?

que
Pryulu
NADEJDA BELTNOVICI

2a"*
pryalu
! R,ralii b$e
in mfrinen. dc
NINA STANCULESCU

EDITURA TINERETULUT
 ZAPADA PURPI.JRIE

Otata. de muti, trdiau intr-un sat

d_e laponi doi prieteni: panko si
r{erko. pe !remurile acelea iaoonii
se temea! ddhrrtie
$i de stova sirisd.
u! nirtre venea doar trinisul taruiuj
carc ciiea slovele in.emnaie acolo
s, le Iua birul.
Dar Panko ntr \. tenea de llovc
Pe el il rnvrlase bufnjta cea u tb;
:r,rnleteu pt, b, ciieasca $i ziunsese
cer mar tnv,tat !i mai mrndru flz_

intr-o buile zi, in iurta lui calda
intra o pb5arrca 5i lasa din cioc o
foaie din coaia de me!t€acSn Pe
foaie, bulnlta se apucS s, scrre.Sr
Panku ciii ii rnlelese c, Prrn parllre
a.ele, se aciuase o luPoalca cenu
sie. cun nu se mai Pomenise de rea'
iDdd de-aDroape a unchie:ului vrle-
lie si sor; bune a Vintului ts€ce
LuDoaica se l;udase ci era mar Pu_
ter;ice chiar decrt Unchielul vilelre
si ca mincase toii jderii din locurrle
icelea. Nici vulPile n-av€au \5 mai
duca viatS tihnita din Pricina er'
LaDoni i se repezi5eri cu toll I asupra
ei s.6 omoare, au dat in ea au tot
dat. dar s-o Pr6Pedeusc, n a lost
.hro: ea n-avta moarle
d.,,'i ,le ,eam;, Panko scria bui-
nrlil,'lupoai(a a allat cd asl;zi la-
Donii se duc la vin;ioarc' l fl-a
fus in eind s/ vina :i n ixrta {a'
g.ti sfiiie c/inii sa rnarince
fi Ii re_
nii Si nu te temr. Ia un irr:iilnc
aprin! djn joc Fi cheam o la luDta
dreaptd cu tine. In toiul. tL;iei
apuc-o strins doar de.o ureche di_ai
s, scapi tundra de du$man Nu ;ita
rnsa sa-t chemi ca martor oe unchie_
$ul Vijelie. EI are sa te rasbtdteas"a
A;a std scris in c5rtr.
Panko ii povesli actsied Drietenu-
lui sau Merko. Ascunser, i;ir.o cit_
dare liriuneJe aprins ti o asteptara
pe lrpoaic;
De-abia rasari lunc si iai.o: Dis.
pi!, venind cu ochii stjctindu-i jn
cap ca lumina borealr. gi de-abia se
aproprie ca se $i azvirti ptsie reni
Dar Panko
scoase iuie iSciunele
aprins din cildare $i se repezi asu_
pfa-t,
 Lupoaica, dace_l vizu, se d6du la

Fl,ccul o chetra la luPtu -.

Prea bine. racni luPoalca /vral
- iti
intii manrnc renii fi apoi ie m6-

"'T il'ii"l'li " man,nca! ii ,ds'

ounse Panko Pe mine mi va ras-
;liti trnchlesul Vijelie insu:il
' IarMeiko il strigbpedatbca martor
ne I lnchiesul Viielie
' un virtii se ii strrni Unchierul
aneril zburrnd in 5!ba lui de zapaoa
si se asezd la o Parte
' Prnko se lua Ia luPtb cu luPoarca'
Nu ere chiP s_o invinga LuPoaica
Pr, ntternrci 5i fara de moarte
Tri ceLe drn urma, ilac;ul izbutr s-o
rnuce de_o ureche li luPoaica se
piavali rn zaPadi. Panko ii Puse un
oicior De qrumaz
' ttnchiesul Viielie iuieri:
6

SDunt acurn lilloaicu dintre
noi dor tart i mdL PUlcrnr(/ L t
s,| €u?
Tu. unchitlulc, genru luPorrca
Fstr mai PUterni' I\'j inlrrcnlat0rru'
'llrrchie:ul \e burur: si ir sPust
Prnlu
Vezr .a luDori" i recunoscur
ca 5rnt nii p!t(rnrL mNi inlrrtoia_
t.r decit (a/ Ff mi este riln' (de'
rre
rnruaoe sr dc Nct' urit! ml nr
ii vor darui de 'luui or Pe-aIrL
"iD' !rei D!tcre ilPUdili v! I1. oe
doua ori maj nukrnici detlt
rrnc'
d' vrei dysleptacrunL lupunLta va su I'
,1. doua 0rr mai c)teilPta :r xre
mzi nrulli oamenr' renr
"-.,a"^- li \a nd-mr
ii pisarr oar mrl binc rf
.Frl nimic.
Nu se caJe \, tir lrrrdea ruf,eLor
n!Lrnstite, Aral PNnko Treh!rL
\r ma
rispleietii cilm a lost ()rDr'
$i ce dor€gti? il inirebi Unchie-
ful Vijelie.
Panko ofti. Toi ce i ceru fu doar
s; il o.beasci la un ochi.
in firel sirisn Meiko.
-Vinoli
ln.lrri te de ochii tdi I lndure-1e de
tine!
Dar Panko .;mase nelnduplecai.
Unchief ul Vjjeliesuili aiunci amar-
nic !i fldceul prinse s, geamd, cici
r;misese irre un ochi. Llpoaica orbi
insa de anindoi ochii. $i din ziua
aceea nu mai p!tu si se lupte nici
cr oamenii. nici cil aninalele.
Aqa a sciipai Panko iundra de lu-
poaica cea rea. $i laponii se apucari s!
clnte vitejia Iui.
,,Niciodaii n-am si m2i pot asem!i
lui Panko! iqi zicea Meiko. Oamenii
n-au sA cinte despre mjne li n-au sA
mA proslev€asci ln povefti nicio-
dald !"...
 T.rt preanririDdu-1 nrsi hir-rna pe
Panko, laponii nu ;1iau cit de greu
1i era. Ochirl s,]n)los i a osLenit, i
s a nrotit fj Prnlo n! mai pulu si
meargi la \riniioare, si invele de la
buinili Si s: alerge pe skiuri. De-
an:r:icirne inccp! s: slebersci.
Uite, ii spurrcr! laponii, unde
te duce lnviliiturrl Nu dcgeaba nc
tenrenr noi de slove scrise fi hlr
t ie 1...
Il} Panko o ruee iierbinle pe brf-
nile se cauLe in ca{i vreun slat care
si-i loloseasc; nl ncnorocirea ce-i ci-
Buliiia citj si ln cele din urmi
gisi : La Marca ce, Rec,", la gum
rirlri Peciorra. se rlla !n nunie
tualt. Pe creasta lili era aSlerrutA
zApada albasiri ;i zipada purpurie.
Zipada albaslri \,ifdcca orice boalI,
iar rra t! r rrr r i. r rd! orl(ri \'.dcrca.

