Curs 2 anatomie

Articulatiile gâtului

I) Articulatia atlantoidoaxoidiana:
Atlasul se articuleaza cu axisul prin 2 articulatiii: una atlantoidoaxoidiana mediana si articulatia
atlantoidoaxoidiana laterala.
○-Cea laterala se mai numeste si art inferioara a capului ce se stabileste intre procesele art inferioare ale
maselor laterale ale atlasului( rotunjite sau usor ovalare orientate inferomedial) care se articuleaza cu
procesele art superioare ale axisului invers configurate. Sup art sunt acoperite cu cartilj hialin ,care fiind
mai gros central asigura un mai bun contact intre sup articulare care sunt mai indepartate la periferie.
Capsula articulara se insera la periferia cart hialin si e intarita medial de catre ligamentul lateral inferior al
lui Arnold. Anterior si posterior capsula e intarita de catre ligamentele atlantoidoaxoidiene ant si
posterior.
-Ligamentul atlantoidoaxoidian posterior: se insera intre marginea inf a arcului posterior al atlasului si
marginea lamelor laterale ale corpului axisului.Ligamentul atlantoidoaxoidian posterior e traversat de
catre ramul posterior al celui de al 2lea nerv spinal cervical(suboccipital al lui arnold).
-Ligamentul anterior: se insera intre marg inf a arcului ant al atlasului si fata ant a corpului atlasului. La
niv acestei articulatii, membrana atlantoidoaxoidiana e intarita pe fetele laterale de benzi fibroase care
sunt ligamentele galbene.
Miscari: Se executa miscari de flexie extensie ,inclinare laterala si rotatie care sunt cu amplitudine mare.

○-Articulatia mijlocie:
Este o trohoida perfecta in care atlasul se roteste cu capul in jurul axisului.
Exista un inel osteofibros format de arcul atlasului(anterior) si ligamentul transvers(se insera la niv fetelor
mediale ale fetelor laterale ale atlasului).
-Ligamentul transvers prezinta o sup ovalara pe fata ant pt dintele axisului.Lig transvers e situat anterior
membranei tectoria si ligamentului longitudinal vertebral posterior care o separa de compartimentul
medular.Intre lig posterior si maduva fiind meningele.
-Arcul anterior al atlasului are pe fata sa posterioara o sup articulara ovalara cu axul vertical pt dintele
axisului.
Deci Dintele axisului are 2 sup articulare ovalare(ce au axul veartical), una anterioara pt arcul anterior si
posterioara pt lig transvers.
Sup articulare sunt acoperite de cartilaj hialin.
Ligamentul transvers are 2 prelungiri: -una superioara care se afla intre marginea superioara a
ligamentului si portiunea bazilara a occipitalului si se numeste ligamentul transversooccipital
-una inferioara care se afla intre marginea inferioara a ligamentului
si fata posterioara a corp axis si se numeste ligamentul transversoaxoidian.
Lig transvers si cele 2 prelungiri formeaza "lig cruciform".
Desii aparent lasa impresia ca e un ligament de contentie, adevaratele ligamente care mentin dintele
axisului in articulatie sunt acelea care leaga axisul de occipital.
Articulatia atlantoidoaxoidiana medie poate fi impartita in 2 compartimente:anterior, atloidoaxoidian sau
articulatia propriuzisa si celalalt posterior care e o sindesmoza transverso odontoidiana. Fiecare
prezentant o capsula si o sinoviala proprie.

II) Articulatia occipitoatlantoidiana:se stabileste intre condilii occipitalului si suprafetele articulare

superioare ale maselor laterale ale atlasului numite si cavitati glenoide (aproximativ elipsoidale, mai mult
asemanatoare cu o amprenta de talpa de pantof).
Capsula articulara se insera la periferia cartilajului hialin fiind mai slaba anteromedial , puternica
posterolateral unde e intarita de lig occipitoatlantoidian lateral.
-Lig anterior: se intinde de la partea anterioara a foramen magnum si marg sup a arcului anterior al
atlasului. E format dintro portiune superficiala si una profunda. Cea superficiala continuanduse pe partile
sale laterale cu lig occipitotaltandoidian lateral.
-Lig posterior se intinde intre partea posterioara a foramen magnum si marginea sup a arcului posterior al
atlasului si tuberculul sau.
