INVENTARUL DE PERSONALITATE

FREIBURG (FPI)

- Manual -

FPI este un chestionar multifazic de personalitate elaborat de J. Fahrenberg, H.Selg şi R. Hempel şi est
construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrică. Se poate utiliza atâ
în domeniul clinic, cât şi în cel neclinic.
FPI conţine 212 itemi, grupaţi în 9 scale la care, pentru a obţine o imagine mai completă a personalităţi
celui investigat, autorii au mai adăugat 3 scale. Paralel cu forma completă a chestionarului (FPI - Forma G) au ma
fost construite , în scop de triere rapidă sau examinări repetate ale aceleiaşi persoane , încă trei forme paralele:
1.- FPI - K (76 itemi)
2.- FPI - HA (114 itemi)
3.- FPI - HB (114 itemi)
FPI-ul se administrează în grup sau individual, fără limită de timp (în mod obişnuit, completare
chestionarului durează 30 - 40 min). Chestionarul se administrează persoanelor cu un nivel educaţional şi dezvoltar
intelectuală medie, capabile să surprindă semnificaţia itemilor. Pentru corectarea fişelor de răspuns se utilizează u
set de grile.
Conţinutul întrebărilor chestionarului se referă la stări şi comportamente, la atitudini, obiceiuri şi acuz
corporale.
Construcţia FPI-ului are la bază studiul factorial al itemilor şi gruparea lor în cei 9 factori care descriu
dimensiunile de personalitate din componenţa chestionarului.
Interpretarea chestionarului presupune utilizarea descrierilor comportamentale - care explică cei doi poli a
fiecărei scări - şi care sunt redate în manualul testului. În plus, pe baza studiului intercorelaţiilor dintre scalele
chestionarului s-au stabilit anumite relaţii între ele, fapt ce permite o interpretare mai nuanţată a sa. De asemenea au
fost studiate relaţiile scalelor FPI cu variabilele: sex, nivel de şcolarizare, vârstă e.t.c. Cele nouă dimensiuni al
chestionarului au fost denumite euristic, pentru a caracteriza în linii mari domeniul de valabilitate a testului:
• FPI 1 - (nervozitate)
• FPI 2 - (agresivitate)
• FPI 3 - (depresivitate)
• FPI 4 - (excitabilitate)
• FPI 5 - (sociabilitate)
• FPI 6 - (calm)

1
 • FPI 7 - (tendinţă de dominare)
• FPI 8 - (inhibiţie)
• FPI 9 - (sinceritate)

Aceste denumiri sunt simple etichete care nu trebuie să ne ascundă faptul că, în afară de validarea factorială
diferitele dimensiuni necesită şi o validare externă, pentru a deveni utilizabile în practică. Pentru scopuri speciale, s
au mai întocmit, exclusiv prin analiză de itemi, 3 scale suplimentare:
• FPI E - (extraversiune - introversiune)
• FPI N - ( labilitate - stabilitate emoţională)
• FPI M - (masculinitate - feminitate)
Ca inventar, FPI se dovedeşte a fi deosebit de economic, deoarece aplicarea şi cotarea sunt simpl
şi se obţin relativ multe informaţii cantitative despre unele dimensiuni inportante ale personalităţii.
Testul FPI poate fi utilizat în clasificarea şi selecţia profesională, dar poate fi aplicat şi în diagnosticul clini
individual. El este destinat deopotrivă cercetării şi practicii.

Descrierea scalelor de bază FPI.

Descrierea porneşte de la conţinutul itemilor şi redă fidel trăsăturile psihologice şi nuanţele acestora.

1. Scala FPI 1 (NERVOZITATE) - cu tulburări psihosomatice - fără tulburăr

psihosomatice
Scala cuprinde 34 de itemi, dintre care unul este polarizant negativ:

DA : 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126,
127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197.