I
I
 Trimite-l pe Meiko la acest
munte, s;-ti aduc; zApada fermecaiS,
9i-aiunci ai sa vezi iarati Asa scrie
in cdrtile din coaja de mesteacan.
Ce bucrrie sa-li aiuti prietenul la
nevoiel Mejko iti puse skiurile Sr
alergi sd caute drumul calre gura
riului Pecioara, la Marea cea Rece.
Bulnila 1i ar;td pe unde s,o apuce,
prin albia unui riu inghelat.
. Uhuu-hu, li strigd ea, line minte:
in iundr: Sint muiii bolnavi: oameni,
reni, 9i pe$ri. ZApada va rimine puL
purie doar dacA n-ai se ie osteneQti
numai pentru Panko, ci pentru to'li.
Si nici pe mine sA nu mi uili, Meiko:
adu-mi din zipada lecuitoare, sd me
lac iare iinard ;i puternici.
Meiko o incredintra pe bufnill ce
ala avea se iaci Si porni la drum
prin albia ingh;4ate a riul!i, pe
ling; vulcani stinsj $i lacuri lniinse,
cetre gura Pecioarei.
De indati insd, de unde nici nu
te a$ieptai, se siirni in jurul lui un
vint rece. Zbura val-vlrtej, acope-
rind drumul cu aripile 1ui mari !i
'
lntoarce'ie acas;l Iar de nu,
-
fegeduie$te s; dai din zipada ferme-
cat: Fi lupoaicei, so.a nea, si $j ca
p€t€ iare vederen $i puterea!
Nu I strige Meiko, n am s; i dau
-
zepada lupoaiceil Dace poate vedea
din nou, are si se apuce iarA se lace
r5u laponilor, renilor Si pisirilor.
Iar se mA inforc din drum, n! se
poaie! Eu nu me ostenesc numai
pentru Panko, ci peniru toat6 tundra
ln care m'am niscut; pentru ca toti
oamenii. renii si pdsirile si se facA
senetofi $i puternici.
Cind auzi una ca asia. vintul se
l3
purni amarnic, suflindu-i in fatA fi
plesnindu I cu €ripile.
Tare Areu mai inainia Meikol Dar
de lntors, nu se intoane din drum.
Merse, tot me$e, plne cind ajunse
1a gura riului Pecioara, unde vuia
/vlarea cea Rece. ln vremurile aceles
de demult se ridica ablo un mHte
inalt si alunecos.
VintDi iurbi de lurie cind 11 vAzu
cA se apropie de munie. R5sturna ln
calea lui brazi ialnici. Cdm se te mai
tir;$ii pind la poale? lncerri flacaul
sa le tringe trunchiurile, ii lovi cu
toporul, dar nu izbtrti si-i taie.
Pesceruiii negri il z;riri pe Meiko
$i allare ce el se ostenea pentru toate
tundra ti pentru Panko cel fdrd un
ochi, care scdpase locurile acelea de
lupoaica cenu$ie $i se apucare sA
sparga brazii cu ciocurile lor. F;cur;
printre crenAi o gaurii fl6runt;. prin
t1
care ileceul se se poate strecura. $i-l
rugarS:
nu uiti si ne dai fi noui din
- S; cea
zaoada albastr;.
ilteiko se iiri Ia poalele munlelui.
Dar Vintul cel Rece suil; asupra Po-
vkni:ulu' lui $i.l inghele din poale
pind.n vir[. Ce mai putea sU facb
Meiko?
Z;d un @rb zburind spre creast;.
Vroia sa ia zapada pentru Puiul lui
bolnav. $i corbul la rindul lui ll
zdri pe Meiko li afl, pentru ce se
6srenea el si ii croncini:
cra... am sd te ajut se
-Cra,..
ajungi la virf .Tine-te de piciorul meu !
Meiko il apucd de !n picioi, cor-
bul d;du din aripi $i zburd spre
creaste.
Luna se ridicase pe cer $i la lumina
ei zipada sir;lucea pe virful mun'
teluj pe o parte albastrS, pe al{e
Parte PurPrrie.
Meiko isi !mplu c;lciula cu z:ipada
cea purpurie, iar pe cea albastr?j o
lu:] ln nlini.
Corbul 11 aj!t:i Si de ast:i dal; pe
fllciu sii coboare.
Dar cind ajlnse la poalele munte-
lui, ll:iciul se uiti la zdpadi Si strig:
de rrccnz. Ce nenorocirel Zepada din
min! rimilsese albasir;, dar cea din
ciciuli nu mei era purpurie, era
albi. Afa dar nu mai avea puterea
tefieduitoare. lnseamn:i ci prea p!-
iin i;cuse el pinA acum penlr! oameni,
pAseri fi arinale!
TotuFi I{€iko duse cu el ceciula
pLine de zipad:, ziclnd! +i ,,cine
Slie, poat€ c, sc va iace iariiii p!L
purie l '
Pe drum imp:1rli zdpada cea al-
baslri corbului. pcscirutilor albastri
care l-au ajutat, si bdlnilei celei
albe. P!iul corhului se insiinato$i,
iat bufnita jntineri. Fliciul se bu-
cura $i cu z;pada cea albastrd ln
mini, o lue la goan; spre satul lui.
Se grabea s,-l lecuia\ca pe Panko cel
firh un ochi
Alerga Meiko Si privea pe cer, sa
vade rrs;rind soarele de primevari.
Se uita lnir-una, dar nu vedea soa-
rele.
Soarele rbsirise, dar Vintrl Rece
acoperise cerul cu nori grosi ca pie-
ile de ren si-l ascilnsese Vroi, si I
lin, pe M;iko in loc. Dar Meiko
alerga atit de repede cd vintul se
lnlierbinia, incepu si glilie $i remase
ln urm;-
Goni Meiko peste $apie riuri, peste
$apte lacuri $i Sapte peduri, pin; ln
saiul lui. Pe loti li lecuia ln cale cu
zipada cea albasir;. $i zapada din
mini nu i se imputina. Peste $pie