Cele 2 membrane, ant si post si lig occipitoatlantoidian lateral formeaza marele ligament circular
occipitoatlantoidian "al lui dubreuil-chambardel". Ligamentul occipitoatlantoidian posterior e
echivalentul unui lig galben.
Miscari: Se executa miscari de flexie, extensie, lateralitate, care sunt mai limitate dekt cele de l niv
articulatiei precedente.
Occipitalul nu prezinta o articulatie pripriuzisa cu axisul, de care e legat insa prin ligamente care pe de o
parte il leaga de corpul axisului(occipitoaxoidiene) si care pe de alta, il leaga de procesul
odontoid(occipitoodontoidiene)
-Ligamentele occipitoaxoidiene sunt in nr de 3: unul median si 2 lateral. Cel median pleaca din partea
anterioara a sup bazilare la 2 3 mm de foramen magnum si se termina in partea posteromediana a corpului
axisului. Cele laterale pleaca de pe partile laterale ale gaurii occipitale in apropierea condililor occipitali
si se termina pe fata posterioara a corpului axisului de o parte si de alta a lig median, formând membrana
tectoria care are anterior lig cruciform si posterior lig longitudinal posterior si meningele.
-Lig occipitoodontoidiene sunt in nr de 3 unul median si 2 laterale. Cel median se numeste si ligamentul
suspensor al dintelui care pleaca din partea ant a gaurii occipitale si se termina pe vf axisului, corespunde
unui disc intervertebral dintre atlas si vertebra occipitala. Cele laterale se numesc si alare si se intind intre
fata mediala a condiilor occipitali si partile lat a dintelui axis.
In mentinerea functionalitatea articulatiei cap gât au un rol si lig longitudinale ant si posterior.
Se remarca multitudinea lig si daca se face o sectiune, dinspre anterior spre posterior se constata
prezenta:lig vertebral longitudinal ant, lig occipitoatlantoidian si occipitoaxoidian anterior, lig
occipitoodontoidiene, lig cruciform, membrana tectoria, lig vertebral longitudinal posterior.
Miscarile capului la acest nivel sunt de 3 feluri:flexie extensie care se fac sub un unghi de 20 de grade
dupa un ax ce trece prin centrul condililor occipitali.flexia e limitata de lig longitudinal posterior iar
extensia de cel anterior. Rotatia se face in articulatia atlantoidoaxoidiana mediana, dupa un ax vertical ce
trece prin dinte, in medie se face sub un unghi de 30 de grade, fiind limitata de lig alare. Inclinarea
laterala se face dupa un ax anteroposterior care trece prin condiul occipital si care se face sub un unghi in
medie de 15 grade.
Importantia clinica, inafara de biomecanica e data si de prezenta elementelor vasculo-nervoase:intre atlas
si axis, lig posterior e traversat de nervul suboccipital al lui arnold. Membrana occipitoatlantoidiana
posteriorara e traversata de artera vertebrala si de catre ramul posterior al primului nerv cervical.

Muschii mimicii
-Sunt cutanati sau pielosi care cel putin printro insertie se prind pe fata profunda a tegumentului.
-Prezinta alte caracteristici.
-Se numesc muschii mimicii deoarece participa la redarea expresilor ale fetei, prin contractie.
-Sunt dispusi in jurul orificilor si prin contractia si relaxarea lor contribuie la deschiderea si inchiderea
acestor orificii.
-Sunt inervati de nervul facial.
-Au volum si forta redusa deoarce sunt formati din fascicule subtiri si au si un nr redus de fascicule~cu
exceptia muschiului buccinator nu prezinta fascie~
-Deriva din mezoderm, si ca mecanism de actiune, prin contractia lor incretesc tegumentul, apropiind
punctul de insertie cutanat care e mobil spre insertia osoasa
-Prin contractia lor formeaza un relief de forma unor proeminente liniare, perpendiculara pe directia
actiunii iar atunci knd insertia cutanata e limitata, prin contractia lor determina formarea unei gropite.
Dupa incetarea contractiei, tegumentul revine la pozitia centrala datorita elasticitatii. Tegumentul si
muschiul formeaza o unitate functionala.