NU : 91
Cote mari: → tendinţa spre acuze somatice, afecţiuni de ordin vegetativ ( circulaţie, respiraţie, tulburăr
motorii)
Un scor ridicat indică un subiect cu discomfort psiho-somatic ( tulburări de somn, dureri şi stăr
generale proaste, fatigabilitate cu fenomene de epuizare uneori, nelinişte, instabilitate, cu
somatizare puternică a afectelor ( stările de iritaţie afectivă sunt însoţite de tulburări vegetative ş
musculare intense).
Cote mici → subiectul nu acuză sau nu prezintă tulburări psihosomatice, rezonanţă afectivă scăzută cu
concomitenţe somatice normale.

2
 OBS:
● La femei media statistică a valorilor de testare este mai mare decât la bărbaţi ( se înregistrează scoruri ma
ridicate).
● Valorile de testare în FPI 1 ( r - 0,40) corelează puternic cu :
FPI 3 (depresivitate)
FPI 8 (reţinere)
FPI 4 (irascibilitate)
Interpretarea acestei dimensiuni ca nervozitate trebuie să accentueze caracterul subiectiv al tulburărilor psiho
somatice relevate. Această nervozitate poate fi o caracteristică de personalitate (dobândită) sau consecinţa unei
boli organice.

2. Scala FPI 2 ( AGRESIVITATE ) - agresiv - spontan; imaturitate emoţională - lips

de agresivitate stăpânire de sine.
Scala are 26 de itemi, dintre care 2 negativi:

DA: 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169, 171, 182, 192, 208, 212
NU: 119, 185.
Cote mari → subiectul poate comite spontan acte de agresiuni corporale şi verbale sau imaginare ( imaginative)
reacţionând afectiv ( îşi descarcă afectele) faţă de obiecte şi animale.
În relaţiile cu oamenii are un comportament impulsiv (uneori agresiuni), sadic, se bucură de rău
altuia, face glume grosolane sau lipsite de sens şi se amuză la glumele puerile.
Este în general nestăpânit, neliniştit, cu o pregnantă nevoie de schimbări, acte de aventură, tendinţ
uneori spre exaltare ( bucurie exacerbată).
Reprezintă tabloul imaturităţii emoţionale.
Cote mici → subiectul prezintă tendinţe de agresiune spontană minime, stăpânire de sine, comportare stabilă ş
conştientă, care-i conferă trăsături de om extrem de liniştit.
OBS:
FPI 2 este independent de gradul de cultură, de numărul de locuitori ai colectivităţii, de sex, dar nu şi d
vârstă. Subiecţii tineri prezintă valorile cele mai ridicate în timp ce , cei în vârstă, în special femeile, prezint
valorile cele mai scăzute.
● Valorile FPI 2 corelează pozitiv puternic cu valorile mari ale scalelor:
FPI 9 (francheţe, sinceritate)
FPI 3 (depresivitate)
FPI 4 (irascibilitate)

3
 Prin agresivitate nu trebuie să înţelegem că valorile de testare mari denotă neapărat manifestări agresive. Di
cauza interdependenţei relativ strânse cu scala FPI 9 (francheţe) se poate exprima prin valori mari starea d
dispoziţie ( disponibilitate - pregătire), slăbiciunile personale, afectele şi, în mod special, tendinţele de agresivitate

3. Scala FPI 3 (DEPRESIE) - indispus, nesigur de sine - mulţumit, sigur de sine.

Este formată din 28 de itemi, dintre care 1 item polarizant negativ:

DA: 8, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157, 158, 164,
177, 187, 189, 193, 205, 206.

NU: 178
Cote mari → subiectul are stări de indispoziţie sau prezintă fluctuanţă mare în dispoziţii, prevalând însă stăr
depresive, tensionate, pesimiste.
Aşadar, subiectul este în general prost-dispus, fără vitalitate, epuizat, în parte iritabil, nemulţumit
ursuz.
Se mai caracterizează prin anxietate, sentimentul unui pericol nedefinit, ameninţător, singurătate
sentiment de apatie şi gol lăuntric, preferând totuşi singurătatea.
Are o putere de concentrare redusă; dus pe gânduri, chinuit de gânduri inutile, visează cu ochi
deschişi, complexe de inferioritate adânc înrădăcinate, are veşnic probleme, meditează mult ş
insuficient, apelează la autoagresiuni, are de multe ori sentimentul de culpă, de insuficienţ
( insatisfacţie generală ), îşi face singur reproşuri.
Cote mici → subiectul prezintă o dispoziţie echilibrată, este mai de grabă pozitiv şi relaxat, optimist, are puţin
griji;
Raport emoţional bun cu ceilalţi, capacitate de concentrare, sihur de sine, se simte în stare să-ş
croiască drumul în viaţă şi este mulţumit de soartă.
OBS:
● Valoarea scalei FPI 3 este independentă de vârstă , instrucţie şcolară ( grad de cultură) , sex.
● Valorile mari de testare din FPI 3 sunt legate de valori mari din:

FPI 1 ( nervozitate )

FPI 2 ( agresivitate )
FPI 4 ( emotivitate )
FPI 9 ( fire deschisă )

4
 4. SCALA FPI 4 ( EMOTIVITATE) - iritabil, uşor frustrat - calm , apatic.
Se compune din 20 de itemi, dintre care 1 item este polarizat negativ:

DA: 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 200, 203, 210
NU: 61
Cote mari → subiectul prezintă stări de iritabilitate, este tensionat, susceptibil şi emotiv, are toleranţă redusă l
frustrare ( se simte deranjat, tulburat chiar de dificultăţi banale) este nerăbdător şi neliniştit.
Devine uşor irascibil şi furios, apoi agresiv, ameninţător ( vorbe necugetate ), acţiuni de afect
afecte violente, este puţin inhibat în afect.
Cote mici → subiectul prezintă stări de impulsivitate şi spontaneitate reduse, este calm ,eventual apatic, sec ş
flegmatic, stăpânit emoţional
Poate fi răbdător, având o toleranţă mare la frustrare.
OBS:
● Valoarea scalei FPI 4 nu depinde de sex, vârstă, instrucţie şi număr de locuitori.
● Valorile maxime din FPI 4 sunt legate de valori maxime din:

FPI 3 (depresii)
FPI 2 (agresivitate)
FPI 1 (nervozitate)
FPI 7 (tendinţă de dominare)
FPI 9 (fire deschisă)

5. Scala FPI 5 (SOCIABILITATE) - sociabil, vioi - nesociabil, retras

Scala se compune din 28 de itemi, dintre care 16 de itemi sunt polarizaţi negativ:

DA: 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199
NU: 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211
Cote mari → subiectul prezintă dorinţa şi tendinţa de a stabili contacte, este sociabil, leagă repede prietenii ş
are un cerc mare de cunoştinţe.
Are voiciune, este întreprinzător, activ, comunicativ, vorbăreţ şi prompt la replică.
Cote mici → subiectul prezintă o dorinţă de contact redusă şi se mulţumeşte cu propria persoană, evită contactel
în anumite împrejurări, preferă să fie singur, are un cerc redus de cunoştinţe, intră greu în relaţii cu

5
 alte persoane (puţin comunicativ) Ciudat, retras, în anumite situaţii ţeapăn, distant. Atitudin
rezervată în raport cu alte persoane, puţin întreprinzător, mai de grabă taciturn.
OBS:
● Valoarea de testare la FPI 5 nu depinde de sex, vârstă, grad de cultură sau număr de locuitori ai domiciliulu
subiectului.
● Valorile maxime la FPI 5 sunt asociate cu valori minime la FPI 8 ( inhibiţie) aflându-se în corelaţie negativ
mare. Această dimensiune interpretată drept "caracter sociabil" nu poate fi considerată la nivelu
scalei FPI 8 (inhibiţie) fiindcă aici teama principală o constituie dorinţa şi nevoia de a a stabil
contacte în timp ce FPI 8 testează capacitatea de a stabili contacte şi capacitatea de a acţiona.