riu.i, Fpte iacuri Si fapte prduri se
ins;netoFau toti oamenii, peserile
fi renii. Pbsarile se ridicaurpre cer,
dind din aripi. Sr Meiko alersa tot
mai departe li ducea in palma slrin-
s; zipada albasir;, iar in dciill5
pe cea alb6.
Iatd si satul. Linee iuria lui, si5-
iea Panko cel iare ochi iar cu cel:-
lalt de abia mai vedea.
Acum te fac senSios. Panko! ii
- Meiko lntinse mina care du-
st.ige
ii
cea zepada albastr;.
Dar cind privi in palm,, rncepu sri
pling6: razele soarelui topisera 26-
pada ii o prefacuser, inttro ap, al-
bastra. Iar in ciciulS. zi4pada err tot
albd.
Meiko se hoiari atunci sA,' dea
prjetenului ochi!l sbu,
Pentru nimic in lume I respunse
Panko.. Mai bine da-mi zepada cea
oT'il1""
.rt am I sDuse trist Meiko,
Drivind la zaDada ain crciula. Dar
ie-i asta? M'eiko saltb deodata de
bucurje. Pesdr;le impra!tiaserb toti
norii. Razele soarelui de primevare
cideau pesie zdpada cea alba din
ceciulA si aceasta deveni purpurie fi
strdlucitbare de nici nu puieai s5 ie
uili la ea.
Toata zitpada impr€jur. in tundrS,
pe pamrnt, in arboti. era purpurie si
luminoasii, a 0rim;var5.
P,nk. rsi d;;u oe ochi cu zaDada cea
purpurie iin cScrri|d 5i incepu sa vada.
.Amindoi ochii ii erau acum la lel de
aeeri ca a i pasari lor. Se facuse !;ndtos.
-Si irai Iericit pinE la adinci br-
trinete Ieudrnd invat;tura
Cartile butnilei intelepte li prie-
ten;a lili Meiko l-au redat vederea.
ESEA, CINTAREATA CU GLAS
DE ARCINT
Trela odata ln tundra o fali care
cinta nesDus de hunos :i Pe care o
chema Esea. Coiocehl si cizmele din
Di€l€ de .en ii erau iesute cu Iir
he arginl, iar pe cap purta o caciulila
de aiPinF. Dacd Priveai in z;Pade
cum siralucette argintul, iar
"edeai
cind cinta Esea auzeai cum suna ar-
sintul. De cinta rarna, zapada se to-
iea. pe pamint curg€au riulete ar-
iintiil i'iitoreau ghiocei ti garoafe.
cinta Esea iuli sebucurau Juca
-iucau li se vseleau o
E:ea-toti '5i
d,l2 cr1 ea: coDiii si bAfrinii, $i
ciinii cu colli ascutili si renii cu
coa.ne rjmuroase. Cinta Esea ii ve-
dea inima omului, cinta li intelegea
3 cui era bun5. a cui era re,
Se du5e \estea dr\pre ciniareat;r
cL rlas de argint pesle m3r; si tari
;i rjunse pina rntr-un sat rnd€pAr-
lat. unde locuia vin,torul Kesa tai-
brr€i. cel frumos ii pu{ernic.
Iurta ietei se alla la Doalele mLfl.
telui n!mit: ..gapfe caplie". De por,
neai pe jos pin-acolo, nici irej luni
nu-ti ajungeeu. Kela Taiharei rsi
['use <krur] !foar€ pe prcroare tt o
lue la goane spre munte. Vtntul
zblra cu el li-l ajuia sd alerge mai
repede.
Ajunse Ke$a Taibarei la poalele
muntclui ..$apte Capetc ti \r-rpuca
sa asculte pe furi: crnircu Eseri
ll a.crlt, ce-l asrrlta fi-i c,zu
'lraga
Se lntoarse Taibarei acase. dar de
bbut nu mai bea, de mincal nu mai
minca, ziua lntreag; stitea llnge ioc
si se glndea doar la clntiireata cu
qlas d€ argint.
Se hotrri alunci s, trimiiS Pe_
titori la latd. lntli vru si-l trimiti
oe lraiele lui : Vlasko. Dar asta nu
ie outea. Fratele lui iem;nil cu el
ca 'doua picaiuri de aPa, era loi
atit de puternic $i frumos, dar avei
o inim; rea si rece.
Si d€ acees n! Vlasko, ci ciliva
batrini olecara !A o pelcascb pe Esea
pentru Kefa. $i fela ii attePta sa
ie inloarca. Toli laponii djn sai ii
a>teplau ca vina, crci loti !oiau sd
ro. riasca in satul lor cintareata cu
glas de argint ti s6 le crnie
Mult mai colindara petitorii! Ple-
card ln miez de iarni ai de_abia pri-
m;vara ajunsete la iurla lelei. Casa
ii err plin; de oameni. Pelilori djn
alte !apie satr se inghe5!iuu in i!
rul iocului ri strigau care trai d(
care mai iare. liudindu,si mirele:
AI meu e cel mai'bogatt
e cel mai islet!
-AlAl fleu
ne! e cel mai mindrul
-
Pelitorii lui Tnibarei il T:udara sr
ei pe Jlac,ul ior:
E cel mai neintrecut !inator din
-
lLndra, are o mina drbace, e rn((lepf
' Ticurd cu totii. Cine putea se se
compare cu Kesa Taibarei?
Esea auzise inci de nuli desnre
voinicuJ KeFa. $i I lndr;eise din Jite
se spuneau despre el. Se duse. Ia
tat;l ei si-1 rrigi:
DA-ne dupi Taibarei. Dar nu
-
acum. ci peste un iln. /\,li e iilc s5
mi despart de tine.
TaUl n! se lmpoirili $i lAg;dui
pelrtor'lor ca-n primdvara urmetoare
Esei, ciniarerfd cu elas de arsint.
se vin; singur; la Taibarei, se ainte
$i sA'i cunoasci inima. Dacd avej
sd-i fie drag; inima lui, se va face
petritorii plecare veseli. Cum vedeau
