Epilepsia (cauze, simptome, tratament)

- articol -

Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza
cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari electrice
bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera
temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea,
vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca
sunt severe. Din fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la nivelul
creierului si controleaza crizele convulsive.
Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.

Cauze
Ce determina aparitia epilepsiei?
Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de
epilepsie, au o cauza primara neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale
Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna
o cauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele
persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.
Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala
(adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie
familiala de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.
Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor perturba
echilibrul normal al impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari electrice
anormale nu sunt intotdeauna clari.
Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:
- traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul
creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare
Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o
anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale.
Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.

1
 Simptome
Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii,
iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot
dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in
timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat
in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.
Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde
controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte
greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de
cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia
normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar
bolnavul le simte.
Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi
mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand
activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.
Convulsiile sunt de doua tipuri:
- partiale
- generalizate

Cum se produce?
Desi epilepsia este una dintre cele mai comune tulburari neurologice care implica sistemul
nervos, specialistii nu pot explica exact cum sau care sunt motivele pentru care aceasta boala
apare si cum sau de ce apar descarcarile electrice anormale la nivel cerebral. Epilepsia nu are
o evolutie previzibila. Poate aparea la orice varsta si se poate agrava dupa o perioada de
ameliorare.
Desi neobisnuit, aceasta boala care afecteaza initial o anumita arie a creierului poate sa se
extinda si intr-o alta arie cerebrala. Unele tipuri de epilepsie ale copilului dispar odata ce
acesta ajunge la varsta adolescentei. Alte tipuri pot persista toata viata. Epilepsia cauzata de
un traumatism craniocerebral poate disparea dupa cativa ani sau poate persista toata viata.
Nu exista nici un tratament care sa vindece epilepsia, dar din fericire, exista tratamente care sa
controleze aparitia convulsiilor epileptice si care pot preveni repetarea acestora.

Factori de risc
Riscul de a face epilepsie este crescut atunci cand exista:
- istorie familiala de epilepsie (mai multi bolnavi de epilepsie in familie)
- traumatisme craniene (de exemplu fractura craniana sau o plaga penetranta) asociate cu
pierdere de constienta sau amnezie mai mult de 24 de ore; cu cat este mai sever traumatismul
cranian, cu atat riscul pentru epilepsie este mai mare
- accidente vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul
creierului
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- intoxicatia cu plumb
- intoxicatia alimentara

2
- expunerea la fumuri toxice
- tulburari ale dezvoltarii cerebrale survenite in timpul vietii intrauterine
- abuzul de droguri
- convulsiile febrile (convulsii care apar la copii de pana la 5 ani atunci cand fac febra
crescuta din diverse cauze)
- boala Alzheimer
Cum s-a precizat si anterior, nu este obligatoriu sa existe acesti factori. Epilepsia poate aparea
si in lipsa acestora din motive necunoscute, in special in diferitele tipuri de epilepsii ale
copiilor.

Diagnostic
Stabilirea diagnosticului este vitala pentru identificarea celui mai eficient tratament pentru
controlarea convulsiilor.

Diagnosticul epilepsiei poate fi dificil. Trebuie consultat un medic specialist neurolog si este
nevoie de colaborarea deschisa cu acesta. Examinarea facuta de acesta se va axa in principal
pe 3 intrebari si anume:
1) Au fost convulsii cu certitudine sau ceva asemanator convulsiilor?
Mai multe conditii pot fi asemanatoare convulsiilor, dar nefiind de fapt convulsii. Acestea
includ:
- dureri de cap cu caracter de migrena
- spasme musculare
- ticuri
- tulburari de somn
- convulsii psihogenice
- intervale de timp de apnee (fara respiratie)
Administrarea de medicamente antiepileptice in cazul convulsiilor neepileptice expun
bolnavul la riscuri care nu sunt necesare.
2) Convulsiile sunt determinate de epilepsie?
Nu toate persoanele care fac convulsii au epilepsie. Convulsiile pot fi determinate si de alti
factori, cum sunt:
- febra
- anumite medicamente
- dezechilibre electrolitice
- inhalarea de fumuri toxice
Administrarea de medicamente antiepileptice persoanelor care nu sufera de epilepsie, pot
determina aparitia convulsiilor care altfel nu ar fi aparut.
3) In cazul in care este epilepsie, ce fel de tip de convulsii au fost?
Exista mai multe tipuri de convulsii epileptice (partiale si generalizate) care nu sunt tratate in
aceeasi maniera sau cu aceleasi medicamente. Medicamentele care controleaza convulsiile
partiale, pot agrava convulsiile generalizate sub forma de absente (acestea sunt niste crize
nonconvulsive, care constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu
privirea in "gol" si pierderea cunostintei; bolnavul nu cade in timpul acestui atac si exista
amnezia atacului).

