Tema 7:

După Black:
Clasa I – include cavită țile situate în șanțurile și gropițele smalțului pe suprafața
ocluzală a molarilor și premolarilor, în șanțurile și gropițele vestibulare sau orale, la fel
și în gropițele orale ale incisivilor superiori.
Clasa II – include cavită țile situate pe suprafețele proximale ale molarilor și
premolarilor.
Clasa III – include cavită țile situate pe suprafețele proximale ale dinților frontali,
fă ră lezarea unghiului incisiv.
Clasa IV – include cavită țile situate pe suprafețele proximale ale incisivilor, cu
lezarea unghiului incisiv sau imposibilitatea pă stră rii acestuia.
Clasa V – include cavită țile situate în treimea cervicală pe suprafața orală a tuturor
dinților.
Clasa VI – include cavită țile situate pe marginea incizală sau vîrful cuspizilor

1.Variantele de cavită ți de clasa I și V după Black.

Variante de cavită ţi carioase de clasa I după Black.

 Carie fisurală incipientă sau superficială – cavitatea se lă rgește pâ nă la mă rimea
celui mai mic fuloar; dacă pacientul nu practică profilaxia prin fluorizare, fisurile
sunt sigilate
 Leziuni importante – se extinde pînă la versantul cuspidului, uneori captează o
porțiune a acestuia;
 Leziuni ale fisurilor despă rțite de punți de smalț destul de solide – cavită țile sunt
preparate aparte;
 Leziuni ale fisurilor despă rțite de punți de smalț șubrede – cavită țile sunt unite;
 Leziunea situată în gropița vestibulară – cavitatea este preparată în limitele
acestei suprafețe, neinteresînd suprafața ocluzală ; formă de oval sau dreptunghi;
 Leziunea situată în șanțul vestibular afectează marginea ocluzală – cavitatea se
extinde pe suprafața masticatorie;
 Leziuni aparte de dimensiuni mici situate pe fețele ocluzală și vestibulară – dacă
creasta marginală coronară ce separă aceste cavită ți este destul de solidă ,
cavită țile sunt preparate separat;
 Leziuni masive de pe suprafețele ocluzală și vestibulară – cavită țile sunt unite în
una, în dentină este creat un prag cu adâ ncimea de cel puțin 1,5-2mm;
 Leziuni situate la nivelul foramen caecum – cavitate în formă de oval; precauție –
este aproape de pulpă .

Variante de cavită ţi de clasa a II-a.

 carii pe ambele feţe proximale ale aceluiaşi dinte;
 carii pe o faţă proximală şi pe suprafaţa ocluzală ;
 carii pe o faţă proximală şi la colet;
 carie proximală şi obturaţie sau incrustaţie ocluzală ;
 carii situate faţă în faţă pe feţele proximale a doi dinţi vecini („în oglindă ”).

Variante de cavită ţi de clasa a III-a.

 Carie situată pe fața proximală a unui frontal, care întrerupe (distruge)
continuitatea crestei marginale;
 Carie situată pe fața proximală a unui frontal care subminează (micșorează
grosimea, dar nu distruge) creasta marginală ;
 Carie incipientă situată pe mijlocul feței proximale;
 Carie proximală care întrerupe continuitatea crestei marginale situate față în față pe
fețele aproximale a doi dinți vecini;
 Carie aproximală care întrerupe continuitatea crestei marginale situată față în față
cu o carie proximală incipientă ;
 Carie aproximală care subminează creasta marginală situată față în față la doi dinți
vecini;
 Carie aproximală care subminează creasta marginală situată față în față cu o carie
aproximală incipientă la doi dinți vecini;
 Carii aproximale incipiente situate față în față la doi dinți vecini;
 Carie pe una sau ambele fețe aproximale care se continuă cu o carie de colet.

Variante de cavită ţi de clasa a IV-a.

