UNIVERSITATEA DE VEST –VASILE GOLDIȘ-ARAD

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

SPECIALIZAREA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

GIMNASTICA
ACROBATICĂ

REFERAT

STUDENT:
MAZILU S .BIANCA MIHAELA
 Istoricul dezvoltarii exercitiilor acrobatice

•        Ca mijloc al gimnasticii, exercitiile acrobatice au aparut cu mult inaintea exercitiilor la aparate.
Acest lucru este atestat de existenta unor marturii istorice ramase pentru posteritate de la cele mai vechi
civilizatii.

•        Din punct de vedere etimologic cuvantul acrobatica este de origine greaca:acros=inalt, si baino=a
merge, acrobatos=cel care umbla inalt. La inceput intelesul cuvantului era mult mai cuprinzator.
Cuvantul se compune din combinarea a doua notiuni: acros si baino

•        În limba franceza de unde am imprumutat acest termen 'acrobat' inseamna: echilibrist, dansator pe
coarda, jongleur, etc.

•        Azi prin acrobat, intelegem persoana care reuseste sa execute o serie de miscari neobisnuite, bazate
pe echilibru si mobilitate, pe actiuni de rasturnare sau rotare in aer executate la sol sau la o serie de
aparate speciale.

•        Izvoarele prin care se poate dovedi vechimea exercitiilor acrobatice le gasim in inscriptiile si
desenele pe monumentele si mormintele unor conducatori de seama din istoria antica.

•        În regiunea stancoasa de la BENI-HASSAN situata pe cursul inferior al Nilului se afla monumentul

lui ROTI din mileniul trei i.e.n. Pe acest monument se poate vedea un grup de tinere fete, care executa
miscari acrobatice: podul, rasturnare in doi.
•        Mai tarziu aceste miscari, combinate cu altele, care au cuprins diferite sarituri sau miscari de
echilibru executate in perechi si sub forma de piramida, au constituit elemente din spectacolele
organizate pentru distractia publicului format din bogatasii acelor vremuri.

•        Basoreliefurile de pe mormintele lui Pthahhotep din Saccara, sunt documente care atesta aceste

indeletniciri

•        in grecia antica Homer, in Iliada vorbeste de artistii profesionisti numiti kybisteri  care apar pe

desenele de pe vase si statuetele descoperite.

•        Ca o caracteristica a exercitiilor acrobatice practicate de grecii antici este preocuparea lor pentru
dinamism si spectaculozitate prin executarea sariturilor, a salturilor in goana taurului, rasturnari in
conditii ingreuiate: peste sabii infipte cu varful in sus.

•        Cel mai bogat document care atesta existenta acestor exercitii este considerat tezaurul etrusc care
contine statuete din bronz, reprezentand poduri diferite din punct de vedere tehnic de cele executate de
egiptene, picturi murale reprezentand executia saltului peste obstacole

•        in perioada declinului imperiului grecesc, acrobatii se stabilesc in imperiul roman ducand cu ei
traditia practicarii acestor exercitii. Romanii au agreat aceste miscari fara insa sa le acorde atentie
deosebita.

•        Prin extinderea imperiului roman, obicieiul practicarii exercitiilor acrobatice este preluat de

popoarele de origine germanica, galica si britanica impreuna cu modul lor de viata. Urme vechi se
gasesc in nordul continentului nostru. In Suedia se pastreaza desene si sculpturi in stanci care reprezinta
corabii, pe care, sub privirile spectatorilor, acrobatii executa diferite elemente acrobatice.

•        Perioada de decadenta a  imperiului roman influenteaza si interesul pentru practicarea exercitiilor

fizice, documente, care atesta practicarea exercitiilor acrobatice sunt mai putine.

•        Spre sfarsitul secolului al XlV-lea exercitiile acrobatice incep sa reapara fiind practicate din ce in ce
mai frecvent cu ocazia diferitelor serbari cu caracter de masa.
•        in domeniul literaturii de specialitate prima lucrare care se ocupa de exercitiile acrobatice este
considerata lucrarea lui ArchangeloTuccaro aparuta la Paris in 1599 sub titlul
de 'Trois dialogues de l'exercice de sauter et voltiger en l'air', 'Trei dialoguri despre sarituri si voltije
in aer'.

•        in aceasta carte autorul, pe langa schite si desene foarte sugestive, da o serie de indicatii cu privire la
metodica invatarii elementelor acrobatice cat si recomandari igienice.

•        Cartea sa a fost mult timp neglijata, iar inafara de aceasta scriere nu a mai aparut nici o lucrare in
literatura de specialitae care sa trateze exercitiile acrobat

•        Abia la inceputul secolului al XVIII-lea si jumatatea secolului al XlX-lea specialistii descopera

valoarea acestei lucrari si incep sa apara carti inspirate din aceasta lucrare

•        Reprezentantii scolilor germane si suedeze aprecieaza valoarea exercitiilor acrobatice fara insa a

avea preocupari in vederea aprofundarii si sistematizarii acestor exercitii.

Gimnastica acrobatica - caracteristici generale

•        Gimnastica acrobatica este o ramura si in acelasi timp un mijloc al gimnasticii si implicit al educatiei
fizice

•        Gimnastica acrobatica cuprinde o mare diversitate de miscari neobisnuite in viata cotidiana a omului.
Aceste miscari au aparut treptat, continutul lor imbogatindu-se permanent gratie muncii de creatie a
specialistilor si gimnastilor.

•        Acrobatica se bazeaza pe stapanirea centrului de greutate si mentinerea echilibrului in conditii

neobisnuite de lucru dinamic si static. Aceasta presupune o mobilitate speciala a
coloanei vertebrale, a articulatiilor umerilor si soldului, o repartizare armonioasa a fortei musculare pe
segmentele corpului.

•        Prin continutul lor extins constituie o sursa bogata

pentru celelalte probe din gimnastica sportiva (barna, paralele, bara, sarituri).

•        Exercitiile acrobatice sunt miscari complexe, cu un grad mare de spectaculozitate mult

gustate de public.

•        Spectaculozitatea elementelor acrobatice rezulta din efectuarea lor cu amplitudine si

precizie maxima, valorificand la nivel inalt capacitatea de coordonare si orientare in spatiu.

•        Varietatea mare a acestor exercitii, adaptabilitatea, accesibilitatea si atractivitatea lor permit

practicarea lor atat de copii cat si de adulti.
•        Exercitiile  acrobatice permit o  accomodare  rapida la diferite situatii  contribuind  la dezvoltarea
calitatilor motrice: indemanare, forta, suplete, viteza, rezistenta.

•        Exercitiile acrobatice au o influenta complexa asupra organelor de echilibru si asupra

sistemului nervos

        Numarul mare de miscari din continutul acrobaticii se bazeaza pe rotari, semirotari, pozitii statice,
ceea ce cere executantilor o forta si mobilitate buna si un simt al echilibrului
deosebit.

•        Complexitatea elementelor solicita din partea celora care practica aceasta ramura, curaj, hotarare si
darzenie contribuind la dezvoltarea acestor insusiri.

•        Avand un program competitional si un caracter de intrecere, gimnastica acrobatica s-a constituit ca

ramura sportiva de sine statatoare.

Sarcinile exercitiilor acrobatice

•        perfectionarea tehnicii si executiei specifice;

•        perfectionarea capacitatii de orientare in spatiu si a dirijarii precise a

miscarilor conform caracteristicilor spatio-temporale;

•        perfectionarea organelor de echilibru;