3
 Tratament
Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai
multe cazuri de bolnavi de epilepsie si determina disparitia crizelor acestor persoane pe toata
durata vietii. Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata - nu
se pot obtine permise de conducere de automobile, anumite meserii sunt interzise precum si
anumite activitati. Desi convulsiile prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele au un risc de
traumatisme fizice si chiar si moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care
bolnavul face convulsii. Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului,
inecarea sau alte accidente. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai
mult decat de obicei, mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte. Prin reducerea frecventei
sau eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil.
Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de
tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor - tratamentul care
amelioreaza un tip de convulsii, le agraveaza pe altele. Varsta, starea de sanatate si stilul de
viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului.
Poate dura mai mult timp pana la gasirea celei mai bune combinatii de medicamente, prin
ajustarea dozelor, prin incercarea mai multor medicamente. Scopul este de a preveni aparitia
convulsiilor cu pretul unor efecte adverse cat mai reduse posibil. Odata ce a fost gasit cel mai
eficient tratament, este foarte important ca bolnavul sa il urmeze intocmai recomandarilor
medicului neurolog.
Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament
comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui
tratament.

Prevenire
Deoarece cauzele epilepsiei nu sunt intotdeuna clare, nu este posibil ca aceasta afectiune sa fie
prevenita.
Traumatismele craniocerebrale, o cauza frecventa de epilepsie, pot fi prevenite. Se recomanda
purtarea centurii de siguranta intotdeauna cand va aflati intr-un autovehicul si a castii de
protectia in timpul biciclismului, motociclismului, schiatului, patinatului sau calaritului.

4
 DICTIONAR MEDICAL
Epilepsie
- articol -

Este un sindrom de suferinta cerebrala care se manifesta prin criza epileptica.

La geneza stau doi factori: predispozitia convulsivanta si existenta unei leziuni cerebrale
anatomice sau biochimice.
Se intalnesc 4-10 cazuri la 1000 de locuitori.
Varsta de aparitie este in copilarie.
Epilepsia este o boala neuropsihica cronica in care apar disfunctii paroxistice ale creierului.
Aceste disfunctii apar ca urmare a descarcarilor excesive ale neuronilor cerebrali, de cauze
diverse (epilepsie primara, epilepsie secundara).
Manifestarea clinica majora este criza epileptica, ce cunoaste o mare varietate de forme.

Cauzele - pot fi:

1. Perinatale:
a) Infectii materne (rubeola, toxoplasmoza), intoxicatii, tulburari metabolice (diabet),
traumatisme materne, incercari de avort, icter nuclear prin incompatibilitate de Rh etc.
b) Factori natali: traumatisme obstetricale - aplicari de forceps cu contuzii, hematoame,
expulzii brutale, travaliu prelungit cu anoxii cerebrale fetale, strangulare prin cordon
ombilical etc.
c) Factori postnatali imediati: infectii meningo-cerebrale, malformatii cranio-cerebrale.
2. Traumatisme cranio-cerebrale in 15-20% din cazuri. Crizele precoce apar dupa impact
(minute sau saptamani), iar cele tardive apar la 6 luni - 3 ani de la traumatism.
3. Tumorile cerebrale: 7-12% din cazuri, prin accidente vasculare cerebrale apar dupa 40-50
de ani.
4. Neuroinfectii si parazitoze cerebrale sau boli degenerative.

Manifestari clinice - Procesul epileptic este un defect tranzitoriu de control al descarcarilor

neuronale. Au loc pierderi de constienta, convulsii, uneori manifestari senzoriale: halucinatii
vizuale, auditive, vestibulare, manifestari vegetative (cefalee, tahicardie), manifestari psihice
emotionale care anunta criza. Accesul convulsiv instalat prin pierdere de cunostinta si cadere,
este insotit de contractura intensa ce debuteaza prin strigat cauzat de spasme ale muschilor
respiratori si glotici, apoi ridicarea membrelor superioare, intinderea corpului, cu capul pe
spate sau lateral, cianoza, tahicardie, hipersalivatie. Contracturi abdominale cu evacuare de
urina si materii fecale. Faza aceasta dureaza 10-30 secunde. Contractiile bruste, sincrone scad
iar dupa 40-80 secunde. Apare respiratia prin inspiratii zgomotoase, profunde. in timpul
accesului reflexele sunt abolite. Dupa faza postcritica, de coma, bolnavul trece in somn
linistit. Se trezeste uneori cu stare confuza, dureri de cap, depresie, alteori halucinatii,
violenta. Se va face electroencefalograma care va arata anomalii cu unde lente si varfuri de
amplitudine. Medicul poate face stimularea cerebelului cu electrozi. Unii medici au vindecat
epilepsia prin bioterapie.

5
Tipuri - Clasificarile epilepsiei se bazeaza pe date pur descriptive si, ca urmare, nu pot fi
considerate standardizate. In descrierea diferitelor tipuri de epilepsie se iau in considerare:
1. manifestarile clinice ale crizei (motorie, senzoriala, reflexa, psihica sau vegetativa)
2. substratul patologic (ereditare, inflamatorie, degenerativa, post-traumatica, neoplazica,
criptogenetica)
3. localizarea leziunii epileptogene (rolandica, temporala, la nivelul regiunilor diencefalice)
4. momentul producerii crizei (nocturna, diurna, menstruala, etc.).