 Distrucția redusă a unghiului incizal;
 Distrucția mai avansată a unghiului incizal;
 Distrucție masivă a unghiului incizal care necesită mijloace speciale de retenție,
indiferent dacă materialul de obturație are sau nu proprietă ți adezive.

Variante de cavită ţi de clasa V-a.

 Carie de colet superficială situată vestibular, la dinții laterali;
 Carie de colet profundă situată vestibular, la dinții laterali;
 Carie de colet superficială sau profundă situată oral, la dinții laterali.
 Carie de colet superficială situată vestibular, la dinții frontali;
 Carie de colet profundă situată vestibular, la dinții frontali;
 Carie de colet superficială sau profundă , situată oral, la dinții frontali;
 Carie circulară de colet.

2.Instrumente necesare pentru prerpararea cavită ților la fiecare etapă .

Deschiderea cavității carioase – îndepă rtarea marginilor debordante ale smalțului;

Deschiderea: turbina și freze sferice sau fisurale diamantate de dimensiuni mici,
astfel încît să poată fi introduse în cavitate.
Extensia cavității carioase – sunt create contururile externe definitive ale cavită ții;
Lă rgirea: turbina cu răcire aer-apă, freze fisurale sau con invers diamantate sau din aliaj dur.
Necrectomia – îndepă rtarea dentinei alterate din cavitatea carioasă : zona de
descompunere și de demineralizare;
excavator sau freză în formă sferică sau pară de dimensiuni mari din oțel sau aliaj dur;
dinspre planșeu că tre pereții laterali;
*Caries detector – fuxină bazică sau roșu acid în propilenglicol
Formarea cavității – crearea contururilor interne și externe definitive ale cavită ții;
freze fisurale, con invers; răcire aer-apă;
Bizotarea – îndepă rtarea țesutului de smalț lezat de la conturul marginal, pentru a favoriza
o bună aderență și a evita deplasarea axială a obturației sub acțiunea presiunii masticatorii.
Se folosesc freze diamantate cilindrice sau conice care se plimbă de-a lungul marginilor
externe ale cavităţii, de câteva ori.

3.De ce va depinde forma cavită ții carioase în clasa I și V după Black.

Forma cavitatii carioase va depinde de :

a. Dintele care este preparat /premolar, molar, incisiv.
b. Dimensiunile cavită ţii
c. Profunzimea procesului
d. Cantitatea dentinei ră molite şi pigmentate

4.Particularită țile formă rii planșeului cavită ților în diferite variante.

Cavitati superficiale:
Planșeul se prepară plat, orizontal, se evidențiază unghi drept între planșeu și pereți. Se
face cu freza în formă de con invers orientată spre planșeu. În caz de carie profundă pereții
nu se prepară pâ nă la nivelul planșeului. Se prepară cu freza sferică și se lasă concav.

Particularităţile formării fundului cavităţilor profunde.

În caz de leziuni profunde, pulpa reacționează prin producerea de dentină reparatorie în
interiorul camerei pulpare. Dacă se elimină toată dentina ramolită se observă dentina
secundară pură cu aspect stră lucitor. Dar nu întotdeauna este necesar de a elimina toată
dentina infectată din vecină tatea pulpei. Este posibilă aplicarea unor preparate
remineralizante pentru a reface dentina demineralizată .
Nu se face trecerea pereților în planșeu în unghi drept.

5.Grosime adamantinei dintelui la colet.Particulară tă țile prepară rii cavită ților de colet cu
extindere subgingivală .
Grosimea adamantinei variaza in functie de dinte :
    - la nivelul cuspizilor M este de 2,6 mm
    - la nivelul cuspizilor PM este de 2,3 mm
    - la nivelul marginilor incizale ale I de 2 mm
    - la nivelul coletului I lat. de 0,2 mm
Grosimea adamantinei în zona coletului- de la 0,2mm- 0,5mm

Prepararea cavitatilor de colet cu extindere subgingivala are loc cu atentie maxima din
doua motive, primul fiind grosimea mica a smaltumui cu posibilitatea deschiderii
accidentale a camerei pulpare si vecinatatea maxima cu gingia, care poate fi traumata in
timpul prepararii. Astfel prepararea are loc minim invaziv

6.Particularită țile evoluției carie de clasa II după Black.