-Prin contractia muschiului se mobilizeaza buzele pleoapele sau se deformeaza caracteristic unele santuri
ale tegumentului(santul nazolabial, jugal-reg zigomatica spre menton-,santul submental, in unghiul lateral
al ochiului exista niste santuri dând "piciorul ciorii").
-Muschii cutanati se impart in: muschii craniului, muschii pleoapelor si sprancenelor, muschii nasului si
muschii orificiului bucal.

Muschii craniului:
La niv craniului se descriu muschii :frontooccipital, temporoparietal, si muschiul pavilionului urechii.
1) Muschiul frontooccipital este un muschi digastric având 2 pantece unul anterior sau frontal si celalalt
posterior sau occipital, tendonul intermediar fiind format de aponevroza epicraniana(galea aponevrotica).
Aponevroza epicraniana ,anterior si posterior se continua cu muschii respectivi, pe partilelaterale coboara
spre mastoida,pavilion, tesutul din regiunea maseterina. Pe sup sa exterioara da insertie muschilor
auricular anterior si superior. La niv pielii capului fata sa superficiala se leaga de tegumentul paros al
capului prin tractusuri conjunctive verticale ceea ce explica miscarea pielii capului in contractile
muschiului. Prin fata sa profunda aluneca prin convexitatea boltii cutiei craniene.
2) Muschiul temporoparietal se insera pana la pav urechii unde se termina intre cei 2 auriculari: ant si
post.
3) Muschii pavilionului urechii sunt intrinseci si extrinseci.
-Cei extrinseci sunt rep prin muschi auricular ant ,posteriori si superiori. Auricularul ant se insera pe
aponevroza si de aici pe spina helixului si pe conca. Cel superior de pe aponevroza pe pav urechii la niv
convexitatii fosetei naviculare. Cel posterior de pe mastoida pe convexitatea concai.
-Cei intrinseci sunt mare si mic ai helixului precum si tragusului si antetragusului, iar pe fata mediala sunt
2 muschi transvers si oblic.
Muschii nasului:piramidal sau procerus, muschiul nazal cu o portiune transversa si una oblica (alara) care
e dilatatoare a narineri, se adauga si depresor sau mirtiform.
Muschii pleoapelor si sprancenelor:orbicularul ochiului care are 3 portiuni.
La niv sprancenei avem corugator supercili, depresor supercili, se adauga si fascicule din piramidal al
nasului.
Muschii orificiului oral sau bucal: se impart in constrictori si dilatatori.
-Constrictorii sunt rep de orbicularul gurii, compresorul buzelor(nu e nominalizat de na):
○Orbicularul gurii are 2 componente extern si intern.
¤Cel extern are fibre intrinseci si extrinseci , cele intrinseci sunt rep de 2 muschi incisivi superirori si 2
muschi incisivi inferiori si la niv incisivilor superiori, intre ei,se gaseste un fascicul nazolabial; fibrele
extrinseci, profin de la muschi vecini: pt buza sup din depresorul al unghiului gurii precum si din
buccinator, iar pt buza inferioara sunt fibre descendente din buccinator si din ridicatorul comisurii bucale.
¤Orbicularul intern e reprezentat prin fibre musculare curbe care se gasesc printre fibrele orbicularului
extern.
○Compresorul buzei ezte intre tegument si buze si ei sun muschii care rotunjesc si subtiaza buzele(se
numesc si muschiul sarutului)
-Muschii dilatatori ai orificiului bucal sunt profunzi si superficiali.
○Muschii profunzi sunt rep de ridicator ai unghiului gurii (sau canin)si de muschiul buccinator.
Muschiul buccinator se insera pe marginea alveolara a maxilei si mandibulei in dreptul ultimilor 3
molari,de unde fibrele se indreapta catre comisura bucala.Fibrele mandibulare trec in constitutia buzei sup
iar cele maxilare in constitutia celei inf. El are rolul sa traga mucoasa bucala pt a nu fi prinsa intre arcade
in timpul miscarii. Pe sup sa externa se gaseste un corp grasos(bula grasoasa a lui bichat) e un indicator al
starii de nutritie. Pe suprafata exterioara se gaseste nervul bucal si canalul lui stenon.
Ceilalti 2muschi profunzi sunt rep de coboratorul buzei si muschiul mentonier.
