Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
Capitolul I: Date generale
Economia Ucrainei este o economie de piață liberă emergentă. Ca și alte state post-
sovietice, produsul intern brut al Ucrainei a scăzut brusc timp de 10 ani după dizolvarea Uniunii
Sovietice în 1991. Cu toate acestea, a crescut rapid din 2000 până în 2008, când Marea
Recesiune a început la nivel mondial și a ajuns în Ucraina în 2008-2009. Criza financiară.
Economia s-a redresat în 2010, dar din 2013 economia ucraineană a suferit o criză severă. În
2016 a reluat creșterea economică în Ucraina.În 2016 și 2017, economia Ucrainei a crescut cu
aproximativ 2% în fiecare an, după câțiva ani de declin puternic. Ucraina este o țară potențial
bogată care se realizează pe sine și este percepută din exterior ca o putere politică și economică
similară cu Polonia și Turcia. Printre fostele republici ale URSS, Ucraina a moștenit unul dintre
cele mai bune seturi de resurse inițiale. Înainte de independență, economia SSR ucraineană juca
un rol semnificativ în economia URSS.Cele mai dezvoltate regiuni economice ale Ucrainei sunt
Donbass (regiunile Donetsk și Luhansk), zona râului Nipru (regiunile Dnipropetrovsk și
Zaporozhye), precum și orașele Kyiv, Harkov, Odessa, Lviv.
Ucraina are un potențial turistic bogat: Munții Carpați, monumentele istorice ale
orașelor vechi ucrainene, turismul rural (verde) și rezervațiile naturale. În țară există mai multe
situri ale patrimoniului mondial UNESCO: Catedrala Sf. Sofia și Lavra Kyiv-Pechersk din
Kiev, centrul istoric al Lvivului, păduri de fag virgin din Carpați, reședința mitropolilor
bucovineni din Cernăuți.
Partenerii principali ai comerțului exterior al Ucrainei sunt Rusia, Turcia, China, Egipt,
țările UE, Belarus, Kazahstan. Principalii parteneri ai Ucrainei în UE sunt Polonia, Italia,
Germania, Spania, Olanda și Ungaria. Ucraina ocupă locul 8 la exportul de produse agricole
către Uniunea Europeană.
3
Capitolul II: Ucraina și OMC
Procesul de aderare a Ucrainei la OMC a început la 30 noiembrie 1993 prin depunerea cererii
oficiale a Guvernului Ucrainei cu privire la intenția sa de aderare la GATT. Protocolul privind
aderarea Ucrainei la OMC a fost semnat la 5 februarie 2008 la Geneva și ratificat de Verkhovna Rada
la 10 aprilie 2008.
4
Capitolul III: Analiza fluxurilor comerciale ale Ucrainei
Export Ucraina
Conform datelor din Figura 1, observăm că evoluția exporturilor Ucrainei a suferit atât creșteri cât și
scăderi. În anul 2012 se poate observă cea mai mare valoare din ultimii 10 ani, de 68.530,00 mil $,
valori ce nu privesc situația de criză la nivel mondial, care totuși au fost urmate de o scădere bruscă a
exporturilor, Exprturile catre cel mai important partener al Ucrainei, Rusia,s-au redus substantial în
vara anului 2013, deoarece Rusia a impus controale vamale mai stricte ,iar acesta ar putea fi unul
dintre factorii care a avut influență asupra exporturilor Ucrainei.De asemenea, Ucraina este în 2013
blocată în recesiune.
5
Figura 2: Ponderea exporturilor Ucrainei în exportul mondial (%, 2009-2018)
Analizând Figura 2, observăm că ponderea exporturilor ucrainei în exportul mondial, pentru ultimii
10 ani prezintă o atât o scădere cât și o creștere, ajungând cu o valoare minimă de 0,23 % în 2015 iar
valoarea maximă de 0,37% se înregistrează în anul 2011-2012.
Import Ucraina
6
Ucraina importă în mare parte petrol și gaze naturale, utilaje, echipamente și produse chimice.
Principalii săi parteneri de import sunt țările fostelor Republici Sovietice. În Figura 3, putem observa
că importurile Ucrainei, în perioada 2008-2017 au, aproximativ, aceeași evoluție ca și exporturile
statului din 2009-2018. Observăm o scădere semnificativă a importurilor în perioada 2015-2016,
comparativ cu 2012.
