eseul:

PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
reprezintă activitatea intenţionată, conştientă şi
organizată de predare-învăţare-evaluare, realizată într-un spaţiu educaţional
institutionalizat, cu o tehnologie didactică determinată, cu anumite rezultate anticipate şi
realizate.
Laturile procesului de învăţământ sunt : PREDAREA, ÎNVĂŢAREA, EVALUAREA.
PREDAREA este latura procesului de învăţământ intenţionată, programată, organizată de
transmitere de către profesor a cunoştinţelor teoretice şi practice care stau la baza
învăţării.
ÎNVĂŢAREA este latura procesului de învăţământ intenţionată, programată şi
organizată de dobândire şi asimilare a cunoştinţelor teoretice şi practice de către elev pe
baza predării şi a studiului individual.
EVALUAREA reprezinta o succesiune de operaţii de apreciere, măsurare şi control a
cunoştinţelor teoretice şi practice prin care se raportează obiectivele educaţiei la
rezultatele obţinute.
I.CARACTERISTICILE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT sunt considerate
urmatoarele:
1. Caracterul bilateral (profesor-elev) -biunivoc(1-1) -inter-activ.Procesul de
învăţământ se realizează între partenerii principali care sunt profesorul şi elevul. 2 .Calitatea de
obiect şi subiect al elevului. Până la gimnaziu elevul este în mod
predominant obiect al procesului de învăţământ deoarece profesorul are rolul determinant
în formarea şi modelarea personalităţii acestuia în şcoală.
3. .Caracterul informativ şi formativ al procesului de învăţământ. Procesul de
învăţământ are ponderea cea mai mare în transmiterea cunoştinţelor generale şi de
specialitate din toate domeniile de activitate, dar şi în formarea capacităţilor cognitive,
afective şi acţionale ale elevilor
4. Caracterul cognitiv-creativ al procesului de învăţământ. Procesul de învăţământ nu
este un proces propriu-zis de descoprire a cunoştintelor, ci unul de redescoperire, de
selectare, de transpunere în limbaj psiho-pedagogic, de transmitere, de fixare şi evaluare
a acestor cunoştinţe, în modalităţi sistematice, planificate şi organizate.
5. Caracterul cibernetic al procesului de invatamant este dat de relaţia biunivocă între
profesor şi elev, mediată de interacţiunea dintre repertoriile emiţătorului şi ale
receptorului, de totalitatea structurilor cognitive, afective şi acţionale ale partenerilor
comunicării şi de gradul lor de întâlnire.
6. Caracterul educaţional al procesului de învăţământ se referă la misiunea şcolii de
modelare a subiecţilor educaţionali, la finalităţile de lungă durată ale şcolii, de formare şi
dezvoltare a personalităţii complexe, flexibile şi creative ale elevilor.
formarea notiunii de multime

.Pt formarea notiunii de multime se va respecta urmatorul

model logic:
-se reactualizeaza cunostintele privind denumirile unor
obiecte si jucarii,insusiri deforma,culoare,marime si pozitii
spatiale.
-Se exerseaza deprinderi de identificare si grupare in
formarea unor multimi si numirea proprietetii caracteristice
-se fixeaza o anume proprietate de forma,culoare sau marime
si ce cere copiilor sa formeze multimea corespunzatoare;
-se prezinta diverse multimi si se cere copiilor sa identifice
sisa numeasca proprietatea elementelor ei
-se cere copiilor caracterizarea unui element al multimii sau
din afara ei.
-se cere numirea locului ocupat in sala de grupa de diverse
multimi sau plasarea lor in diferite locuri.
 Selectarea jocurilor dinamice

Selectarea jocurilor dinamice.

Jocurile se aleg in conformitate cu programa.In corespundere cu aceasta se tine cont de
conditiile de lucru ale fiecarei grupe de virsta,starea sanatatii,nivelul fizic si intellectual de
dezvoltare a copiilor,pregatirea,interesele,locul jocului in regimul zilei,anotimpul,locul unde se
va desfasura jocul.
Selectind jocul nu vom uita ca subiectul lui trebuie sa corespunda anotimpul.Astfel vara pot fi
practicate:Cursa broscutelor,Maimutele,iarna-Doi mosi craciun.