○Muschii superficial:sunt rep prin ridicatorul comun al buzei sup si aripii nasului, ridicatorul propriu al
buzei superioare, mic zigomatic si mare zigomatic, risorius al lui santorini, triunghiuralul buzelor si
platisma(care e subtire evazat la baza unde se insera pe fata profunda a reg suprasternala reg
supraclaviculara si reg acromiala de unde se indreapta pe marginea inf a mandibulei , linia oblica externa
si comisura bucala.)
Nervul facial
Nervul facial reprezinta cea dea7a pereche de nervi cranieni
E exclusiv motor
Inerveaza derivatele celui de a2lea arc branhial
Fibrele viscerale aferente si eferente care pana acum erau atribuite nervului 7 apartin nervului
intermediar, cei 2 nervi având un traiect comun pana in prima parte a canalului facial.nervul intermediar a
fost numit si intermedial nervul lui vriesberg.
♥Originea reala a fibrelor nervului facial se afla in nucleul motor al acesteuia,dispus in segmentul pontin.
Fibrele eferente din acest nucleu(situate profund pe planseul ventricului 4)au un traiect posteromedian,
inconjoara polul superior al nervului abducens (formând genunchiul intern al fascialului)dupa care se
intreapta anterolateral spre santul bulbopontin.
♥Originea aparenta se afla in partea laterala a santului bulbopontin, la niv fosetei supraolivare. Lateral de
el se afla intermediarul, vestibulocohlearul iar medial abducens.
♥Traiect si raporturi:
De la niv originii aparente, nervul strabate fosa craniana posteroara, meatul acustic intern, canalul
facialului si ajunge la baza craniului unde termina in grosimea glandei parotide.
1) In fosa craniana posterioara: facialul e invelit intro teaca arahnoidiana comuna, impreuna cu
intermediarul si cu vestibulocohlearul. In interiorul acestei teci, piamater formeaza câte o teaca proprie
fiecarui nerv. I portiunea intracraniana, facialul se gaseste in pachetul vsn acusticofacial, la nivelul
unghiului pontocerebelos. In partea mediala a acestui spatiu facialul incruciseaza marginea anteromediala
a acusticovestibularului plasanduse deasupra fibrelor cohleare. In partea laterala a acestui spatiu, facialul
si intermediarul sunt suprapusi fiind dispusi pe partea posterolaterala a fibrelor cohleare si pe marg
anteromediala a fibrelor vestibulare. Nervul intermediar este situat mai intai lateral se interpune intre
acesta si fibrele cohleare, de unde si numele. La niv unghiului pontocerebelos, facialul are raporturi:
-superomedial cu trigemenul,
-inferior cu 9 10 11 care merg spre foramen lacerum,
-ccu artera cerebeloasa anteroinferioara care incruciseaza pachetul acusticofacial plasanduse intre facial si
intermediar.
Din fosa craniana posterioara facialul patrunde prin porul acustic intern in meatul acustic intern, nivel la
care porneste portiunea intrapietroasa a acestuia.
2) In meatul acustic intern, cei 3 nervi sunt separati de peretii acestuia printro teaca arahnoidiana comuna:
facialul e cel mai sus situat, patrunzand in meatul acustic intern prin marginea lat a porului acustic intern.
Masoara 12 mm , acopera jumatatea mediala a vestibulocohlearulului, intre ei aflanduse nervul
intermediar care prezinta fibre anastomotice, supra si subiacente,facand imposibila disectia lor. In fundul
meatului acustic intern, facialul poate fi insotit de o prelungire meningeala ceea ce explica posibilitatea
aparitiei LCR in vecinatatea ganglionului geniculat.
Are raporturi cu artera labirintica(poate fi unica sau dubla, ram din cerebeloasa inferioara) in 10% artera
cerebeloasa inf patrunde in meatul acustin intern intre facial si intermediar sau inferior
vestibulocohlearului.
Fundul meatului acustin intern e impartit de 2 creste perpendiculare in 4 arii(cadrane):
-aria nervului facial:situata anterosuperior ce corespunde facialului si intermediarului,
-ariile vestibulare superioare si inferioare, ce corespund ramurilor vestibulare si
-aria cohleara ce corespunde ramurilor cohleare ale nervului
Prin aria facialului, nervul 7 patrunde in canalul facialului pana la gaura stilomastoidiana.