in departare iurte negre, pe zipada
alb;, i)i rndreptau intr-acolo renii.
Se lSudau peste tot, povestind cum
au pelit-o pe Esea pentruTaibarei_
Si gazdele'le aduseri la rindul lor
alfe 1.esli.
S.u pornit un rizboi mare. LaDonji
se string in jurul unui condrLdtor
vesfit. Ceapaev lti pflnd stele rosii
pe haine ti pornesc la lupta pentiu
libertate-
Cum sosira in salul lor. Detitorii
dbdur. de veste:
Pesle un an de zile, cind se va
-
intoarce iundacul la cuib, va veni
ln satul noslru clnUrcala cL glas
de argint.
Laponii plescei., din limbi:
E bine ci an pelil o.astfel de
- ! Pecat lnsd cd nu e fi Kesa aici I
iata
Ke|a Taibarei iii prinsese o \tea
rosie pe harne Si pl€case s; luPt.
alAturi de Ceapa€v.
Petito.ii se si;toire:
Ce sA facem? Nu treblie si rc
nuntdm la cint;reatra cu glas de ar
gint. Sd a$tepiem vesti de la KeSa.
Veni iarna- Soarele, de'atlla frig,
nu mai i6$j pe cer din iurln lui de
ln toiul gerului, se-ntoarse $i Kela
Taibarei acase. La piept puila o stea
rosie. Iar ia $ld avea 0 sabie pe
care insu$i Ceapsev i-o dSrnise ca
senn al viLeiiei
Nu vorbi'cu nrm.ni .i inlrh in
iilrta lui.
 Bnlrlnii pe1itori se duseri la el.
Focul de-abia mai pilpiia in vatrd,
iar llnge foc stntea Taibarei;i-$i
acoperea fata cu mina stlngd.
Vorbird betrlnii:
Gheata se topegte dinaintea soa-
- gi ve$lile bune gonesc amhre'
relui
ciunea. Asculte, Ke$a, o veste buni:
cit timp ai lost la luptd, noi am pe-
tii.o pentru tine pe clntdreata cu
glas de argint. I-am spus ce e$ti fru-
mos, c, eiti cel mai neintrecut vl-
nitor si ai minA dibace. La primiyare
ai sa prinzi renii de la sania ei $i
vom face nunta. Ai s; asculti cfn-
tecele ei Si ai s; iii iericit.
Atunci Ke$a Taibarei igi descoperi
fata $i ailt6 jarsl din vatra. Tot mai
luminos se aprinse focul, arzlnd cu
ilacdr; mare- La lumina flecdrilor
b;irlnii il privir; pe Taibarei, ll pri-
vire Si cl;tinar; din capete: mina
lui dreaDi, atirna l,ra viali4 li toaf'
fair ii era crestata cu sabia. Intele
seia cd Esea nu se mai Putea marita
cu el. Ei o Petiserd Pentr.u cel mai
h,,n si mai frumos vinator. $i c€
fel d; vlnator era el fdra de mina
dreapti? Nu'i va Putea Prinde renii
Eseii.
Plinsera laDonii Pdcai ce nu mai
nrtea rimine Esea in saiul Ior, se
ie cinie cu glasul ei de argtnt N-au
s, mai lnfloreascii ghioceii li norrr
lntuneco$i n-au sa mai Plece de Pe
Trei laoorii b;trrni Fi intelepli s15-
t,rrr riu;ci sa se qindeasca cum se
dreasa nenorocirea Se glndir; ei
rnaeiung, se gindira !i in cele-din
,,rmi se hotdriri s-u amageasca Pe
Ese, si s'o merite cu fratele lui
xesa. si el era tot un Taibarei fru_
moi, puternic ti un vinator iscusit
 A\tr nu sc poaitr vufhi a pr,
tilorii. De-abia va rnceDe sa cinte
Si Esea ii va vedea inim; lnjma lui
Cei lrei intel€p1i sc pornirE s;
ridi. Cel mai b;1rin dinlre ei res-
N'are se-i vad:i inima. li punem
trei cojoace in spale, iar pe piep{.
o platofi mare de arami.
Se bucurare cu lolii si mai cr
seam: se bucuri Vlasko sA se insoare
cu cintireata cu glas de argint. lsi
zise: ,,am s,o zevoresc tn iurta mea
si am s-o pun s; cinte numai pen{r!
minel"
Ke$a Taibarei stiiea iingb vatre
9i'$i curila sabia cu o singurd mln;.
Curetra ti se glndea ca nu li-a pie.-
dut degeaba irumuseiea $i ptrlerea.
dar c; tare m!11 o iubea pe cirtd,
reolr cu g1a\ de argini !i r, avea
s-o iubeasci totdea!n,
Veni primevara. Soarele iesi din
juria lui$i de aur si o porni pe cerut
senin. LLmina soarele pe cer, iar
in lundra r,sunau clopolei. Nu
era altcine!a decit crntiredta cu
glas de argint, care venea cu rudele
la mirele ei.
Laponji iesi16, toi satul, in tniim-
pinarea er..Era\i Ke:a >i Vlasko curi.
Esea coborr drn sanie cu ca(iulita
ei de argint :i l( splse:
/\4ai inainte de;-mi Dflnde rpnii
- s:-mi
vreau cunosc mireie!
AtLnci ie;i in fala ei Vlasko Tai
barei, rmbrdcat cu trei coioace si DUr-
{ind pe piept platosa deaiama,lcjre-i
ascundea rnima O Drivi De lata cu
ochi patrunzatofl. eia rrumor 5i pu-
ternic-
Se porni iala sd cinte despre soare,
dragoste Si primeva.6. Pe pem1n1 ln-
cepur, si se prelinge rlulete de argint,
pesie tot inilo.ir; ghiocei albaitri
fi se desfecuri stele rosii - garoafe.
Nu. Lui Vlasko nu i-au ajutat ins;
nici cele trei cojoace, nici platosa
de aram;. Esea se uiti 1a el Si ii
v\,z\ inima. Era intunecatZi gi rece
ca o bucati de ehiale neagri.
1,'lirele se inro$ise. Ii plicea de Esea,
