Sunteți pe pagina 1din 46

marţi 20 octombrie 2020 h 20-10-20

O rușine-i azi credința la poporul românesc


Ca e “Dumnezeu” știința și dezmățul omenesc!
O rușine-i azi credința la poporul românesc
S-a uitat credința sfântă cu tradiții strămoșești
Ca e “dumnezeu” știința și dezmățul sufletesc!
Azi la moda-i desfrânarea și slujirile trupești!
Să te-nchini azi “e
Să te-nchini azirușine”, lumea
„e rușine”, râde
lumea de păcat
râde de păcat
Dumnezeu
Dumnezeue-nchipuire, fiindcă
e-nchipuire, de de.…ne-am
fiindcă …ne-am cultivat!
cultivat!
Iar,
De!strămoșii dindin
Strămoșii vechime nu erau
vechime preaprea
nu erau cultivați,
cultivați,
Astăzi
Astăzimerg să să
merg se se
închine numai
închine cei cei
numai înapoiați!
înapoiați!
Azi, cu-atâta învățătură, cum să crezi în Dumnezeu,
Când cunoști perfect atomul și-i despici nucleul său?

Azi, cu-atâta învățătură, cum să crezi în Dumnezeu,


Când cunoști perfect atomul și-i despici nucleul său!
Azi,
Azi,când
cândmunca
munca grea
grea cu
cu brațul
brațul ee făcută de motor,
făcută de motor,
Azi,
Azi,când
cândvezi
veziîndin
casă lumea,
casă lumea,privind
privindlalatelevizor?!…
televizor?!…
Ce câștig ai din credință când ai azi tot ce dorești?
Cum, tu om cu-nvățătură, iarăși să te umilești?…

Ce câștig ai din credință când azi ai tot ce dorești?


Cum, tu om cu-nvățătură, iarăși să te umilești?…
O, dar iată că azi omul s-a schimbat fundamental,
Este drept, are cultură, dar e rău, nedrept, brutal..
Iată, lipsa de credință de la cei ce-s cultivați,
Iată, lipsa de credință de la cei ce-s cultivați,
Că ajung să se ucidă chiar și rude, chiar și frați!
Că ajung să se ucidă chiar și rude, chiar și frați!
! Ce frumos era românul,
milostiv, cinstit, smerit,
Credincios și cu
nădejdea vieții fără de
sfârșit!
Toți strămoșii cei din
veacuri, iată că au fost
uitați,
Sau, sunt defăimați de
unii, că n-au fost prea
cultivați.

Toți strămoșii cei din veacuri, iată că au fost uitați,


Sau, sunt defăimați de unii, că n-au fost prea cultivați!
Oare limba românească care-o scriem și-o vorbim
Nu din cărțile lor sfinte, ce le-au scris, o moștenim?
Prima frază tipărită în iubitul nostru grai
Prima sfântă
Este-o frază tipărită în iubitul
rugăciune nostru
pe acest grai
picior de plai.
Este-o sfântă rugăciune pe acest picior de plai.
Diaconu Coresi

OareCoresi nu aveau
nu aveau cultură?
cultură? Varlaam
Varlaam era ateu?
era ateu?
N-aveau
N-aveau minte
minte sănătoasă
sănătoasă de chemau
de chemau pe Dumnezeu?
pe Dumnezeu?
Dosoftei n-avea
Dosoftei cultură,
n-avea sausau
cultură, Ivireanul Antim?
Ivireanul Antim?
OareOare
nu erau tot oameni,
nu erau despre
toți oameni, dânșii
despre noi ce
dânșii noiștim?
ce știm?
Dosoftei cu-a lui cultură peste tot recunoscut
Purta moaște în trăsură ca odor neprețuit.
Mucenicul
Muceniculdin
din Suceava
Suceava peste
peste tot
tot l-a
l-a însoțit,
însoțit,
Pentru
Pentruce-l
ce-lpurta
purtacu
cudânsul
dânsul Marele
Marele Mitropolit?
Mitropolit?
Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?
Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?

Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?


Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?
În trecut mai zice lumea preoții au exploatat
țărănimea cea săracă, oare chiar adevărat?
În trecut mai zice lumea preoții au exploatat
Arătați cu argumente toți acei azi vorbiți, ce averi
Țărănimea cea săracă, oare chiar adevărat?
adunat-au Sfinții, care sunt cei ce-s asupriți?
Poate Ștefan Voievodul de cultură-a fost lipsit,
Poate Ștefan Voievodul de cultură-a fost lipsit,
El, doar conducea poporul, prin Sihastrul cel sfințit!
El, doar conducea poporul, prin Sihastrul cel sfințit!
Câțidin
Câți din cei
cei ce
ce au
au cultură
cultură cunosc
cunosc azi
azi amănunțit
amănunțit
Ceaveri
Ce averiavea
are Sihastrul
Sihastrulcare
careȘtefan
Ștefanl-al-aiubit?
iubit?
Dar câți știu că Sfântu-acesta
Sfântu-acestaînțelept
înțeleptșișiluminat,
luminat,
Știa pe de rost Psaltirea și pe câți i-a vindecat!?!
vindecat!?!
Și câți știu că atunci Ștefan sta la ușa lui smerit
Și câți știu atunci că Ștefan sta la ușa lui smerit
Așteptând, el domn, la ușă obosit și istovit?
Așteptând, el domn, la ușă obosit și istovit?
Știți că-n ruga lui vorbire a cerut lui Dumnezeu
Ca s-ajute Voievodul, izbăvind poporul său?
Tot poporul cu credință apară acest pământ,
Tot
Mii poporul cu credință
și mii sunt apară
sub țărână, un acest
poporpământ,
martir și sfânt!
Mii și mii sunt sub țărână, un popor martir și sfânt!
AuAuzdrobit
zdrobit
păgânătatea
păgânătateacu cu
puterea
puterea
Sfintei
Sfintei
Cruci,
Cruci,
TotTot
pământul
pământulțarii
țarii
noastre
noastre
esteeste
plinplin
de mucenici!
de mucenici!
„Sfântul Gheorghe din Capadocia”.

Sfântul Gheorghe pe drapele întărea pe-acești străbuni,


Sfântulurgia
Presărând Gheorghe
morțiipe
în drapele
puhoaieîntărea pe-acești străbuni,
de păgâni!
Presărând urgia morții în puhoaie de păgâni!
Mircea,
Mircea, Alexandru, Ștefan, brazi
Alexandru, Ștefan, brazi zidiți
zidiți de
de Dumnezeu
Dumnezeu
Stavila
Stavila păgânătății
păgânătății –– au slăvitNumele
a slăvit NumeleSău! Său!
Până
Pânălalanoi
noirăzbeau
răzbeauadesea
adeseamilioane
milioane dede păgâni,
păgâni,
Dar
Darcădeau
cădeauzdrobiți
zdrobițide
deDomnul
Domnulprin
prin acești
acești creștini
creștini români!
români!
Brâncoveanu,
Brâncoveanu, omomcu cu carte,
carte, între
între voievozi
voievozi cinstit,
cinstit,
A murit
A murit păstrând
păstrând credința,
credința, unun “creștin
“creștin desăvârșit”!
desăvârșit”!
Chiar de-au fost și sunt și astăzi preoți lacomi de câștig
Nu credința-i vinovată, dacă în focul veșnic plâng
Dumnezeu
Dumnezeu face dreptate,
face dreptate, judeca-va
judeca-va la sfârșit
la sfârșit
Și totȘicel
totce-l
cel necinstește
ce-l necinstește
va fi va fi sigur
sigur pedepsit
pedepsit
Martirii români ai
secolului XX, pict
aţi în biserica rom
ânească din Viena

O, dar astăzi Sfinții noștri, ce puțin sunt cunoscuți,


Au sfințit aceste plaiuri în cumplite suferințe!
Port popular Preotul, soția și copilul
Banat-1925 - 1930 Îmbrăcat în țoale nemțești din
Anul cca.-1873

Azi când gradul de cultură este mult mai ridicat,


Azi când gradul de cultură este mult mai ridicat,
Toți strămoșii Sfinți ai noștri, neamul nostru i-a uitat.
Toți strămoșii Sfinți ai noștri, neamul nostru i-a uitat.
Câte vieți
Câte fără
vieți prihană,
fără vrednice
prihană, vredniceaziazi
dedeurmat.
urmat.
Sunt trecute
Sunt cucu
trecute vederea, câți
vederea, români
câți românile-au
le-aucercetat?
cercetat?
Sf. Cuv. Ioan Iacob HOZEVITUL

De la Daniil la Iacob, de curând mort la Iordan,


De la Daniil la Iacob, de curând mort la Iordan,
Un popor întreg de Îngeri sunt din plaiul Dunărean!
Un popor întreg de Îngeri sunt în plaiul Dunărean!
La Cernica, un luceafăr este Sfântul Calinic,
Teodora de la Sihla și Nicodim cel sfințit!