3)Canalul facialului, sau apeductul lui Fallopius (28 30 mm lungime), are forma literei z prezentand 3
portiuni:
-Segmentul labirintic( pt k e dispus superior labirintului): se intinde de la porul acustic intern pana in
vecinatatea ganglionului genicular unde prezinta prima angulatie de 75 de grade denumita genunchiul
facialului. La niv acestei curburi se afla ganglionul geniculat. Acest prim segment rep portiunea cea mai
scurta si ingusta cu o lungime de 3 5 mm si diametru de 1 mm. Directia canalului si a nervului e
anterolaterala, aproape orizontala, perpendiculara pe axul stâncii.
-Segmentul timpanic (se gaseste in peretele medial al urechii medii): la acest nivel nervul este paralel cu
axul stâncii, fiind insotit de un ram din artera meningee mijlocie si e situat superior de fereastra ovala (la
niv careia determina proeminenta canalului facial),nervul fiind dispus inferior canalului semicircular
lateral.
Intre portiunea 2-3 ,in dreptul "abidus at antrum" , canalul facialului si nervul facial fac a2a angulatie
denumita cotul facialului sau genunchiul inf al facialului. Aceasta curbura e separata prin tesut osos de
abitus at andrum care e superior. Aceste raporturi explica posibilitatea lezarii nervului facial in timpul
trepanatilor pe mastoida.
-A 3a portiune e situata la niv peretelui anterior , posterior meatului acustic extern, nervul fiind inconjurat
de celule mastoidiene. Lacest nivel nervu e vertical. Iese din canal prin orificiul stilomastoidian, fiind
insotit de artera stilomastoidiana, ajunge la baza craniului si se indreapta anteroinferior si lateral strabate
patrulaterul facialului (delimitata astfel:sup baza craniului, inferior pantecele posterior al digastricului
anterior glanda parotida si posterior mastoida si marginea anterioara a sternocleidomastoidianului) si
ajunge in interiorul glandei parotide.
- In interiorul glandei parotide facialul are o directie anterolaterala fiind initial profund apoi se apropie
treptat de fata laterala a glandei fiind intotdeauna sit lateral de artera carotida si vena jugulara externa.

♥Ramurile colaterale ale nervului facial:

1)intrapietroase
2)extrapietroase

1)Cele intrapietroase sunt rep de: nervul stapedius(muschiul scaritei) ce se desprinde din segmentul
vertical al facialului inervand muschiul cu acelasi nume.
2)Cele extrapietroase sunt reprezentate de: nervul auricular posterior, stilohioidian, comunicant cu
glosofaringian, lingual, digastric.
¤Nervul auricular posterior: se desprinde din facial dupa ce iese din gaura stilomastoidiana, inconjoara
marginea ant a mastoidei, ajunge la niv insertiei sternocleidomastoidianului unde primeste o anastomoza
din ramul auricular al plexului cervical, dupa care se imparte intrun ram auricular (ce se indreapta catre
mastoida si pav urechii) si unul nu stiu cum (care merge dealungul liniei nucale superioare, devine
ascendent inervand pantecele occipital al frontooccipitalului).
¤Ramul digastric ia nastere din facial sub stilomastoidiana si se distribuie pantecelui posterior al
digastricului.
¤Ramul stliohioidian se desprinde de la acelasi niv cu precedentul se indreapta anteroinferior si median si
se termina in grosimea muschiului stilohioidian.
¤Ramul comunicant cu glosofaringianul e inconstant, putând lipsii. Când exista e f subtire si se desprinde
din facial sub gaura stilomastoidiana, inconjoara fata ant a jugularei având numele de hansa lui haller si se
termina in ganglionul inferior al nervului glosofaringian.
¤Ramul lingual, inconstant, dezvoltarea sa e in raport cu ansa lui haller. Se poate desprdinde din ramul
stilohioidian sau poate inlocuii ramul comunicant cu glosofaringianul. Când exista se indreapta de la
gaura stilomastoidiana pana la baza limbii, fiind situat mai intai in partea lat a stilofaringianianului,
ajunge pe fata lat a faringelui, nivel la care se anastomozeaza cu glosofaringianului, dupa care ajunge la
baza limbii si se termina prin 2 ramuri: filete mucoase care se distribuie impreuna cu cele ale
glosofaringianului si ramuri musculare pt muschki stiloglos si glosostafilin.