dar cintecele ei nu 1e auzea. llorile
din jur nu le vedea. Isi spun€a:
,}m s-o duc in iurta mea $i am si-i
asc!lt sinEur toaie cintecele!"
Esea se uii:i;i Ia Keia Taibarei,
cel s1u1it, ii ciii gindurile Si ii v;z!
inimar ardea ca flacird curati. Se
apropie de el $i ii spuse:
-- Rnmii cu bine! Me-rtorc acase.
Mirele meu e frumos la chip. dar
are inimi rea. Er il iubesc pc altul
$i acela nu m-a petit!
 Spunind vorbele astea, siri in sa- iii plecar, atunci singuri (apet€te
nie fi ridic, biciul si goneascA re, rfr rasara coarnete prin5e in lat. ti
nii. qcu!.acuf avea s, dispara din Kega Taibarei i;i prinsese ieri-
sat!l lor cintareata cu glasul de ar- c,rea.
gjnt ! $i a iucat la nunta lui cu Esea.
Inima lli KeSa zvicni. O intrebd: 9i pin: ast;zi ei iriiesc tn tundr:.
Pe cine iube!ti lu, cintareala f€ri(iti ti vri invita sb treceli pe la
cu -glas de argintlCine nu te-a p€tit?
Tu esli orjc!i drzpt!
Renii pornjrA Fi fala strisd in
urma lor:
Pe line te iubesc. Tu esti cel
ce- n! mi pelesle.
Se depiriari renii cu Dsea in iun-
dra imprimAvirai;.
lar Ke|a seri pe dati ln al{: sanie
si o IUA la eoanri dup; ea.
$tia KcF c,. Llupa obicei, numai
de lrei ori putea sa arunce lalul ia
ii prind: renii. gi daca nu reu$a,
mfeasa se lntorcea acasa.
Azvirli latrl cu nlna stingd. Renii
DARURILE BATRTNULUI NUM
Renul duse vestea, alerglnd prin
tundr;, tiul o purt; mai deparie,
$iroind la vale $i, curind,1o1i laponii
allar; cum fi-au gisit fericirea cei
doi frati din neamul Hatanze: Pronko
$i Sevolodko. Ei seminau unul cu
altul ca douh piceturi de ap,
atlia doar.i Sevolod*o avea din
naltere un semn pe obraz,
La lnceput au dus-o bine. Aveau
doisprezece reni albi ca zdpada,.iar
mama lor le .roise din bl,n; de ren
doue haine albe $i frumoase. Ea ii
iubea.pe amlndoi deopotriv, $i intr-o
zi 1e spuse:
veti ii iericiti pe lu-
me.-Amindoi
E drept ce Sevolodko e mai
lenet, dar e b!n. Isr Pronko e si bun
Si harnic De ace€a Prnnko vn fi mai
lericii.
Apoi veni o ioamete ma.e fi toti
renii murire. Mama baietilor tleca
ld rude departare ti nu se mti in-
loarse. Se vede ci murise $i ea.
Sevolodko, toate ziua st;tea linga
fuc gindindu se cum :i unde \,-:i
g;seascd t€ricirea. Haina cea lru-
moa55 ii rimase noua li curat6.
Pronko pescuia, vina, lucra skiuri
pentru vecini $i haina lui, de atita
puriai, ajunsese pestritr; de peticite
Odai:i. vecinii jl chemarS pe Pron-
ko la o petrecere. Pronko se ru)ind
 s, se duc: cu haina lui ruDta si I
rugi4 pe Sevolodko 5, i-o imDrum;te
pe a ixr. Acesta se invoi.
Prcnko pornr pe skiuri cu haina
albi a frat€lui lui in sDinrre
Pe dr!m se rniitni iu betrinilt
Num, pastoru I nori lor. pe
uder ouila
bufnita nordul!i cea inteleaDt;. iar
pr linea el fugea !utpita c;a atba
tj nea\timp,rala. Skjut bainnulili s.
lovise de un copac gi se rupsese ln
Prcnko repara p€ drtit skiut pas-
Iorulur, tar acesta il rntreba cine-i
el si de unde vine.
Eu si lratele meu sintem din
-
nermul HEtanze, raspunle Pronko si
fugi maj deDarte.
A doua zi, batrinul Num trimi\e
vulpita albi 1a iurta lui pronko si
Sevulodko. Pronko spidrgea lemne cu
narna lui pFiicila. i.r Sevolodko .,,
haina cea albA, curiii, slilea ling;
Vulpila se duse la Sevolodko si i
spuse:
B;iatule, din neanut Hatunzc.
cu haina albid: batrinut Num ir,
lilmite daruri. Ver dereni rnteterit
fi bogat $i vei primi iari draeostia
ii inerijirea de mamr. Fuei in-jurul
li,cillui care nu ingheata. Vei'q,si
rlnrurile pe drum. lar daca nu vei
Ii nullrmii arunc, in zaDada trei
urrbuni aprjn$i
Sevolodku era lcne!, dJravea inimh
l,uila. EI o inireba pe vulpit,:
- Drr ce drr ii trimite Num lui
l)r,,nlu cel hrrnicl Mamr sDunea ca
Il vd li mri fericit decii mrne
Frairle tir poate s, ia numrr
,rc,'h lucrurj la cdre tu vei renun{a,
r,rit)unse vulpita ii Iugi
s(vulodko porni dup; drruri
 Merse el ce merse sj ajunse la 0
piaTra cenu!ie, acoperite cu muschi_
Aceasla oft; fi i v;rbi:
De multe veacuri Dort seDai un
-
desen, a carui inlelepiiune n-o cu-
nosc lndeparteaza muichiul care a
crescul pe mine, descifreaza desenul
Si are sa fie bine de tine sj de mine.
Lui Sevolorlko insa ir'lu lene s,
face ce,i spus€ piatra, a$a c6-i rrs-
punse: .
Ce nevoie am s, stau sa phicesc
intelepciunea de5enului tau? Pi drIm
am sd aj!ng intelett
$i fugi mai departc in jurul la-
cului
Dar iata c, zari pe lac o in5ulita.
La tirm statea pripuniti o baria,