6. SCALA FPI 6 ( CALM) - caracter calm, cu sânge rece, încredere în sine, bin
dispus - iritabil, ezitant
Scala conţine 20 de itemi, nici unul nefiind polarizat negativ:

DA: 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209
NU: ─
Cote mari → subiectul are încredere în sine, nu se abate din drumul lui, nu poate fi enervat uşor.
În anumite condiţii este răbdător, dârz şi neclintit.
Are bună dispoziţie, optimism, neplăcându-i disputele agresive.
Este energic şi îi place să acţioneze repede şi eficient.
Cote mici → subiectul prezintă iritabilitate, poate fi decepţionat şi supărat uşor, este susceptibil şi descurajat, s
simte uşor deranjat şi pus într-o situaţie penibilă, este îngrijorat, ezită, preferă să aştepte, nu-i pla
hotărârile şi acţiunile impulsive, este pesimist şi descurajat în anumite situaţii.
OBS:
● Valoarea de testare a lui FPI 6 nu depinde de vârstă, grad de cultură sau număr de locuitori, depinde însă de sex
● Valorile maxime din FPI 6 sunt în legătură cu valorile negative la FPI 8 (inhibiţie).

7. SCALA FPI 7 ( TENDINŢÃ DE DOMINARE ) - reactiv, agresiv, ştie să s

impună - fire care cedează, ponderat

Scala se compune din 20 de itemi, dintre care 1 item este polarizat negativ:

DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184.
NU: 5.

6
Cote mari → subiectul prezintă acte de agresiune reactiv fizice, verbale sau imaginare, ştie să-şi impună interesu
propriu, are o concepţie egocentrică, atitudine de suspiciune şi neîncredere faţă de alţii.
Tinde spre o gândire autoritaristă.
Este agresiv în limita formelor convenţionale de convieţuire în societate.
Caracteristicile sale sunt: agresivitate reactivă, vină şi pedeapsă, judecăţi morale convenţionale.
Cote mici → subiectul prezintă tact şi atitudine ponderată, este înţelegător şi maleabil, îi repugnă comportare
agresiv-militărească, are o atitudine tolerantă, mai de grabă încrezătoare, judecăţi moral
diferenţiate.
OBS:
● Valoarea scalei FPI 7 nu depinde de vârstă şi numărul de locuitori, este însă dependentă de sex şi gradul de cultur
Bărbaţii şi subiecţii care nu au decât şcoala elementară prezintă valori mai ridicate.
● Valorile mari din FPI 7 sunt în legătură cu valorile mari din FPI 4 (emotivitate).

8. SCALA FPI 8 ( INHIBI ŢIE ) - inhibat, în tensiune - degajat, capabil d

contacte
Scala este alcătuită din 20 de itemi, dintre care 5 sunt polarizaţi negativ:

DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202
NU: 65, 86, 90, 124, 129.
Cote mari → subiectul manifestă timiditate, este stingher, inhibat în contact cu alte persoane, mai ales în colectivitat
şi în anumite situaţii.
Este incapabil de contacte şi are un comportament anormal în situaţii de contact.
Are trac şi neplăceri fizice înaintea numitor ocazii, precum şi emoţii ( nelinişte, tremurături, i s
înmoaie genunchii, paloare sau roşeaţă, bâlbe, tulburări digestive)
Are o putere de acţiune redusă, este nesigur în luarea hotărârilor, nu este dispus să lupte pentru
realizarea celor propuse, este fricos, foarte iritat când se ştie observat.
Cote mici → subiectul se manifestă cu dezinvoltură, este sigur pe sine, încrezător în propriile puteri.
Acţionează hotărât şi este capabil de contacte.
Prezintă puţine fenimene fizice datorate tensiunii psihice.
Prezintă o participare fizică redusă la afect, având disponibilitate pentru acţiune, capabil d
abnegaţie, dispus să experimenteze, întreprinzător.
OBS:
● Valoarea scalei FPI 8 nu depinde de vârstă, grad de cultură, este însă influenţată de sex. Femeile au valori mai mari.