♥Ramurile terminale ale facialului: odata patruns in glanda parotida, facialul formeaza unu plan nervos
discontinuu care separa glanda parotida in 2 lobi principali :unul superficial si altul profund. Acest plan
nervos reprezinta plexul interparotidian a carui formare e variabila in functie de terminarea nervului
facial:
-se poate termina prin bifurcare intrun ram superior (sau temporofacial) si unul inferior(sau cervicofacial)
-se poate termina prin trifurcare intrunul ram superior (temporofacial), unul mijlociu (transversofacialul),
si unul inferior (cervicofacialul).
¤Ramul superior este gros, scurt, se indreapta catre condilul temporal, se anastomozeaza cu
auricotemporal si se imparte in ramuri temporale, zigomatice si bucale sup.
-Ram temporale sunt destinate muschilor auricular ant si pantecele frontal.
-Ram zigomatice inerveaza muschii orbicularul ochiului, porugator supercili, depresor supercili.
-Ramurile bucale sup se distribuie muschiului marele si micul zigomatic, ridicatorul unghiul gurii aripi
nasului, buccinatorului ,orbicularul gurii.
¤Ramul inferior primeste unul sau doua filete din ramul auricular al plexului cervical,se indreapta spre
unghiul mandibulei si se termjna prin ramuri bucale, ramul marginal al mandibulei si unul cervical.
-Ramurile bucale se distribuie risoriusului, buccinator, orbicular gurii
-Ramul marginal merge dealungul marginii alveolare si se distribuie coboratorul buzei inferioare, patratul
barbiei, triunghiular buze, mentonier
-Ramul cervical incruciseaza marginea post a unghiului mandibulei, inerveaza platisma si se
anastomozeaza cu transversul gâtului din plexul cervical.
♥Cu toate ca trifurcarea e cea mai frecventa, clasic se descriu 2 ramuri:superior si inferior.
In grosimea parotidei cele 2 ramuri sunt constant unite printro anastomoza care incruciseaza fata externa a
canalului lui stanon , motiv pt care aceasta anastomoza poarta numele de anastomoza parastenoniana.
♥Vascularizatia facialului :in unghiul pontocerebelos e vascularizat de artera cerebeloasa inferioara;
artera labirintica vascularizeaza primul segment al facialului; artera meningee mjloocie prin ramul pietros
ce vascularizeaza seg labirintic si jum ant din seg timpanic pe când jumatatea posterioara e vascularizata
de arterele timpanice care isi iau originea din artera stilomastoidiana iar in ultimul segment, cel
mastoidian, vascularizatia e data de artera auriculara posterioara ram din carotida externa.
♥Anastomozele facialului:cu vestibulocohlearul la niv originii aparente
-Cu nervul intermediar lanivelul meatul auditiv intern
-Cu ganglionul lui scarpa de unde pornesc 2- 3 filete de la niv cotului canalului
-Se poate anastomoza cu nervii 9, trigemen si plexul cervical

Nervul lui vriesberg (7bis)

Desii na il catalogheaza ca fiind independent, multi autori il descriu impreuna cu facialul, fiind considerat
drept componenta vegetativa preganglionara si senzorial gustativa
Nervul facial si intermediar au acelasi traiect pana la niv ganglionul geniculat.
Nervul intermediar contine fibre visceromotorii, gustative, somatoaferente generale.
♥Originea reala: fibrele gustative si cele somatoaferente generale isi au originea la niv ganglionului
geniculat, care e dispus la niv genunchiului
Ganglionul geniculat contine neuroni pseudounipolari care isi trimit prelungirile periferice pt a culege:
-informatile gustative de la nivelul a 2 treimi anterioare ale mucoasei limbii prin fibre gustative
-informatii cutanate de la nivelul zonei ramsey-hunt prin fibrele somatoaferente generale.aceste fibre
merg cu nervul coada timpanului, ajungând la niv g geniculat.
Prelungirilecentrale formeaza componenta eferenta a intermediarului, care patrunde in nevrax la niv
originii aparente si fac sinapsa:
- in partea sup a nucleului tractului solitar (din bulb) -pt fibrele gustative- si
- in nucleii terminali ai trigemenului -pt fibrele somatoaferente generale-
Ganglionul geniculat e traversat (fara a face sinpsa) si de fibre parasimpatice care merg pe nervul
intermediar intrând in constitutia nervului pietros mare si de fibre din salivatorul superior .