În funcţie de locul de desfăşurare: - jocuri de interior; - jocuri de exterior. In lecţia

antrenament a copiilor, jocurile dinamice se clasifică în funcţie de utilizarea lor în structura
lecţiei de antrenament. In decursul anilor specialiştii în sport au promovat mai multe
modalităţi de structurare a lecţiei: pe părţi, secvenţe, verigi, momente, etape, iar mai nou,
situaţii de instruire. Astfel, avem jocuri dinamice utilizate în următoarele situaţii de instruire:
jocuri pentru pregătirea organismului pentru efort, jocuri pentru influenţarea selectivă a
aparatului locomotor, jocuri pentru dezvoltarea calităţilor motrice, jocuri pentru
învăţarea/consolidarea acţiunilor motrice. In funcţie de numărul de participanţi [1]: - jocuri
individuale; - jocuri colective; - jocuri pe echipe. După structura socială, jocurile pot fi:
demixtate (băieţi), sau mixte. După funcţiile îndeplinite, jocurile dinamice pot fi introductive
(pregătitoare, cum sunt cele de încălzire), repetitive (de fixare a mecanismului de bază),
asociative (de favorizare a transferului), creative (sub formă de joc aleator), de întrecere
(competiţionale, noncompetitionale). In funcţie de ramura de sport predată, jocurile de
mişcare sunt prezente în lupte, atletism, fotbal, baschet, volei, gimnastică. Jocurile dinamice
se folosesc în paralel şi în alte ramuri sportive, spre exemplu, în atletism. Astfel, jocurile
pentru alergare, sărituri şi aruncări se folosesc pentru a obişnui elevul cu acţiunile motrice
specifice luptei. De asemenea, avem jocuri pentru alergarea de rezistenţă; jocuri pentru
alergarea de viteză; jocuri pentru săritura în lungime; jocuri pentru săritura în înălţime. In
funcţie de elementele tehnice, jocurile de mişcare pe care le-am utilizat în lecţia de
antrenament sunt sistematizate astfel [4]: - jocuri pentru deplasarea /pregătire fizică generală;
- jocuri pentru ţinere; - jocuri pentru mişcări înşelătoare; - jocuri pentru contact; - jocuri
pentru marcaj şi demarcaj. Jocurile dinamice pot fi sistematizate în funcţie de deprinderile
motrice de bază asupra cărora acţionează:. - jocuri pentru mers; - jocuri pentru alergare; -
jocuri pentru contact; - jocuri pentru sărituri. în funcţie de calitatea motrică pe care o
influenţează, jocurile dinamice se clasifică astfel: - jocuri pentru dezvoltarea vitezei; - jocuri
pentru dezvoltarea rezistenţei; - jocuri pentru dezvoltarea îndemânării; - jocuri pentru
dezvoltarea forţei; - jocuri pentru dezvoltarea supleţei. Jocurile mobile pot fi ordonate şi în
funcţie de conţinutul lecţiei de antrenament: - jocuri pentru pregătirea fizică generală; - jocuri
pentru pregătirea tehnică; - jocuri pentru pregătirea tactică.
 ŞtiinŃa sau teoria procesului de învăŃământ. ŞtiinŃa sau teoria predării şi
învăŃării în toate formele şi pe toate treptele învăŃământului. Teoria conducerii
procesului de predare- învăŃare sau teoria instruirii. Didactica este teorie deoarece:
elaborează bazele teoretice ale organizării şi conducerii procesului de învăŃământ;
participă la construirea de cunoştinŃe, formarea de deprinderi, de conduite şi
competenŃe; asigură fundamentele metodicii.

Didactica este ştiinŃă deoarece: emite reguli privind modul de

atingere a unui anumit nivel de cunoştinŃe şi deprinderi – ştiinŃă
prescriptivă; stabileşte criterii generale şi condiŃii necesare
pentru funcŃionarea procesului de învăŃământ – ştiinŃă
normativă.

Didactica- Parte a pedagogiei care se ocupă cu metodele și principiile predării materiilor de

învățământ și cu organizarea învățământului.

Notiuni:
-Timp-Mediu omogen și nedefinit, analog spațiului, în care ne apare succesiunea ireversibilă a
fenomenelor.
-Zonele geografice reprezintă niște fâșii alungite ce înconjoară globul mai mult sau mai puțin continuu,
pe direcția paralelelor, care se caracterizează prin caracteristici fizico-geografice relativ omogene pe
uscat și specifice pe apă, în special sub aspectul climei, circulației maselor de aer, vegetației, solului,
proceselor hidro-morfologice.
-În astronomie, se numesc solstiții[1] cele două momente din an când planul determinat de centrul
Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.
-Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe
Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.