Epilepsie generalizata - Aceste activari bruste ale celulelor cortexului cerebral sunt
reprezentate, in principal, de forma majora (grand mal) si cea minora (petit mal).
- Forma majora se caracterizeaza printr-o pierdere totala a starii de constienta si prin convulsii
durand intre cinci si zece minute Dupa un debut foarte brusc, semnalat printr-un strigat, apoi
printr-o cadere adesea traumatizanta, criza se desfasoara in trei faze: faza tonica, marcata
printr-o contractie intensa a intregului corp si adesea prin muscarea limbii; faza clonica,
corespunzand convulsiilor, secuselor bruste si generalizate; faza rezolutiva, caracterizata
printr-o respiratie zgomotoasa, uneori cu pierderea urinei. Bolnavul nu-si aminteste nimic din
timpul crizei atunci cand aceasta s-a incheiat.
- Forma minora, cea mai frecventa, numita absenta, debuteaza, in general, la varste cuprinse
intre 4 si 6 ani si dispare la pubertate. Tanarul bolnav isi pierde brusc starea de constienta pe
durata catorva secunde, nu se misca, nu raspunde la intrebari, iar privirea ii devine fixa. Nu
are loc o cadere, iar criza poate trece total neobservata.
- Alte epilepsii generalizate se intalnesc in encefalopatiile epileptice ale copilului mic, boli in
care o epilepsie este asociata cu o intarziere mintala.

Epilepsie partiala - Aceste activari brutale ale celulelor unei regiuni a cortexului cerebral se
numesc simple daca nu au loc tulburari de eunostinta: ele cuprind atunci manifestari motorii
(convulsii limitate la o regiune, de exemplu bratul), senzitive (furnicaturi), senzoriale
(halucinatii). Epilepsiile complexe, traducandu-se printr-o alterare a constientei se manifesta
printr-o activitate psihomotorie care poate fi simpla (miscari de masticatie, bataie din picior)
sau mai complexa (fuga), si de care subiectul nu-si da seama; de asemenea, se pot observa
sindroame psihice (senzatie neplacuta si intensa de bizarerie, de deja-vazut, de deja-trait).

Diagnostic si tratament - Diagnosticarea epilepsiei face apel la electroencefalografie.

Scanografia cerebrala si imageria prin rezonanta magnetica (I.R.M.) permit uneori sa se
depisteze cauza bolii.
Tratamentul unei crize de grand mal consta mai intai in masuri de protectie (alungirea
bolnavului in pozitia laterala de securitate, punerea unei canule) si daca este necesar o injectie
intramusculara cu benzodiazepina.
Tratamentul de fond consta in luarea de medicamente antiepileptice pentru evitarea recidivarii
crizelor.
Epilepsiile secundare nu dispar intotdeauna cu tratarea cauzei lor.

Prognostic - Este dificil sa se stabileasca un prognostic general pentru epilepsie, acesta

depinzand de existenta sau nu a unei cauze (in particular, tumora cerebrala la adult), de

6
frecventa crizelor si de tipul lor. Totusi, majoritatea epilcpticilor sufera de o boala bine
controlata prin antiepileptice si pot duce o viata practic normala. Aceasta calitate a vietii este
obtinuta cu pretul urmarii regulate a tratamentului, care uneori trebuie sa fie facut toata viata.\
Speranta de viata nu este nicicum micsorata de catre aceasta boala.

Epilepsia are totusi rasunet asupra vietii private si profesionale a pacientilor.

Ei trebuie, in fapt, sa respecte o anumita igiena a vietii: ore de somn suficiente si regulate,
evitarea consumului regulat de bauturi alcoolice.
Doar pacientii care au o epilepsie fotosensibila (care survine in timpul unei stimulari
luminoase intermitente) trebuie sa-si ia precautii cand privesc la televizor, cand lucreaza pe
ordinator sau cand practica jocuri video: camera suficient de bine luminata, respectarea unei
distante suficiente intre ecran si pacient.
In toate cazurile trebuie excluse activitatile sportive in care o criza poate pune in pericol viata
subiectului: plonjare submarina, alpinism, sporturi aeriene. Scaldatul in apa de mica adancime
poate fi autorizat daea e vorba de crize bine controlate, cu conditia ca pacientul sa fie insotit.
Unele profesii nu sunt recomandate sau sunt interzise: sofer pe vehicul greu sau de vehicul de
transport in comun, personal navigant al companiilor aeriene, profesiuni in care lucrul la
inaltime este frecvent etc.
Copilul epileptic are adesea dificultati scolare, ale caror cauze sunt multiple: tulburari de
atentie legate de tratament, absenteism din cauza crizelor, tulburari de caracter.