· Caria aproximala la dintii laterali este a 2 forma dupa cl.I ce apare dupa 8 ani
· Creste ca frecventa dupa erupria primului molar permanent,ce stringe punctele de
contact,deci creaza zone de retentie alimentara
· Apare de obicei simetric pe dinti omologi si in oglinda
· Evolueaza de obicei mai rapid decit cea ocluzala producind frecvente deschideri
pulpare

7.Variante de cavită ți de clasa II după Black.

Variante de cavită ţi de clasa a II-a.

 carii pe ambele feţe proximale ale aceluiaşi dinte;
 carii pe o faţă proximală şi pe suprafaţa ocluzală ;
 carii pe o faţă proximală şi la colet;
 carie proximală şi obturaţie sau incrustaţie ocluzală ;
 carii situate faţă în faţă pe feţele proximale a doi dinţi vecini („în oglindă ”).

8.Particularită țile prepară rii cavită ților cu și fă ră crearea acccesului.

Daca cav. e localizata pe suprafata de contact si dintele vecin lipseste, ea se formeaza fara a
fi scoasa pe suprafata masticatorie
Daca dintii vecini sunt prezenti accesul se face prin fata masticatorie
Accesul poate fi fă cut prin:
 tunelizare (cu o freză sferică diamantată se pă trunde prin foseta ocluzală mezial
de creasta marginală sau de pe fețele vestibulară /orală );
 scobitură (cu o freză sferică diamantată se pă trunde prin creasta marginală );
 acces direct, dacă lipsește sau este distrusă fața proximală a dintelui vecin, sau
este tremă .

9.Prepararea cavită ților verticale, orizontale.

Vertical:
· Cav principala formata din 4 pereti(V,O,gingival,parapulpar) –forma
rectangulara(cav.cutie)
· Adincimea cav,raportata prin latimea peretelui gingival=>min 2 mm
· Peretii V si O =>usor inclinati axial
· Peretele parapulpar=>plan
· Unghiul de intilnire intre pereti=>bine precizat
Orizontal:
· Platou suplimentar
· Necesar p/u fixarea mai buna a obturatiei in cav. Verticala
· Conturul cav.depinde de desenul ocluzal
 Trebuie sa fie in prelungirea cav. Verticale
 Intre cele 2 cav. Apare o zona(istm)=>latimea lui 1/3 din latimea maxima a cav.
(este indicata bizotarea lui)
 Adincimea cav=>cca 2mm
 Fundul cav. Trebuie sa se afle mai jos de jonciunea smalt-dentin(0,5-1mm)
 Forme(cruciforma,triunghiulara,trifoi,coada de rindunica)

10.Cavită țile MOD, VDO, VMD și prepararea lor.

MOD(mezio-ocluzo-distal)
VDO(vestibulo-disto-ocluzal)
VMD(vestibulo-mezio-distal)
Pregă tirea unei cavită ţi comune mezio-ocluzo-distale. Această situaţie solicită o pierdere
mai mare de substanţă dentară să nă toasă şi devine necesară frecvent la nivelul
premolarilor, a că ror suprafaţă ocluzală îngustă nu permite pregă tirea distinctă a două
cavită ţi de clasa a II-a.
Pregă tirea propriu-zisă a cavită ţii MOD
Deschiderea proceselor carioase poate fi obţinută în două moduri:
- deschiderea separată a fiecă rui proces carios, prin mijloace corespunză toare stă rii
crestei lor marginale;
- deschiderea simultană a celor două procese carioase;
deschiderea se poate realiza cu o freză sferica, con invers sau cilindrică pentru turbină ; se
acţionează de-a lungul şanţului intercuspidian mezio-distal, pâ nă se ajunge la suprafaţa
dentinei. Dacă unul din cele două procese a subminat creasta marginală de smalţ, prin
acţiunea frezei de turbină se cade, la acest nivel, în cavitatea carioasă , lă rgindu-se în
continuare accesul. În cazul în care creasta marginală de smalţ este integră , pentru
deschidere se acţioneză vertical cu o freză sferică extradură deasupra tavanului cariei pâ nă
se creează un tunel. Prin largirea tunelului cu freza sferică , se obţine o breşă care este
mă rită pâ nă se asigură un acces satisfă că tor.