7
● Valorile mari la FPI 8 sunt în legătură cu valorile mari de la
FPI 3 (depresie)
FPI 1 (nervozitate)
şi cu valorile minime de la:
FPI 5 (caracter sociabil)
FPI 6 (caracter calm)

9. Scala FPI 9 ( FIRE DESCHIS Ã) - autocritic - închis, fără simţ autocritic, fir
închisă
10.
Scala este compusă din 14 itemi , niciunul nefiind polarizat negativ:

DA: 12, 47, 66, 83, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195.
NU: ─

Cote mari → subiectul recunoaşte mici slăbiciuni şi defecte pe care le are, probabil, fiecare.
Este autocritic, are în anumite împrejurări şi o atitudine dezinvoltă.
Cote mici → subiectul ţine să disimuleze mici slăbiciuni şi defecte, vrea să producă o impresie bună.
Este lipsit de sinceritate şi spirit autocritic, în anumite situaţii manifestând o atitudine d
automulţumire sau o atitudine închistată.
OBS:
● Valoarea scalei FPI 9 nu depinde de gradul de cultură, dar este dependentă de sex şi mai ales de vârsta subiectului
Tinerii prezintă valori mai scăzute.
● Valorile mari la testare la FPI 9 sunt legate de valori mari obţinute la:
FPI 2 ( agresivitate )
FPI 3 ( depresie )
FPI 4 ( emotivitate )
● Se poate presupune că valori extreme de testare la FPI 9 duc la o denaturare a informaţiei. Este probabil c
numeroşi itemi din aceste scale ( care se referă la temele: agresivitate, depresie şi emotivitate) s
ridice şi problema oportunităţii sociale în răspunsul dat la itemii respectivi. Pe de altă parte s-a
putea să nu fie cazul unei închistări conştiente a subiectului de a reda aceste domeni
autorelevatoare. În aceste condiţii se impune să se considere şi această dimensiune ca o dimensiun
probabil habituală a personalităţii şi nu numai ca indicator al unei tendinţe de răspuns specială ş
formală.

8
 DESCRIEREA SCALELOR SUPLIMENTARE

E. Scala FPI E ( EXTRAVERSIUNE - INTROVERSIUNE )

Se compune din 23 de itemi , dintre care 5 sunt polarizaţi negativ:

DA: 25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 181, 199

NU: 3, 20, 26, 117, 134, 142.

Itemii provin din 5 scale FPI, mai ales din FPI 5 şi FPI2.
Cote mari → subiectul prezintă:
● sociabilitate - nevoia de contact, caută contact şi este capabil de a stabili contacte, leagă
uşor prietenii, este degajat, voios, impulsiv, vorbăreţ, îi plac variaţia şi petrecerea
(divertismentul ).
● activitate şi emotivitate - întreprinzător, dominant, dă tonul, este capabil să impună, în
anumite situaţii este nestăpânit (excitabil).
Cote mici → subiectul prezintă:
● nesociabilitate - preferă să fie singur, leagă freu prietenii, se mulţumeşte cu sine însuşi, are
nevoie redusă de contact;
● calm şi rezervă - puţinîntreprinzător, constant (egal), stăpânit, pasiv, puţin comunicativ,
evită să fie în centul atenţiei, vrea să fie lăsat în pace.
OBS:

● Valoarea de testare a lui FPI E nu depinde de sex, de gradul de cultură şi de numărul de locuitori, dar de
pinde în schimb de vârsta subiecţilor. Subiecţii tineri au valori ridicate faţă de cei vârstnici.
● Valorile de testare FPI E şi FPI N nu depind statistic şi empiric unele de celelalte; ele se află însă într-o
dependenţă matematică din cauza valorificării duble a itemilor.

N. SCALA FPI N ( LABILITATE EMO Ţ IONAL Ã) - emoţional labil -

emoţional stabil

Scala FPI N se compune din 24 de itemi, dintre care 3 sunt polarizaţi negativ:

DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168, 175, 189, 194, 200.
NU: 61, 99, 106