7
 Epilepsia, o boala neurologica grava
- articol -
Epilepsia este o afectiune cronica a creierului, care se manifesta prin accese nervoase,
pierderea cunostintei, tetanie musculara si spasme ale muschilor. Boala poate fi genetica sau
dobindita in urma unor traumatisme, socuri nervoase, intoxicatii (alcool, plumb), boli
infectioase (meningita), tulburari metabolice (scaderea concentratiei de zahar in singe), sau
carente nutritionale (deficiente de vitamina B6). "Crizele de epilepsie sint produse de iritarea
celulelor creierului, acestea fiind excitate. Fenomenul duce la descarcari rapide ale activitatii
electrice din creier. Corpul raspunde la acestea producind miscari intimplatoare", ne-a spus
dna dr. Adina Cuciureanu, medic neurolog.
Boala are doua faze: una premergatoare, cu manifestari discrete, (stare usoara de neliniste,
afectivitate crescuta sau dimpotriva, somnolenta) si cea de criza, care debuteaza brusc. Exista
si numerosi factori care declanseaza crizele de epilepsie. Dintre acestia, cei mai importanti
sint stresul, oboseala, scaderea concentratiei zaharului in singe, consumul exagerat de alcool
sau de apa, starile febrile, constipatia, anumite mirosuri, zgomotele puternice, menstruatia,
sarcina, luminile intermitente (stroboscopul, televizorul, calculatorul, farurile masinilor). "Un
acces de criza dureaza intre 2-30 de minute, uneori chiar si o ora, dupa care trece de la sine.
Bolnavul este epuizat complet. Crizele se pot repeta la citeva ore, zile sau chiar luni, uneori
existind chiar o anumita ciclicitate in aparitia acestora. Evolutia poate fi trenanta, pe parcursul
multor ani, sau poate fi din ce in ce mai grava", ne-a mai spus dna dr. Cuciureanu.
Pentru ameliorarea crizelor de epilepsie si implicit a bolii, pe linga tratamentul recomandat de
catre medicul specialist, este bine sa fie respectate si alte reguli. Bolnavului trebuie sa i se
asigure o hrana adecvata, cu suplimente vitaminice. Acesta trebuie sa evite stresul, oboseala si
efortul fizic intens. Este bine ca familia si prietenii sa-l priveasca nu ca pe un om bolnav, ci ca
pe un om normal, fiind calmi, rabdatori, veseli, optimisti si petrecind mult timp in compania
sa. Pentru ca agresivitatea este unul dintre principalii factori care pot duce la aparitia crizelor
epileptice, este indicat ca apropiatii bolnavului sa evite certurile.

8
 EPILEPSIA
- articol -
Definitie: este un sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut si sfarsit brusc, caracterizat, in
cazul crizelor majore, de pierderea cunostintei, insotita de convulsii tonico-clonice. Cand
crizele de epilepsie se repeta, se vorbeste despre epilepsia-boala.

Etiologie: in ordinea frecventei, principalele cauze sunt:

a) traumatismul cranio-cerebral, cand epilepsia poate aparea imediat (prin edem cerebral
precoce), dupa un interval de cateva ore (hematom sau edem cerebral), sau tardiv, dupa luni
sau ani;
b) neoformatiile intracraniene, in care crizele sunt la inceput limitate si se insotesc de semne
de hipertensiune intracraniana;
c) tulburarile vasculare cerebrale (ramolisment, encefalopatie hipertensiva, hemoragie
meningiana, tromboflebite cerebrale, embolii) etc;
d) epilepsia esentiala, in care nu se gaseste nici o etiologie sau leziune care sa justifice boala.
in acest caz crizele sunt generalizate si apar inca din copilarie;
e) alte cauze mai rare sunt: traumatisme obstetricale, intoxicatii cu alcool, oxid de carbon,
tulburari metabolice (uremie, hipoglicemie), procese infectioase cerebrale (encefalite etc).

EPILEPSIA GENERALIZATA
a) Criza majora este precedata de prodroame (migrena, nevralgii, parestezii), care apar
cu ore sau zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care poarta numele de
„aura".
Aura poate fi:
- motorie (miscari rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva (furnicaturi,
arsuri),
- senzoriala (zgomote, voci, scantei, mirosuri diverse),
- psihica (anxietate).
Ea preceda cu cateva zeci de secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de
protectie. Aura nu apare insa intotdeauna.
Debutul este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei, cu
prabusirea bolnavului.
Se descriu obisnuit fazele:
- o faza tonica, scurta, care dureaza 20 - 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor,
cianoza fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele in expiratie fortata,
- o a doua faza, numita clonica, care dureaza 1 - 2 minute si se caracterizeaza prin
miscari violente ale capului si maxilarelor, cu muscarea limbii si aparitia la nivelul
gurii a unei spume abundente si uneori sanguinolente, convulsii ale membrelor si
emisiuni involuntare de urina si materii fecale.
Uneori criza convulsiva este urmata de o stare comatoasa, care dureaza mai multe ore,
cu reflexe abolite si respiratie stertoroasa.

9
 Dupa criza apar, uneori, semne de deficit motor (pareze, contractura).
Amnezia crizei este totala.
b) Criza minora de epilepsie apare mai frecvent la copii si se caracterizeaza, de obicei,
prin absente si contractii musculare partiale, cu o durata de cateva zeci de secunde.
Absenta (forma cea mai frecventa) este o suprimare a functiilor psihice de scurta
durata, in timpul carora bolnavul isi opreste orice activitate, persistand numai
automatismele simple (mersul, deglutitia, mestecatul etc). In formele usoare, bolnavii
devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin fara sa stie ce s-a intamplat.

EPILEPSIA LOCALIZATA
Este cunoscuta si sub numele de crize jacksoniene si se caracterizeaza prin miscari clonice,
care incep intotdeauna in acelasi loc (mana, picior sau fata) si se propaga la segmentele
vecine. Tulburarea nu este insotita de pierderea cunostintei, bolnavul asistand la desfasurarea
crizei.

ECHIVALENTELE EPILEPTICE
Se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul actioneaza intr-o stare, asa-numita crepusculara,
mergand fara scop sau indeplinind gesturi de care nu este constient. La fel starea de rau
epileptic, caracterizata prin crize subintrante.
Diagnosticul diferential trebuie sa elimine simularea, tetania, criza isterica. Ultima tulburare
este declansata de emotii si conflicte psihice, criza se desfasoara in prezenta unor martori, iar
bolnavii isi aleg de obicei locul caderii.