Fibrele visceromotorii isi au originea in nucleul lacrimal, fibrele preganglionare cu originea in nucleul
salivator.fibrele postganglionare ale acestor ganglioni inverveaza glandele salivare submandibulara si
sublinguala.
-Fibrele postganglionare din nucleul lacrimal, sau nuleul lui yagita, merg pe calea nervului intermediar
pana la niv ganglionului geniculat pe care il strabat fara a face sinapsa apoi calea nervului pietros mare
prin canalul vidian si fac sinapsa .
-Fibrele postganglionare, merg pe ramurile nervilor oftalmic, maxilar,
♥Originea aparenta este la niv santului bulbopontin, aflanduse medial de acusticovestibular.
♥Ramurile:n pietros mare, coarda timpanului, comunica t cu plex timpanic, comunicant cu nv vaga, nv
pietrosul mic superficial
-Nervul pietros mare: ia nastere in canalul facislulii la niv vf ganglion geniculat,iese din stanca prin hiatul
lui falopious si merge pe fata antero sup s scestuia pe sub ganglionul trigeminal si se uneste cu n pietros
profund din plexul carotidian intern formând nervul canalului pterigoidian sau nervul vidian.strabate
postero ant canalul vidian, ajunge in fosa pterigopalatina si se termina in ganglionul lui mekel .
-N coarda timpanului: ia nastere la 2 3 cm deasupra gaurii stilomastoidiene.se angajeaza printrun conduct
osos denumit canalicului timpanic al corzii timpanului ce se deschide in peretele posterior al casei
timpanului, strabate timpanul, se angajeaza intrun canal osos denumit canalul anterior al fosei timpanului.
Iese din casa timpanului printrun orificiu situat la niv fisurii pietrotimpanice, ajunge in fosa
infratempotala, unde se anastomozeaza cu n lingual din mandibular. Odata unit cu lingualul are acelasi
traiect cu acesta dând rsmuri pt ganglionii sublinguali si submandibulari de la care pronesc fibrele
postganglionare pt glandele salivare care sunt vasodilatatoare si secretoare precum si vasodilatatoare
secretoare si gustative pt mucoasa portiunii ant a limbii.
-Ramul comunicant ajunge pe peretele lateral al casei timpanului participând la plexul timpanic
-Ramul comunicant cu nervul vagu, denumit si auricular al vagului sau nervul lui arnold sau nervul fosei
jugulare: se despriinde la 4 5 mm deasupra gaurii stilomastoidiene patrunde printrun un canal osos in fosa
jugulara, merge pe peretele ant al acesteia, ajungând la ganglionul sup a n vag. In realitate sunt fibre
senzitive ce iau nastere din nervul vag si merg pe n intermediar fiind destinate meatului acustic extern si
fetei mediale a pavilionului urechii ?denumita si zona ramsey hunt)
-N pietros mic superficial: se desprinde din partea lat a ganglionului geniculat, iese din stanca
temporalului prin hiatul lui falopius mergând lat de nervul pietros mare. Se anastomozeaza cu nv pietros
mic profund (din glosofaringian) si cu un ram din plexul care inconjoara artera meningee mijlocie,
strabate canalul lui arnold ajunge la baza craniului terminanduse in ganglionul otic al lui arnold.acest ram
corespunde comunicantului cu plexul timpanic
-Ramul meatului acustic extern: inverveaza membrana timpanica, peretii posteriori si inf a meatului si
zona ramsey hunt.
-Inconstant mai poate fi descris si un ram al ferestrei ovale a lui valentin ce se desprinde din facial la niv
cotului acestuia.
♥Vascularizatia este comuna cu cea a facialului, ganglionul geniculat find vascularizat de ramul pietros al
meningeei mijlocii denumit si artera ganglionului genniculat .
♥Anastomoze:
-cu vestibulocohlearul la niv originii aparente si a meatului acustic intern.
-cu râd superioara in portiunea sup a meatului dar si in canalul facialului
-si o anastomoza cu facialul si ganglionul vestibular scarpa.