iar pF insulita era o lemFre.zr'-,
sirige:
Ajuta-ma, copiJe, sa trec peste
riu- li te voi rispiati. De n-ai 6u-
rrictj, am s;-ti fi! bunic;, de n,ai
rnrrD;, am se+i iiu mam;, de n-ai
rrlitu$e, am se'li fiu mdtu$d.
N-am nevoie nici de btaic;, nici
rl('mAtuSA, ii strigA Sevolodko. Me
gmbesc, n am timp 5a te aiut. Pe
,lrrm trebuie sa prsesc draqostea
,ir man)4, sb ajung bog.l !i intelept.
$i fugi mai depart€.
ID curind vezu o iurmA mare de
r'ri, in lata cereia alerga un ren cu
Prinde-l pe conducitorul nos-
lrrr renul cu coarne de fier, i se
Ilirse unul din reni. Ne-a scos su,
lli.iill rlergind ba intr o parle, ba in
illl/r. De I ve; prinde, loal, turm. va
li ir tr $i vei deveni om bogal.
Cc ncvoie am s6 I prind pe ren !
sl)ilso Sevolodko. Eu, oricum, asiizi
rrrl s:i aiung bogal!
$j frgi mai departe.
41
 ln vremcr n\la Pronku terminr.L_
tAiat lemnele Si porni De urmetp
lratelui 5;1. Alunse la fjziia cenusic
care-l rugii :r p€ et si-i curete m\rs-
.hiul )i sa citcasla de\enut
Pronko rizui tot flufchiui cu cu
trt!l ;i privi la desen. Intr o Darie
pe piair: era infati$rt un om cu
milnrle incrLcj:ate. In rurul lrr zhil.
riu p;siri,6l€reau rcr,i si rnrn,i.
/,'1ai departe ap,iea! atli oameni cire
vrnau Jmpreuni, pi5leau lurme airn_
qu nivodrl de prins pe$ie. Se vedea
o narta de lupi alacindu i. drr ei 6
gonir;. gi apoi. veselj c! ci$iig mare
te intorceau cu totij la iurtele tor.
munciseri impreune si rmDreLna s;
burrrau. Iar cel care sl:tuse sing!l
Pllngea, n-aVea ce mjnca si a;oi
se-vedea cum tupri rt incoriir: li-t
mlncafa
- $tiu ce scric aici. spuse pronko:
 muncjti tuti impr€una. cuccriti.ieri.
cirea laol,lt, I
Mu ltumesc, baiete, rdsDunse Dia-
tra.- Tuturor trecatorilor le voi s;rne
aceste ruvinte inteleDte
PIec; Pronko n;i d;Darte si airnse
la insuljt,. Auzi chedrindu-i fe;ei.
inir-ajulor. Se sui rn barc5 si Dorni
pe valuri. gindindu.se:..am s; ia,,
cu noi ln iurt;. Cu ea ne va fi mai
ulor si cbpetem fericirea. Doar as,
spu,rea jnlelepciunea pietrei eenusjil.
Ajunse ta insut; si intinse iem"ii
miinile \a-i ajute sa se suie in barcj
Dar atunci scoase un tipat: in lata
lur in5;+i mama Iui dragd, ce
-era
se ratacls€ in tundr; rn limDul ioa-
meiei celei mari
TrecDrb impreun5 pe tarmul cela-
lalt ti acolo. drept in fala tor, vbzura
Iugrnd o turm; de reni. Toata turma
il ruge pe Pronko sa-t prinda pe re_
Iul cu coarne de fie.. Pronko se
stredui sa I prindi, dar nu reuli de
loc. Atunci trecur; pe llngA el ciljva
l.,puni saraci, pe schiuri. pronko ili
ililuse aminte de rnielepciunea pie-
lrei cenutii fi-i chema in aj!1or:
Vom prinde renul impreune, le
\puse el, vom pa:te turma impreun6,
rr'vom {ace impreuna cizme imbla'
ilile ir haine noi de blana
ormenii se rnvoi.a Conira renul.
Pronko azvirli latul $i-l prinse si
loaie turma porni dupA el.
Dup, zccasta. oameflii !enird in
irrrta lui Pronku Mama incilzi cea-
iul :i cu totii se oJpatarS. Numai
Stsvnlndlo lipsea El se vede ca aduna
(l! ror darurilc Dar iatS-l 5osind $i
rl, intr-!n tiEiu, irint de oboseaie.
ii nultumi:
' Pronko
Am lil,f luirurile la care tu ai
ruuntat.
 Atunci Sevolodko jncetu sa
Dlinsa BRIUL FERMECAT
searmca de gitut namej
$i-i fopTi:
, - ue trei orj am alergat in iurrl
iaciltur $j n am gasit nimic!
$i lujnd carbunii aprin5i, ii azvirti
rn.zapadi. Atunci il vizu venind
skrufl pe insili bjtrinuJ Num. peDe
um€fl purta bufnit? cea inteleaDta
$t. ra plcioare ji aterg, vulpjta cea
ar0a Sr neastjmparali. Sevolodko B6irinul Tiptacota avea o fati pe
i$ trrc o chema Nariana- Narianei i s€
plinse. Iar Nun ri\e, $i-j souse:
ulcca ,,cea lrumoasi" $i nu in zadar
-_Ti-ait5u.schimbat
.rraret.ui haineie cu aJe
De aceea vutpitz era sa
ll spuneau astlel. Ea-si impletea in
(r)sile $iraguri de mirgele ro$ii, vara
oea carulte celui nevrednic de ele
,ar e! sint b;trin si nu nE desDrrt l)ilrta un cojocel ro$u din piele de
oe.bulnila cea inieleaptj. Ea m_a r1l $i iarna plrta un briu cu multi
sii4-
r.urI brne. Darurile nu le poateciiDii, zlrrgelei, remas de la mama ei, care
oeclr cet vrednic. T"tu;i pentru iiima rrrlrrise. La fiecare miScare a letei,
ra DUna ai tost ii 1u rasplitit. Doar zrrrgdliii resunau ca un cintec abia
mama ta s-a rntors in iurta lui pronko
luzit: vesel la bucurie $i trist la
nu numar pentru el. cj ti pentru tin€. rlurere, Cetrist se pomiseri se srne
nr zira ln .are rama ei mrrrisel