9
 Itemii provin din 4 scale FPI, mai ales din FPI 3 şi FPI 4.
Cote mari → subiectul prezintă:
● indispoziţie - sau dispoziţie labilă, preponderent depresiv, trist, apăsat, lipsit de vlagă, prost
dispus;
● iritabilitate - uşor de lezat, violent, susceptibil, morocănos, uşor agitat, supărăcios, mereu în
tensiune;
● meditări inutile - dus pe gânduri, atenţie uşor de sustras, visează cu ochii deschişi, are griji,
are sentimentul de vinovăţie, dificultăţi de contact, se simte adesea greşit înţeles şi nedreptăţit,
în anumite împrejurări apatic.
Cote mici → subiectul dispune de o dispoziţie stabilă şi echilibrată, este pozitiv, degajat, bine dispus, stăpânit,
răbdător, clam, liniştit
Prezintă siguranţă de sine, având puţine griji sau sentimente de vină.
Capacitate de concentrare, netulburat emoţional.
OBS:
● Valoarea lui FPI N nu depinde de vârstă, grad de cultură şi număr de locuitori.
● Valorile FPI N şi FPI E sunt matematic sau statistic dependente.
● Valorile FPI N şi FPI M sunt independente matematic, dar se află empiric într-o legătură vădită, valorile
maxime din FPI N ( labilitate emoţională) conducând către valori minime în FPI M
(masculinitate)

M. Scala FPI M ( MAS C U L I N I TATE ) - tip masculin - tip feminin.

Scala FPI M constă din 26 de itemi, dintre care 14 sunt negativ polarizaţi :

DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 129, 167, 178, 198, 207.
NU: 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197.
Itemii provin din 7 scale FPI, dar mai ales din FPI 1 şi FPI 8.
Cote mari → subiectul se impune activ în anumite situaţii, conştient de sine, întreprinzător, optimist, gata de
a acţiona.
Are o dispoziţie echilibrată, puţine neplăceri fizice, fără trac sau tulburări psiho-somatice
generale.
Cote mici → subiectul prezintă;
● o atitudine de rezervă - timid, în anumite situaţii inhibat;
●dispoziţie abătută - uşor descuraat şi dezamăgit, puţin optimist, neîncredere în sine;

10
 ●neplăceri fizice şi tulburări psiho-somatice generale - în special pulsul neregulat, ameţeli,
mâini şi picioare reci, constipaţie, sensibilitate la lumină şi zgomot, genunchi moi la emoţii şi
nelinişte fizică, trac, adeseori obosit, epuizat, nesensibili la schimbările atmosferice.
OBS:
● Valoare de testare FPI M nu depinde de vârstă, gradul de cultură şi numărul de locuitori , dar este
dependentă de sex: bărbaţii au valori mai ridicate decât femeile.
● FPI M depinde matematic de FPI E, dar nu depinde matematic de FPI N .
● Există o legătură empirică între FPI M şi FPI N (labilitate emoţională) : valorile ridicate la FPI M determină
valori scăzute la FPI N.

CONCLUZIE GENERALÃ:
Din raţiuni practice şi a dependenţei anumitor scale FPI de particularităţile de sex şi vârstă, se recomandă ca
valorile brute FPI individuale să fie transformate în valori standard FPI.Valorile brute individuale FPI pot fi
transformate în stanine. Scala de stanine (în 9 trepte ) de norme de orientare este suficientă pentru diagnosticul
practic de test.

Valorile standard "T" (M = 50, S = 10 ) trebuie considerate drept norme exacte care vor fi folosite la analizele
şi calculele următoare, deoarece numărul redus de trepte ale scalei de stanine determină ca variaţia valorilor de
test să nu mai poată fi calculată cu exactitate. În ambele cazuri este vorba de normalizări ale repartizării
valorilor brute.

INTERPRETAREA TESTULUI

Din punct de vedere psihologic, valorile de test FPI sunt interpretabile numai atunci când motivaţia de test a
subiectului cât şi situaţia de test şi valorificarea nu dau loc la situaţii ambigue.
Înainte de interpretarea diferenţiată trebuie verificat statistic dacă valoarea individuală de test se îndepărtează
cumva considerabil de valoarea statistic preconizată. Valoarea preconizată este în acest caz egală cu valoarea
medie a fracţiunii probei etalon de care aparţine subiectul.
În cazul în care se cunosc valorile de recunoaştere a populaţiilor de referinţă speciale, atunci valoarea de
expectaţie este egală cu valoarea medie a acelei populaţii de referinţă.
La convertirea valorilor brute în valori standard, valoarea de expectaţie pe scala staninei "5" se află pe scala
"T 50". Cu autorul coeficientului de reliabilitate şi a erorii standard a măsurătorii se poate determina intervalul
de încredere a unei valori de test. Între aceste limite de încredere este situată, cu probabilitatea de eroare
respectivă, "adevărata" valoare de test a subiectului.