Porţiunea orizontală a acestei cavită ţi diferă prin urmă toarele caractere:

- are un aspect liniar;
- este continuă pe toată suprafaţa ocluzală de la cavitatea mezială la cea distală ;
- are o lă ţime aproape uniformă pe tot traiectul ei;
- respectă desenul cuspidian;
- este mai puţin adâ ncă (mai ales la premolari, pentru a nu acţiona ca o pană ) şi mai lată .

11.Metodele de diagnostic ale cariei de contact.

 Transiluminarea- Maculele carioase se caracterizează prin contururi iregulare cu
diferit grad de intensitate, variind de la nuanţe deschise pâ nă la închise şi care se
evidenţiază pe fondul general luminos al coroanei dentare.
 Examenul radiologic Caria apare ca o zonă de transparenţă cu contururi iregulare în
regiunea coroanei dentare.
 Metoda firului de matase- Flosa din mă tase trecută printre dinţi se dilacerează sau
se rupe.
 Revelatori de carie

Punctele de contact- sunt localizate pe partea proximala a coroanelor unde dintele face
contact cu dintii adiacenti ai aceleiasi arcade dentare.
Punctul de contact se restabileste cu ajutorul matricii. Matricea este o piesa dentara
metalica sau nemetalica care se fixeaza pe dinte dupa diferite tehnici, avand ca scop
adaptarea perfecta a obturatiei la nivelul pragului gingival si realizarea unei arii de contact
cu dintele vecin corect plasate.
Exista 2 metode de aplicare a matricii: 1.Matricea este pusa in modul traditional, este fixata
aplicind captuseala izolatorie pe toti peretii dupa aceasta amalgamul este introdus in
cavitatea pregatita. 2. Este folosita la localizarea cavitatii principale pe suprafata de contact
posterioara, cind este dificil abordul catre ea, este aplicata captuseala izolatorie, este fixata
matricea, apoi amalgamul este introdus in portii mici.
Instrumente:Matricea(metalică /plastică )
Penele dentare

13.Bizotarea pragului gingival.

La final, pragul gingival se bizotează  cu ajutorul bizotatoarelor de prag gingival, sub
protecţia aceleiaşi matrici metalice. Bizotarea smaltului se face in unghi de 35° pe o
suprafata de 0,5-l mm, cuprinzand jumatate din grosimea lui.  În acest scop, instrumentul
se aşează cu unghiul ascuţit în spaţiul interproximal, înspre papila interdentară ; se
imprimă instrumentului o mişcare de translaţie dinspre oral spre vestibular şiinvers,
îndepă rtâ ndu-se prismele de smalţ nesusţinute sau demineralizate. Nu se vor efectua
mişcă ri de rotaţie.
Bizotatoarele de prag gingival sunt instrumente indispensabile în prepararea
peretelui gingival al cavită ţii de clasa a II-a; poate fi înlocuit într-o singură situaţie clinică ,
atunci câ nd lipseşte dintele vecinşi se poate folosi pentru bizotare o freză conică sau flacă ră
diamantată .
Câ nd în urma evoluţiei procesului carios peretele gingival este situat la nivelul joncţiunii
smalţ-cement, pe ră dă cina dintelui, NU se face bizotare.