,,{.l'
 TiptacuLi jtr tra+ o 111; 1"u,ri,
rea fi zgjrciie. Ea avea dora f"tel
pe una o chema Prilireagera, De ceal
r€lte Auzascutjt Felete 1e eriu eal-
oene ca kunzele de toamna
tLTa \emanau cu me\tecrnt; :i ta ata,
co.ir-
la1i. $i amrndoua pizmLrau demoarlc
lrumusetea Naria;ei
Nariana impletea pirul fiec;rei su,
rori (u ljraguri de
margete atbaslre.
Dininea ta ie imbraca. iar seara te de7
br,ca. Mama vitreg;, peniru a face
Placere fetelor ei, o punea si mun"
ceasci fira r,gaz. n;drjduind ca fru
musetea i se va olilr. Dar ea se fi.er
din ce ln ce mai frumoasd.
_, lntr-o zi de prim,vara, pe cind
Nariana pa$l€a renii in tundra- zrJr_
geldii de la briul ei prinser; sj r;sune
cu nelini$te $i bucurie. Da. se-nhm-
plA o nenorocire:'pe cind voia s;
48
1r'rca pestc ri!, glreala se sparse $r
frln cazu lntr-o copci de api.
Atunci iin;rul viniior Vainoita
rilzi clinchetul zurgilAilor.. El se
ilzvhli in ap; $i o scepn. Apoi aprinse
h)cul ca Nariana se se lsuce, o a$€ze
irr sanie $i o duse la iurta ei.
Cu bine, Nariana, Iiica lui Tip-
lr()la, ii strigi 1a despe(ire. Vezi
sii rr! mai cazi in api!
lirrzurg;l;ii delabriuleiresunaril
Te vei mai vedea cu ea!
$i tinarul inielese elasul lor.
l)in ziua aceea, Nariana se glndea
lol mai mult la Vainoita I cit era de
|rtcrnic, de bun, de frumos! Ii cizu
rlrrrg. Dar el nu avea de unde si Siie.
'l-rccu o vreme,
fi odate, pe clnd
Nrriana plecase de-acas; dupA api
fi britrinul tai, era la vinetoare, iar
rr.Dra vii.ege la pescuii. cele doue
\rrori adormjrA in iurt) $i focul se
 siinsc. Unde 5a mai gase$ij ioc? Fjr,
loc nu se poate frai. Avea sa se
inloarcid tal6l, sb se suDere si s5 te
terte
Aiunci, mama vrlrc{a trjmrse De
fete in tundra. pe muni-e, \a ca!te ie
nu se vede rn zare, pe rndeva, vreo
5!!rla de lum.
Plecar, fetele, Dl€ca si frama sr.i
porunci Narianei !a se duca si;a.
Nariana privi rn departare si din-
itrodrirzurgalaii de ta briu prin-
sera sa I rrsune, prev€slind bucurie.
Acolo, departe, se inalta Muniele Ne-
grr, iar la poalele lui dri o iuru sin,
guratica din care iesea o 5uv i td de
Acolo mb vor duce dun, to.!
isi spuse Nariana.
Mama vitreg; voi s,o trimit;. dar
fata cea mare souse:
- Aud in iur[5 cum irosneste to,,,t
+i aud vocea stdpinului cisei. El
rl ri{a la (:iiili. Vocea lui c tinA.: $i bu-
[il. M; voi duce la acesi om dupa foc.
I\i imbreea coiocelul din Piele de
r',r, t,rinse de el podoab€ de argint
:)i ilrrrgele. lua o caldare peniru cir_
l,rrrri ri pleci.
st,re s€ard ajunse la iuria de la
trrlele Munt€lui Negru. lnt16 in;un-
irr. se uit; in iur. iur{a era goaia,
ktrrl de-abia mai pilpiia. tn coliuri
nliilr,ru tiDsii alumate.
Iir aqezi lemne pe foc sa se aprindi
rr/f tare ti sd poaia Iua c;rbuni.
r,rrriil.l flacarile cuprinser6 lemn€le.
l)ilr (ocmai atunci siepinill iuriei
fum. rlri(ri cu voce tare 9i de spaimd,
Alrzrscutit cezu la pemint. Cind iii
vi!rj in lire lnsA, spaima li trecu:
rllilrint€a ei se gAsea inaltul 9i fru-
ilr)sill Vainoita. El ii spus€:
stai fi pove5ielte mi cinr e$ti
rl ,l'. unde ai venit. Si cum de, fArA
 s5-tj dau vnie te atingr de foc strain?
Ner\ind rncoiro, Auzasc!tri ii Do-
vestt ctne era:i de ce ventse
Allind c, e fata viireEa a Iu
tacola. V!inoifa o intre-b, iar
Dar unde-i Nrrirra, Iara cu
-
eal;ii 1a hn,,?
Vai. raspunse Arzascutit, ac€as-
Ia e sora mea vitree,. Tare i urrii4 si
neprjcepuial Ne e mai mafu rusine'a
s; o arilbm cuiva I Nici un ceai mr-
car nu e-n stare si lacil
Ei, daca-i aF, ii sp!se Vainoiia,
. -
atLncr pregjtette_mi Ln ceri. De_
ar se te pricepi. am sa-ti dau c,rbuni
aprn+t, raf de nu. 56 nu plrngi, am
Auzzsc!tit se-apuca 5a pregateasca
cez'ut. Uar nu-t mai preR,ijs€ nici-
o0ara prna atunci. Turna cii mri
mult ceai Si zpc mai de toc. Vainoita
gusti si-i taie coTilc
Arzrsc!1it iugi acase [5r; cozi.
l\)vosii mamei c;-n iurl; Iocuia Fiul
Vlseolrlui 5i de-abia scipase si n-o
T.o_ lr(lrc1c fiindce voise s; ia pe iurit
' rllr c:irbunii lui aprin$i. Nl-i spuse
zrr- ril rru s-a pricep!t sd iac! ceai Si
ui $i-a pierd!t cozjl€. Iii acoperi
crl)ilj cu o basma ;i se culci.
Itriv're agere il z;ri pe frumosul
ll irrrlt!l Vainoita ling; iurta fi vflr
!ri \c,lu(a:i €a dupa foc.
PudgS-l frumosl Nu lua pe fu-
r if I 0 slStui mama.
Iati d ajlnse ti a doua fatd L.
l)irlclc Muntelui Negru.
(lindVainoita allS c; si e: €ra iiica
v lrc(?i a lui Tipiacola, o intrebA:
1)ar de ce n-a v-"nit sorr lr.