Tratament: regimul de viata al bolnavului epileptic consta in program regulat de somn de 8

ore, fara consum de alcool, cu restrictie de sare, dulciuri si excitante. Alegerea profesiunii este
capitala, natura bolii contraindicand toate profesiunile care impun activitate la inaltime, in
apa, masini in mers etc.
Baza tratamentului medical consta in administrarea de fenobarbital in doze de 1 cg/an de
varsta/zi. La adult, doza variaza dupa necesitati intre 100 si 400 mg/zi, asociat cu fenitoina
sau Etotoin (2-4 tablete/zi), primidona sau Trepal. In timpul crizei, bolnavul trebuie mentinut
culcat, cu cravata, gulerul si centura desfacute si, eventual, imobilizat pentru evitarea
loviturilor datorita convulsiilor.

10
 EPILEPSIA
- articol -
Cum ajutam o persoana in timpul unei crize epileptice
Chiar daca oamenii se simt neajutorati cand se afla in preajma unui bolnav care prezinta
convulsii si le este dificil sa priveasca, exista multe lucruri pe care le-ar putea face ca sa ajute.
O criza epileptica sau criza convulsiva poate fi inspamantatoare. O criza convulsiva
interfereaza temporar cu controlul muschilor, cu miscarea, vorbitul, vederea sau starea de
constienta. Poate cauza scuturarea violenta a intregului corp al unei persoane, timp de cateva
secunde sau minute, insotita de pierderea cunostintei. Convulsiile pot fi usoare sau severe si
afecteaza bolnavii in mod diferit.
Chiar daca oamenii se simt neajutorati cand se afla in preajma unui bolnav care prezinta
convulsii si le este dificil sa priveasca, exista multe lucruri pe care le-ar putea face ca sa ajute.
"Daca este prima criza convulsiva din viata unei persoane, copil sau adult, trebuie neaparat
investigata cauza care o produce. Se va stabili astfel daca este boala epileptica sau daca sunt
crize epileptice simptomatice pentru o anume afectiune", subliniaza prof. dr. Felicia
Stefanche, Clinica de Neurologie, Spitalul de Neurochirurgie "N. Oblu" Iasi.

Ce este bine sa facem in timpul unei crize convulsive 

* sa se incerce protejarea persoanei de lezari; sa se protejeze de cazaturi daca este posibil; sa
se mute mobila sau alte obiecte care ar putea rani persoana in timpul crizei 
* sa nu se introduca nimic, inclusiv degetele, in gura pacientului; introducerea unui material
in gura bolnavului pentru ca poate produce lezari acestuia, ca de exemplu aschierea dintilor
sau fractura mandibulei; cel care accorda ajutorul poate fi muscat 
* sa se intoarca bolnavul pe o parte, cu gura in jos, doar daca acesta poate fi miscat

Ce trebuie sa se faca dupa o criza convulsiva

* se examineaza persoana daca a suferit leziuni 
* daca nu se poate intoarce bolnavul intr-o parte in timpul convulsiilor, sa se realizeze aceasta
dupa ce criza a luat sfarsit si individul este mai relaxat 
* daca bolnavul prezinta dispnee (respiratie dificila), sa se curete usor cavitatea bucala de
voma sau saliva 
* sa se aleaga o zona sigura unde pacientul poate fi asezat pentru a se odihni 

11
* sa nu se ofere nimic de mincare sau de baut, pina ce persoana respectiva nu este deplin
constienta si atenta 
* "O persoana care tocmai a prezentat o criza convulsiva este deseori confuza pentru o scurta
perioada de timp dupa terminarea crizei; sa se supravegheze bolnavul pina ce acesta este
constient si familiar cu imprejurimile", atentioneaza prof. dr. Felicia Stefanache.

Lucruri de urmarit in timpul unei crize convulsive

Se pot furniza informatii pretioase medicului curant despre persoana care prezinta o criza
convulsiva. Sa se incerce sa se retina si sa se aminteasca medicului:
* daca convulsiile au inceput intr-o parte a corpului si apoi s-au generalizat sau daca au
cuprins intregul corp deodata 
* durata convulsiilor 
* modul de comportament al pacientului anterior crizei 
* modul de comportament al pacientului imediat dupa convulsii 
* daca individul a suferit vreo leziune in timpul crizei convulsive.

Apelarea la ajutorul serviciilor medicale de urgenta

Convulsiile nu necesita intotdeauna asistenta medicala de urgenta. Totusi, sa se apeleze la
serviciile de urgenta imediat, daca:
* persoana care a prezentat o criza convulsiva prezinta oprirea respiratiei (apnee) pentru mai
mult de 30 de secunde; dupa adresarea la serviciile de urgenta sa se inceapa eliberarea cailor
respiratorii 
* criza convulsiva are o durata mai mare de 5 minute (bolnavul poate prezenta o stare
amenintatoare de viata, din pricina convulsiilor prelungite, denumita status epileptic) 
* apare mai mult de o criza convulsiva in decurs de o ora 
* persoana care a suferit o criza convulsiva nu reactioneaza in mod normal la o ora dupa
convulsii sau prezinta oricare dintre urmatoarele simptome:
* abolirea reflexelor si atentiei sau bolnavul nu este complet treaz 
* greata sau varsaturi 
* ameteli 
* incapacitatea de a merge sau de a sta in sezut 
* febra
* convulsiile apar dupa ce bolnavul se plange de cefalee brusc instalata 