SF. TEODORA
DE LA SIHLA
La Cernica, un luceafăr este Sfântul Calinic,
Teodora de la Sihla și Nicodim cel sfințit!
Moșu Gheorghe de la Piatra, din
clopotniță de sus
Sau Vichentie la Secu, și câți sunt
întru Iisus!?

Moșu Gheorghe de la Piatra, din clopotniță de sus


Sau Vicenție la Secu, și câți sunt întru Iisus!?
Doar o parte
Doar dintre
o parte dânșii
dintre poate-s
dânșii scriși
poate-s în în
scriși Pateric,
Pateric,
Despre care,
Despre lumea
care, cultă,
lumea n-an-a
cultă, aflat încă
aflat nimic!
încă nimic!
O,O,dar
darțara
țaranoastră-i
noastră-i plină
plină dede sfințite
sfințite ctitorii
ctitorii
Ale
Ale Domnului
Domnului Altare,
Altare, aleale noastre
noastre bucurii!
bucurii!
Iată-n zilele de astăzi au rămas fără de preț
Vin străinii să se-nchine frescelor la Voroneț,
Vin străinii și se miră de așa minunății
Vin străinii și se miră de așa minunății
Care…, cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!
Care…,cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!
Câți cunosc că la Iordan,
îndurând vânturi și ploi,
De curând Iacob-Ioan este Sfânt
din Dorohoi?!

Câți cunosc că la Iordan, îndurând vânturi și ploi,


De curând Iacob-Ioan este Sfânt din Dorohoi?!
Trupul Sf.Cuv. Ioan Iacob Românul,
Hozevitul de la HOZEVA

Care-i viața lui sfințită, știu că pentru noi a scris


O comoară numai în versuri până-n clipa când s-a stins!
Trupul lui plin de miresme și de Dumnezeu Sfințit,
Trupul lui plin de miresme și de Dumnezeu Sfințit,
Se găsește la HOZEVA, de străini astăzi cinstit!
Se găsește la HOZEVA, de străini astăzi cinstit!
În Galileea, locul de răscruce al păgânilor

Mai
Mai cer
cer unii
unii azi
azi dovada
dovada să
să arate
arate Dumnezeu
Dumnezeu
Cum
Cum să
să creadă
creadă doar
doar în
în semne
semneaziazipoporul
poporulcel
celateu?
ateu?
Citirea Sfintei Scripturi

Dacă nare-n el voința să citească din Scripturi,


Dacă nare-n el voința
Nu urmează nicisăcredința
citeascăsfintelor
din Scripturi,
învățături
Nu urmează nici credința sfintelor învățături
câte ceva din Sfânta Scriptură, din Vieţile
Sfinţilor, din Pateric.

Ei cred tot ce spune lumea, fără să ceară dovediri,


Dar Scriptura, Patericul, nu-s decât închipuiri!
Iată cum cinstim credința și pe Bunul Dumnezeu
Noi românii, creștini de astăzi, am ajuns popor ateu!
POPOR ADUS LA UMILINŢĂ !

Iată cum cinstim credința și pe Bunul Dumnezeu


Noi românii, creștini de astăzi, am ajuns popor ateu!
Iată cum cinstim strămoșii și pe toți ai noștri Sfinții
Tăvălindu-ne în rele și-n spurcatele dorințe.
Iată cum cinstim strămoșii și pe toți ai noștri Sfinții
Pentru ce-au luptat creștini să ne scape de păgâni,
Tăvălindu-ne în rele și-n spurcatele dorințe.
Dacă noi trăim ca hunii, dar ne socotim creștini…???
Dumnezeu să ne ierte și să ne ajute să nu pierim ca popor în lașitate, să nu ne
stingem trist și fără noimă, să nu aruncăm în neant mărgăritarul inimii cel dat
de Dumnezeu,pentru un colț de pâine, pentru o călătorie în valea morții. Noi
vrem să fim VII, și viața cea adevărată este în Lumină și în Adevăr, iar fără
acestea nu vrem să fim nici în viața aceasta nici în cealaltă. Doamne, caută din
cer spre noi și ne deschide mințile și sufletele să înțelegem Voia Ta și să o
săvârșim cu curaj și cu dragoste, să fim uniți, ROMÂNI UNIȚI-VĂ ÎN
CREDINȚĂ SĂ SALVĂM ȚARA DIN NEGURA ÎN CARE SUNTEM ACUM!.
Amin.
marţi 20 octombrie 2020 h 20-10-20