7
Din figura 4.1, reies valorile exporturilor nete ale Ucrainei. În perioada 2009-2013, Ucraina a
înregistrat un deficit comercial sau un sold comercial negativ, ceea ce înseamnă că importă mai
multe produse decât exportă,.Valoarea cea mai mică atinsă în anii 2009-2013 de catre Ucraina este
de -0,08 în anul 2012. 2014 este anul în care ponderea exporturilor este egală cu cea a importurilor,
având soldul cu valoarea 0,iar mai apoi este într-o ușoară creștere pâna în anul 2016,ponderea
atingând un excedent comercial cu valoarea de de 0.02. Următorii ani, 2017,respectiv 2018 prezintă
un deficit comercial, valoarea cea mai mică fiind de -0,04.
8
Figura 5: Export. Ucraina și principalii 5 parteneri. Fructe și nuci (cu excepția nucilor de ulei),
proaspete sau uscate (mii $, 2009-2018)
Conform datelor din Figura 5, putem observa că cifrele la export fructelor și nucilor, cu principalii
parteneri, variază în dependență de țara în care se exportă. Cele mai mari exporturi de nuci și fructi
pentru anul 2010 sunt în Rusia, iar din cauza conflictelor politice, din anul 2015 exporturile în Rusia
scad drastic.
În 2017, companiile ucrainene și-au crescut exporturile de produse pescărești la 9.477 tone,
față de 6.767 tone în 2016. Creșterea este de 40%.În termeni monetari, pentru anul 2017 produsele
din pește au fost exportate la suma de 27,7 milioane de dolari, față de 16,3 milioane de dolari în
2016.Pe piețele externe, există o cerere tot mai mare de produse din pește produse și / sau prelucrate
de companii ucrainene. În total, în 2017, produsele din pește au fost exportate în valoare de 9.477
tone (6.767 în 2016). De aici observăm un export mare în Belarus.
9
Figura 7: Import. Ucraina și principalii 5 parteneri. Import produse medicamentoase și farmaceutice,
cu excepția 542 (mii $, 2009 -2018)
Pentru fiecare stat este important ca rezervele farmaceutice și medicinale să nu fie in deficit. Din
această cauză observăm import de produse medicamentoase și farmaceutice de la mai multe țări
partenere. Dacă în anul 2009 lider la importuri de aceste produse era Rusia în valoare de 90900,845$,
în anul 2018 pe poziția de lider este Germania, cu valoare de 73232,183$.
10
Figura 8: Import. Ucraina și principalii 5 parteneri. Combustibili minerali, lubrifianți și materiale
conexe (mii $, 2009-2018)
Construcţia de maşini este o componentă de bază şi motorul economiei oricărei ţări
industrializate, în Ucraina, ea are o lungă istorie de dezvoltare, care a început la mijlocul secolului al
XIX-lea. Din această cauză Ucraina importă combustibili minerali, lubrifianți și alte materiale
conexe. Iarăși observăm importuri majore în anii 2010-2012 de la Rusia. Scăderea ce urmează este
datorată conflictelor politice dintre Ucraina și Rusia.
0.3
0.15 0.14
0.12 0.12
0.1
0.05
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Produsul intern brut (PIB) din Ucraina a fost în valoare de 130,83 miliarde de dolari americani în
2018. Valoarea PIB-ului Ucrainei reprezintă 0,21 la sută din economia mondială. PIB-ul din Ucraina
11
a înregistrat o medie de 89,62 miliarde USD din 1987 până în 2018, atingând un nivel maxim de
183,31 miliarde USD în 2013 și un nivel record de 31,26 miliarde USD în 2000.
Harta 1
Rusia
Belarus
Ucraina
Figura nr.10
12
Harta 2
Analizând Harta 2 observăm care sunt principalele destinații de export ale Ucrainei.
Rusia
Belarus
Ucraina
Turcia
Figura nr.11
13
Capitolul VI: Profilul tarifar al Ucrainei
Taxă - un impozit la nivel national stabilit de Codul Fiscal al Ucrainei și prezentul Cod, ce se
calculează și se plătește în conformitate cu prezentul Cod, legislația Ucrainei în vogoare și tratatele
internaționale, ratificate de Rada Supremă a Ucrainei.
1) taxe la import;
2) taxe la export;
3) taxă sezonieră;
Este interzisă folosirea altor taxe, decât cele stabilite de prezentul Cod.
1. Privind unele bunuri, legea poate stabili taxe sezoniere pentru o perioadă de nu mai puțin de
60 și nu mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive de la data întroducerii taxelor
sezoniere.
1) taxe speciale;
3) taxe compensatorii .
14
2. Aceste anumite tipuri de taxe se stabilesc prin decizia Comisiei interdepartamentale privind
Comerțul Internațional pentru aplicarea măsurilor anti - dumping, compensatorii sau
măsurilor specifice, adoptate în conformitate cu legislația Ucrainei în vigoare «Privind
protecția producătorilor naționali împotriva importurile de dumping» și «Privind protecția
producătorilor naționali împotriva importurilor subvenționale», «Privind utilizarea măsurilor
speciale privind importurile în Ucraina».
