spectrului de fază
stem(n1,phasexx1)
title('Spectrul discret de fază')

Problema 3
Spectrul de amplitudine şi spectrul de fază

Să se determine şi să se reprezinte grafic spectrul de amplitudine şi spectrul

de fază ale semnalului periodic cu perioada egală cu 12 care este dat de

1 t 2 / 2
x(t )  e 32
2
în intervalul [–6, 6].
 12

Rezolvare

Semnalul este egal cu funcţia de densitate a unei variabile aleatoare

gaussiene (normale) de varianţă unu dată în fişierul normal.m. Acest fişier
cere doi parametri, m şi s, media şi abaterea standard a variabilei aleatoare,
care în problemă sunt 0 şi 1, respectiv. De aceea, putem utiliza următorul
program MATLAB pentru a obţine graficele de amplitudine şi de fază.

% Program MATLAB pentru Problema 3

echo on
fnct='normal';
a=–6;
b=6;
n=24;
tol=0.1;
xx=fseries(fnct,a,b,n,tol,0,1);
xx1=xx(n+1:-1:2);
xx1=[conj(xx1),xx];
absxx1=abs(xx1);
pause % Apăsaţi orice tastă pentru a vedea o reprezentare grafică a
spectrului de amplitudine
n1=[–n:n];
stem(n1,absxx1)
title('Spectrul discret de amplitudine')
phasexx1=angle(xx1);
pause % Apăsaţi orice tastă pentru a vedea o reprezentare grafică a
spectrului de fază
stem(n1,phasexx1)
title('Spectrul discret de fază')

Problema 4
 13

Filtrarea semnalelor periodice

Un tren de pulsuri triunghiulare x(t ) cu perioada T0  2 este definit pe o

perioadă astfel

 t  1, 1  t  0

 (t )  t  1, 0  t  1 33
 0, in rest


1. Să se determine coeficienţii seriei Fourier a lui x(t ) .

2. Să se reprezinte grafic spectrul lui x(t ) .
3. Presupunând că acest semnal trece printr-un sistem LIT al cărui răspuns
la impuls este dat de

 t, 0  t  1
h(t )   34
0, in rest
să se reprezinte grafic spectrul discret al ieşirii y (t ) .
Semnalele x(t ) şi h(t ) sunt reprezentate grafic în figura 3.

x(t) h(t)

1 1

-1 1 t 1 t

Figura 3. Semnalul de intrare x(t ) şi răspunsul la impuls al sisyemului h(t ) .

Rezolvare

1. Avem
 14

T0 / 2
1
xn 
T0 
T0 / 2
x (t )e  j 2 nt / T0 dt

1
1
 
2 1
 (t )e  j 2 nt / T0 dt 35

1 n
 sin c 2   .
2 2

Indicaţie: se utilizează integrarea prin părţi.

2. Spectrul discret al lui x(t ) este reprezentat în figura 4.

3. Trebuie mai întâi să deducem H ( f ) , funcţia de transfer a sistemului.

Deşi este posibil să facem aceasta analitic, vom utiliza o metodă numerică.
Pentru spectrul discret al semnalului de ieşire, avem

n
yn  xn H  
 T0 
36
1 n n
 sin c 2   H   .
2 2 2
Programul MATLAB este următorul:

% Program MATLAB pentru Problema 4.

echo on
n=[–20:1:20];
% coeficienţii seriei Fourier a vectorului x(t )
x=.5*(sinc(n/2)).^2;
% interval de eşantionare
ts=1/40;
% vector timp
t=[-.5:ts:1.5];
% răspuns la impuls
fs=1/ts;
h=[zeros(1,20),t(21:61),zeros(1,20)];
% funcţia de transfer
 15

H=fft(h)/fs;
% rezoluţia de frecvenţă
df=fs/80;
f=[0:df:fs]-fs/2;
% rearanjează H
H1=fftshift(H);
y=x.*H1(21:61);
% urmează comenzile de reprezentare grafică.

0,50
0,45
0,40
0,35
0,30
0,25
0,20
0,15
0,10
0,05
0
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
Figura 4. Spectrul discret al semnalului x(t ) .