Nrrirrra, cea care poartA zlrgAlii la
1,, irL ?
(lun sa vin! ! ii respunse Privi-
!!rtrrr. E lenese ii proasi5 l Eu sin-
 {uri le lac pe toale aclsai ilu faic
renii. cu cos cizme, lierb crrnc. lrr
griji de locl
- Drcd i asa, ii sprsc \rrinolla,
I
ai!nci coase ml cizmele si rm s:i-ti
da! cerb!ni apriilii. D.r rl!ci n.tj
s! ie priccpi, rm si 1i {ai cozilr
Acnsh insi.izmclc Ie cosca 1o1-
deauna Nariant. PrivirergerA nu lua-
se niciodaie acul in mini. Se apuch
ea si ru.sa il.rr il, 5e rupea ic!l s
indoia iinncrl imtungen. nu inrini.r
de loc Vninoiia se pomi se ridi
ti ii retez; cele d0ui cozi, iar laln
o lui la goani. Povesti mamei c,.n
iurii locuia fiul cel riu al Viscolul!i.
Narian. prjvea iurta indepiilrl,
Si cu cit Jrrivrr mri mult. cr r1i1 nri
vesel ii r:rsunau zurgalaii d€ la briu.
Zimbind, le spuse surorilor ei:
. Cilm de n,ati pillut s; luali
cirbrni?
 - N ai dccii se-ncerci Si tu! ii
raspunsera ele, suD:rate. Sa !€zi
ce-ai sb p;teilil
Ce veseli rasunara atunci zutpatai
la bnut Narirneil
Pe data. Nariana o ti lu6 la drum
$i de grabi aiunse la poalele Munte-
lui NeRru.
Acolo, in iurt;. dinaintea focului,
sedea Vainoita mult iubit Tnim, N,-
rianei prinse s, bate cr puiere, iar
clopoteii rasunarit iarasi cu nelinitte
ti bucurie. Vajnoita le intelese saiu I .
Iata. ti-a venit logodnical
Nariana se rnclina jn faia tui li
^.
ll ruga cuvilnclos:
De-mi un cdrbune aprins, omuie
b-
Vainoiti o recunoscu De iata oe
care o scipase din copca de api.
Iti dau, ii rdspunse el, da. mai
inajnle si mi co:i cizmel€, sii-mi ge-
lc:tr mrncarr si s: m lac ccrrt
Ilinc. incuviinl; Nariana. dar
l,lr,r ifr co\ cizmel€
q o gatcsc
vinerza_mi 'r
ilrll,aticiune,
De-abid Dleca Valnorla ca \c )i
lDluirse cu zece potirnrchi eizmeie
lr\r ir trau cur!te
Nu anuca Vainoilir sa_lr lcrrnrnF
,k tum.rr luleaua ca mirrcar<ir )i
Fcricit ccl ce 1e va lua de ne'
!rrlrr rr spu'r el NJrirntr 5i acLm
rr,v$tu\te mr o irrt rnphre trl€vari
i., ..,., ..*""" cu urr basm
\isilr '^ra.unard rurealaii lrr brrul
N,,rir rer. rrrr,l tr rnctPf sa \irunA
. M.r \ros udrlJ ,lirrhu eoPca dt
rUI uil trnrr !e caft 1 rm rndragit
I'r renr{ la cl dul! Iuc fi I am
n'eriloscut. Acuma da'mi c6rbunii
' lli i.'u carbuni. itr da! :i luali
l,',nu mcir ii sPr\e \',rirorl t ii i
 {0
aprinli rn Surotile ttrau ca Vainoila €ra sa-
a:"il;,fl*" caidarea
ric. Privireagerb vazuse ci n-avea
Nariana duse focul acas5,
, aDrinse rlecit zece rtni si zece prel de vulpl
Ilutarira sa btabileasc; un-prel ne-
iliix, il, ;I'#f
o zi o
"?
Ti i
",i[,:i:: m.inomenit de scumP : o suta de renl
si o mie de Diei de vulpi Vainoita
-,Trecu de tafi vinit6,rp $i tatal se-
noapte l,u"a s: olece tara sA Poaia Plati
uLoarse
Ven; aimin€aia. Narians se duse
, Maitrecl ozi qionuipie.i Vr,""
,ranvefrt ,n tLndra 5d-si intrlneasca logodni-
so peleasca pe Nzriana cul. Se bucurau sutorile de tiretenia
lur. Dar de o daia Auzascutit ascult'
",''i,.'r:#,1l';:*.i.3 ;i';I;, i'lfli ,,, Ir2reaminte: Nariana ii povesrr
i"i"ilJ,'l::':i,,'.i?il"' lur Vainoita ca surorrl€ ei aveau de
{Lnd sa siabil€asca un Pret mare
de
crn€ avea
s: lucreze rn locul
""0".'"lji,i..r;i
Naiia"..:j riscumDdrare.
Auzasc0trt ti spuse iatalui:
Mlau prevenit zurgalSii, ii sPU-
mfine eu !i sora meJ vom stabili re: ea ci \urorjle mele vor cere
-
jtt Dentru mine o suti de reni li o mie
i'i"i de vuloi. unde ai s, gbseFii
il:{: ir,*i,x r tlriiiinii; l,iitia reni $i atirea vulPi?
vom 5pune noi, aiil sa tre!
Vrinoita .ise:
)r tat,l se invor Dace Auzascutit si Privireager;
-
 ;,r \i .l.rbrle.r-,.r !r prrl I ,,,r rnrre
ae .rrrumf.r in a|r /! (,i il n
lrai\ta (uzile t/ijrt,. r Nm sa Do\esir\.
tril!ror in tLndrd dF !nde le,,nr
urr l.r(i vo ir ,l.rtul J, in(el, ptF
si nu .!rr; mult irm \r 1rc si eri (i
-rm \; le ,lru .ozite n,tar;t sJ ii
€ rmpl(le.r r: rr n.
\-!rorilL !Ltr relo !, rn\tarnr niara.
vrrnorr.r o-i I I r!r a .r h.rlr rr rJ
I llaco I I nlreLil t,, qil2.5.!tjl
r;ire r prrtLt d,: r:scunrn.:r.,+
il reril. )
Ea rrspunsc:
- Nu-i nici un prrl rte risclrnDi
ra e I cntr!
rlni S,, a pe N.,njilr
rara I)rel
Si, ,luu, jor, .,\f!D\e ta fr_l
- N! ; pr t pcrtir vulor s: r
rarevrsir irru prel,tc rrscuirpa rri.
)r rsr \e rr(L nLntn diftre \'rinoilJ
 CUPRilS

tua - cinttusta co sb deusint 2t

Dhrufb 5nrhdui Nun 36
47
;, ,
"." ,,,, ^ ,- r ,_" ,::,::
i,i,i! ; i i,il" i
i,t, i i. rii.,l t :t;:::i[
r, ; ^- i
"