12
* convulsiile apar dupa semne de accident vascular, ca de exemplu: tulburari de vorbire sau
de intelegere a vorbirii, tulburari de vedere, incapacitatea de a misca diferite segmente ale
corpului inspre o singura parte (hemiplegii), tulburari de sensibilitate in jumatate de corp
* convulsiile apar dupa o leziune la nivelul extremitatii cefalice 
* o femeie insarcinata sau o lauza (femeie care a nascut recent, primele 6 saptamini postnatal)
prezinta convulsii; acesta poate fi un semn de preeclampsie (toxemia gravidica, manifestata
prin cresterea valorii tensiunii arteriale)  
* cind o persoana cu diabet prezinta convulsii: nivelul scazut al glicemiei (hipoglicemia) sau
nivelul crescut al glicemiei (hiperglicemia) poate cauza convulsii la un pacient diabetic.

Efortul fizic sau intelectual: cit sint permise persoanelor cu epilepsie?

Efortul fizic intens este interzis persoanelor care au epilepsie, insa activitatea fizic moderata
este permisa. Copiii pot face chiar unele sporturi care sa nu le provoace stare de oboseala sau
sa nu ofere posibilitatea de a se accidenta in cursul unei crize. Pentru tineri alegerea unei
profesii trebuie sa se faca cu consilierea unui medic.
Trebuie inlaturate dintre optiuni meserii ce presupun munca la inaltime, cu manipularea unor
aparate la care se pot accidenta in caz de criza, conducerea unor vehicule. Bolnavul epileptic
poate lucra la calculator, dar cu pauze repetate in timpul carora trebuie sa-si mute privirea de
pe monitor.
Programul de somn trebuie respectat cu strictete - minimum 8 ore pe noapte. Privarea de
somn este una dintre cauzele frecvente de aparitie a crizei la un epileptic. Daca privarea de
somn se asociaza si cu consum de cafea, alcool, atmosfera viciata, zgomote intense asa cum
se intampla in petrecerea unor nopti la discoteca, criza va veni cu siguranta.
Bolnavul epileptic trebuie sa evite starile conflictuale, supararile. Cei care studiaza (si au de
dat un eventual examen) trebuie sa evite munca in asalt, orele de studiu trebuie sa alterneze cu
pauzele pentru odihna, somnul trebuie respectat.
Atentie la febra, in special la copii, care reactioneaza la febra la cele mai banale infectii. Febra
trebuie combatuta imediat chiar pina la venirea medicului utilizind paracetamol, agocalmin
sau procedee fizice de combatere a febrei cum ar fi impachetarile reci. Febra poate induce
aparitia unei crize epileptice si in consecinta nici intr-un caz nu se va intrerupe tratamentul
anticonvulsivant.

13
 EPILEPSIA
- articol -
Definitie
Atacul epileptic este o tulburare care apare brusc si schimba temporar modul in care
functioneaza creierul. Creierul sanatos este format din milioane de celule nervoase de
interconectare numite neuroni. Aceste celule comunica constant una cu cealalta, prin
trimiterea de semnale prin intermediul unor conexiuni de tip tentacular numite axoni si
dendrite.
In mod normal, neuronii genereaza impulsuri pana la 80 de ori pe secunda. In timpul unui atac
de apoplexie epileptica, rata poate creste de pana la 500 de ori pe secunda. Epilepticii pot
suferi pierderi de cunostinta, miscarea involuntara a bratelor si a picioarelor, si de perceptii
distorsionate. Cand rata impulsurilor revine la normal, criza se termina si pacientul are o stare
de oboseala extrema.
Exista mai multe forme de epilepsie, si tratarea depinde de stabilirea corecta a diagnosticului.
Epilepsia este o boala care dureaza toata viata si care poate duce la complicatii grave.
Persoanele cu epilepsie tratate si supravegheate de catre un medic.

Cauze
 Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot provoca epilepsia  si convulsiile.
Daca aveti una dintre leziunile enumerate mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta epilepsie. Cu
toate acestea, poate creste sansa de a dezvolta aceasta boala:
 un accident vascular cerebral
  traumatisme la cap si la creier
 anumite medicamente
 febra
  tumoare pe creier
  infectie
 anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange, scaderea de sodiu, sau
nivelul scazut de calciu)
 boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala Parkinson)
  mostenire genetica
 
Simptome
 Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. O convulsie este o schimbare in
senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare electrica la nivelul creierului. Exista mai multe
tipuri de convulsii.
 Tipuri de crize/convulsii:
1. Crize comitiale generalizate:
• Petit-mal (absence seizures) - caracteristice cel mai adesea copiilor, apar intre 5 si 12 ani si
se prezinta prin lipsa temporara a constientei, cateodata persoanele privind in gol. Crizele
incep si se incheie brusc;
• Crize atonice (drop attacks) - produc pierderea brusca si temporara a tonusului muscular;
• Crize mioclonice - sunt reprezentate de contractii rapide si scurte ale muschilor corpului, cel
mai adesea avand loc pe ambele parti ale corpului in acelasi timp;
• Crize tonico-clonice (grand-mal/convulsii) - cel mai cunoscut tip de criza. In timpul fazei
tonice, ritmul respiratiei poate scadea sau poate inceta, ea revenind in timpul fazei clonice la