3. Taxele speciale se stabilesc:
ca un mijloc de a proteja producătorii naționali, în cazul în care bunurile sunt importate pe
teritoriul vamal al Ucrainei în cantități și / sau în astfel de condiții, încât importul acestora
provoacă sau amenință daune substanțiale producătorilor interni;
ca un răspuns la discriminare și / sau acțiuni neprietenoase ale altor state, uniuni vamale și
grupuri economice care limitează realizarea drepturilor și intereselor legitime ale subiecților
activității economice externe în Ucraina.
4. Taxa anti - dumping este stabilită în conformitate cu Legea Ucrainei «Privind protecția
producătorilor naționali împotriva importurile de dumping», în cazul importului pe teritoriul
vamal al Ucrainei a bunurilor, ce sunt obiectul unui dumping, ce cauzează un prejudiciu sau
un prejudiciu pericol pentru producătorii interni.
Taxele compensatorii se stabilesc în conformitate cu Legea Ucrainei «Privind protecția
producătorilor naționali împotriva importurilor subvenționale» atunci când pe teritoriul
vamal al Ucrainei sunt importate bunuri, ce sunt obiectul unor importuri subvenționale ce
dăunează sau amenință un prejudiciu producătorilor interni.
Pentru Ucraina, pentru prima categorie de măsuri, putem menționa că aceasta aplică 138 de bariere
netarifare ce decurg din standardizare, de tipul normelor sanitare și fitosanitare. Pentru bariere tehnice
în comerț, Ucraina aplică 160 de bariere netarifare. Pentru Anti-dumping am observat 30 de bariere
aplicate. În cazul compensatoriilor a fost aplicată doar o barieră netarifară. Pentru garanții s-au aplicat
4 bariere. Pentru garantii speciale observam 0. Analizând restricțiile cantitative deducem 4 bariere
aplicate și contingente tarifare sunt applicate doar 1. Subvenții la export sunt înregistrate 0.
15
Capitolul VIII: Indicele competitivității-Ucraina
Competitivitatea este definită ca fiind un set de instituţii, politici şi factori care
determină nivelul de productivitate al unei ţări. Productivitatea, la rândul său, determină
nivelul de bunăstare al unei economii la un moment dat cât şi potenţialul de creştere a
acesteia pe viitor.
Raportul stabileşte principalele puncte forte şi puncte slabe ale ţărilor, identificând
şi cheia priorităţilor de reformă a politicilor. Clasamentul ţărilor după nivelul
competitivităţii globale, publicat de Forumul Economic Mondial, se bazează pe datele
economice din 142 de ţări şi pe un studiu realizat în rândul a 15.000 de lideri în afaceri.
Indicele Competitivităţii Globale (ICG) evaluează competitivitatea economiilor
studiate pe baza unei ample game de factori care afectează mediul de afaceri
Figura nr. 12
Se obsrvă că, anul 2015 atinge cea mai mare valoare a competitivității penntru Ucraina, clasându-se pe
locul 79 în topul competitivității globale cu un punctaj de 4,14.Conform Raportului competitivității
Globale, cel mai problematic factor în ceea ce privește afacerile in Ucraina este
16
corupția,inflația,instabilitatea politică, accesul la finanțare și ratele de impozitare.Cea mai mică valoare
din ultimii 6 ani este înregistrată în anul 2017,având punctajul 4,fiind numarul 85 în clasament.
Ucraina a luat parte la 56 dispute comerciale în total, cazuri dintre care : 9 ca și reclamant, 4 ca
reclamat, iar 43 ca și terț..
Figura nr. 13
17
În calitate de reclamant :
DS421 Republica Măsuri care afectează importul și vânzarea internă de bunuri (taxa de
Moldova mediu)
DS434: Australia Anumite măsuri privind mărcile comerciale și alte cerințe de ambalare
simplă aplicabile produselor și ambalajelor din tutun
DS499 Rusia Măsuri care afectează importul de echipamente feroviare și părți ale
acestora
18
În calitate de reclamat:
În caliate de terț:
DS435, DS441, DS458, DS462, DS467, DS471, DS474, DS476, DS479, DS480, DS485, DS490,
DS494, DS497, DS511, DS517, DS518, DS521, DS526, DS529, DS537, DS542, DS543, DS544,
DS547, DS548, DS550, DS551, DS552, DS554, DS556, DS557, DS558, DS559, DS560, DS561,
DS564, DS566, DS567, DS573, DS576, DS583, DS585
19
Concluzie
20
Bibliografie
*https://www.wto.org/
*https://unctadstat.unctad.org/
*https://international.unitn.it/
21