11
 Aceste limite de încredere sunt relativ largi şi ele caracterizează incertitudinea unei valori individuale de test.
Totuşi trebuie ţinut seama de faptul că în cazul diagnosticului practic de personalitate se riscă o probabilitate
de erooare de 5%.
O interpretare de test critică nu are voie să ignore limitele de încredere ale valorilor de test.
Problema interpretabilităţii unei valori individuale de test trebuie pusă şi sub aspectul tendinţelor de răspuns
( de rezolvare ) în special a "optimului social". Scala FPI 9 poate fi considerată ca scală de control, iar toate
scalele cu valori evident scăzute pot fi ignorate. Ca linie directoare s-ar putea stabili ca o valoare (stanine ) de
1 sau 2 să nu fie interpretată deoarece subiectul nu este sincer.

TRASAREA PROFILULUI.

Este o acţiune simplă. După ce chestionarul este corectat şi s-au obţinut cotele brute, acestea se raportează la
etalon, marcându-se pe foaia de profil punctul (clasa ) în care se încadrează subiectul în cauză. Unirea
punctelor duce la obţinerea profilului psihologic care trebuie interpretat.
Atunci când se lucrează cu FPI-ul, ne putem aştepta, în mod normal, la următoarea configuraţie a profilului:

SCALA COTELE MARI SE ASOCIAZA COTELE MICI SE ASOCIAZA

CU COTELE MARI DIN: CU COTELE MICI DIN:
FPI 1 FPI 3, FPI 4, FPI 8, FPI N FPI M
FPI 4, FPI 7, FPI 9,
FPI 2
FPI E, FPI M
FPI 1, FPI 4, FPI 7, FPI 8, FPI 9, FPI M
FPI 3
FPI N
FPI 4 FPI 1, FPI 2, FPI 3, FPI7, FPI N
FPI 5 FPI E FPI 8
FPI 6
FPI 7 FPI 2, FPI 3, FPI 4, FPI N
FPI 8 FPI 1, FPI 3, FPI N FPI 5, FPI M
FPI 9 FPI 2, FPI 3, FPI N
FPI 1, FPI 2, FPI 3, FPI 4, FPI 7, FPI M
FPI N FPI 8,
FPI 9
FPI M FPI 1, FPI 3, FPI 8, FPI N

Aceste date este necar să fie utilizate în interpretarea profilului fiecărui subiect, deoarece reflectă structura
funcţională a scalelor din componenţa chestionarului, aşa cum a rezultat ea din adaptarea la mediul socio-
cultural românesc.

12
 Se pot suplimenta informaţiile asupra validităţii chestionarului FPI prin ispectarea corelaţiilor cu variabilelel
altor chestionare, ca de exemplu C.P.I..

ETALON :

Nr FP1 FP2 FPS FP4 FP5 FP6 FP7 FPS FP9 FP10 FP11 FP12
9 ≥29 ≥24 ≥25 ≥18 ≥25 ≥18 ≥18 ≥18 ≥12 ≥20 ≥20 ≥24
8 26-28 21-23 22-24 16-17 22-24 16-17 16-17 1.6-17 11 18-19 18-19 21-23
7 23-25 18-20 19-21 14-15 19-21 14-15 14-15 14-15 10 16-17 16-17 15-20
6 20-22 15-17 16-18 12-13 16-18 12-13 12-13 12-13 9 14-15 14-15 15-17
5 15-19 12-14 13-15 9-11 13-15 9-11 9-11 9-11 6-8 11-13 11-13 12-14
4 12-14 9-11 10-12 7-8 10-12 7-8 7-8 7-8 5 9-10 9-10 9-11
3 9-11 6-8 7-9 5-6 7-9 5-6 5-6 5-6 4 7-8 7-8 6-8
2 6-8 3-5 4-6 3-4 4-6 3-4 3-4 3-4 3 5-6 5-6 3-5
1 ≤5 ≤2 ≤3 ≤2 ≤2 ≤2 ≤2 ≤2 ≤2 ≤4 ≤4 ≤2

13