14
un ritm mai scazut. In timpul fazei clonice au loc convulsiile propriu-zise. In timpul
episodului epileptic, limba si buzele pot fi muscate.
 2. Crize comitiale partiale:
• crize partiale simple: in aceste crize, constienta este mentinuta. Totusi, persoanele care au
acest tip de crize isi dau seama ca nu pot vorbi sau chiar nu se pot misca pana cand criza nu a
trecut. Ele isi pot aminti exact ce s-a intamplat in timpul crizei.
Acest tip de criza poate modifica miscarile (prin miscari anormale ale limbii sau clipit des
s.a.), senzatiile (se poate modifica perceptia asupra lucrurilor; persoana poate simti pe piele o
briza sau poate auzi diferite sunete s.a.) si emotiile (poate induce frica, furia, fericire s.a.).
• crize partiale complexe (epilepsie psihomotorie): in timpul unei astfel de crize persoana are
constienta pierduta sau alterata, putandu-se afla intr-o stare asemanata de experti unei stari de
transa sau de vis. Persoana nu poate interactiona cu ceilalti intr-un mod normal, nu isi poate
controla miscarile, vorbirea sau actiunile, nu stie ce face si nu isi va aminti la sfarsitul crizei
ceea ce s-a intamplat.
Status epilepticus – se caracterizeaza prin crize prelungite sau repetitive, fara o perioada de
recuperare intre atacuri. Aceste atacuri implica riscuri, dintre cele mai grave: obstructia cailor
aeriene, acidoza, hipotensiune, hipertermie, edem cerebral, hipoglicemie, alterarea functiilor
SNC.

Diagnostic
 Acesta se face pe baza unui examen clinic si a inregistrarii grafice a activitatii cerebrale, sub
forma de electroencefalograma. In mod obligatoriu, este necesara excluderea prin examen
computer tomografic sau RMN a unei cauze care sa induca manifestarile epileptice, cum ar fi
tumorile cerebrale.
Epilepsia nu este o forma de retardare mentala sau o boala mentala. Desi cateva forme de
epilepsie infantila sunt asociate cu inteligenta submedie si probleme de dezvoltare fizica si
mentala, epilepsia nu cauzeaza aceste probleme. Convulsiile pot parea ciudate si pot speria,
dar ele nu fac o persoana nebuna, violenta sau periculoasa.
Epilepsia si convulsiile pe care aceasta le cauzeaza pot deranja independenta unei persoane,
respectul de sine si calitatea vietii. Unii oameni cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea
carnetului de sofer. Pentru femeile cu epilepsie, sarcina poate fi mai complicata sau mai
dificila.
Copiii cu epilepsie pot avea probleme la scoala. Adultii cu epilepsie pot avea alegeri limitate
in ceea ce priveste cariera, deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Copiii si adultii pot fi
confruntati cu discriminarea in scoala, la lucru si in ce priveste viata sociala, din cauza
conceptiilor gresite si a fricii vizavi de epilepsie.

Tratament
 Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai
multe cazuri si determina disparitia crizelor pe toata durata vietii. Convulsiile necontrolate au
un impact semnificativ asupra modului de viata si nu se pot obtine permise de conducere de
automobile, anumite meserii sunt interzise precum si anumite activitati. Desi convulsiile prin
ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele prezinta un risc la traumatisme fizice si chiar si
moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care bolnavul face convulsii.
Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului, inecarea sau alte
accidente. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai mult decat de
obicei, mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte. Prin reducerea frecventei sau
eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil.
 

15
Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de
tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. E posibil ca un
tratament care amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. Varsta, starea de sanatate si
stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului.
Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament
comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui
tratament.

EPILEPSIA si SARCINA
- articol -
Epilepsia este o tulburare a echilibrului electric al creierului, care atunci cand este intrrupt,
poate duce la accese. Multe lucruri pot cauza aceasta anormalitate, care de multe ori include
infectii, rani la nivelul capului, tumori cerebrale si leziuni ale creierului la nastere. Femeile
diagnosticatecu epilepsie au de infruntat multe probleme de sanatate care le poate afecta
sistemul reproductiv si pot duce la osteoporoza, cresterea greutatii si disfuncii sexuale.
Conform Fundatiei Epilepticilor, toate femeile epileptice ar trebui sa aiba o stare buna de
sanatate si sa fie foarte atente la nevoile nutritionale pe care le au inainte si in timpul sarcinii.
Aceasta include importanta administrarii vitaminelor, mai ales a celor imbogatite cu acid
folic. Studiile au aratat ca daca o femeie ia vitamina B(acid folic) inainte de conceperea unui
copil si in primele saptamani de sarcina, acest lucru ajuta in reducerea riscului de a avea un
copil cu defect de tub neural (spina bifida). Femeile epileptice prezinta un risc ridicat de a
avea un copil cu acest defect de nastere, si, confrom Dr. Swamy, “este recomandabil sa ia
4mg de vitamina B zilnic“.
Obstreticienii accentueaza faptul ca daca epilepsia este tinuta sub control, sansele de a avea o
sarcina si nastere sanatoase sunt echivalente cu cele ale femeilor normale. Daca o femeie care
are epilepsia planuieste sa ramana insarcinata, Dr. Swamy spune ca ar trebui “sa se consulte
cu medicul ei inainte de conceperea copilului pentru a determina daca medicamentatie pentru
combaterea acceselor de epilepsie pot fi luate in timpul conceperii si a sarcinii”.
Medicamentatia anti-accese care ar putea fi prescrisa unei mamici in devenire trebuie sa
respecte anumite limite in dozaj. “Metabolismul unei femei se schimba pe perioada sarcinii,
se deci acelasi dozaj al unui medicament poate fi inadecvat combaterii acceselor de
epilepsie”, sustine acelasi doctor.Dr Davis este de acord ca consilierea dinaintea conceptiei
are o importanta vitala pentru femeile cu epilepsie.

16
 Întemeierea unei familii
- articol -
Notă: Materialul a fost preluat de pe site-ul organizaţiei Epilepsy Action -
www.epilepsy.org.uk , cu acordul conducerii acesteia. Textul a fost preluat la data de
10/01/2006. Menţionăm că informaţia a fost adaptată la mediul românesc.
Dacă vă gândiţi să întemeiaţi o familie, principala întrebare pe care trebuie să v-o puneţi - în
afara celor legate de epilepsie - este dacă sunteţi sănătoasă. Dacă aţi fost recent diagnosticată
cu epilepsie sau vi s-a schimbat medicaţia, întrebaţi-vă doctorul dacă ar trebui să aşteptaţi
până când corpul dvs. se va fi obişnuit cu noile medicamente înainte să încercaţi să faceţi un
copil. Aceste două aspecte ar trebui discutate cu un consilier pe probleme de preconcepţie.

Epilepsia şi fertilitatea - Un cuplu din şase din populaţia generală întâmpină

dificultăţi în concepere. Epilepsia şi, eventual, unele dintre medicamentele folosite pentru
tratarea acesteia, contribuie foarte rar la astfel de greutăţi. Din fericire, epilepsia şi
antiepilepticele nu împiedică urmarea unui tratament de fertilitate. Numărul crizelor de
epilepsie poate creşte în cazul unor femei în momentul în care se începe luarea unor
medicamente de fertilitate pe bază de hormoni.

Planificarea unui copil - Este esenţial să stabiliţi o întâlnire cu doctorul dvs. înainte
să rămâneţi însărcinată în vederea unei consilieri în materie de preconcepţie, în cadrul căreia
veţi discuta despre starea dvs. de sănătate, stilul de viaţă şi modul în care boala dvs. ar putea fi
controlată în timpul sarcinii. Scopul este să obţineţi cel mai bun control posibil al crizelor
dvs., fără a vă expune copilul, pe cât posibil, la nici un risc.

Trebuie să discutaţi cu doctorul dvs. următoarele chestiuni:

Trebuie să continuaţi tratamentul anti-epileptic pe parcursul sarcinii? - Dacă
răspunsul este afirmativ, ce medicament şi ce doză? Pe cât posibil, doctorul ar trebui să
încerce să prescrie cea mai mică doză posibilă pentru un medicament antiepileptic. Unele
femei pot renunţa complet la medicamente, în timp ce altele vor trebui să-şi continue
tratamentul. Orice modificare în tratament trebuie supravegheată de doctor.
Ce tip de dietă, inclusiv suplimentele de vitamine, se va potrivi cel mai bine nevoilor
dvs.? - De obicei, se recomandă un consum zilnic de acid folic, o vitamină ce se găseşte în
legumele verzi frunzoase, care, în prezent, este cunoscută pentru proprietăţile sale ce reduc
riscul apariţiei unor boli cum este spina bifida. Doza este, în general, mai mare pentru femeile
cu epilepsie decât pentru cele fără. Trebuie să discutaţi întotdeauna cu doctorul despre
posibilele beneficii ale acestui tip de supliment înainte de a începe să-l luaţi.
O sarcină sănătoasă - Înainte, se credea că sarcina şi naşterea prezentau un pericol
deosebit pentru femeile cu epilepsie. Actualmente însă se ştie că, în majoritatea cazurilor,
pericolele nu sunt mai mari pentru femeile cu epilepsie decât pentru cele fără. Unele persoane
îşi vor exprima îngrijorarea cu privire la epilepsie şi la sarcina dvs. Veţi putea linişti multe
persoane arătându-le că ştiţi ceea ce faceţi şi veţi putea beneficia şi de sprijinul acestora într-o
perioadă ce poate fi obositoare şi stresantă până şi pentru cea mai sănătoasă viitoare mămică.

17
 Cum ar putea să-mi afecteze epilepsia sarcina? - Unele femei nu au deloc crize
epileptice în timpul sarcinii, în timp ce altele se pot confrunta cu o creştere a numărului
acestora, probabil ca rezultat al schimbărilor hormonale sau al modificării medicaţiei.
Anumite tipuri de crize de epilepsie din timpul sarcinii pot mări riscul de a produce leziuni
copilului dvs.; trebuie să discutaţi acest aspect cu doctorul dvs. Este clar că trebuie să evitaţi
situaţii care v-ar putea pune în pericol în cazul în care aveţi o criză.
  Îngrijire medicală în timpul sarcinii - Ideal ar fi să aveţi o echipă de trei doctori care
să se implice în tot ceea ce ţine de sarcina dvs.: medicul de familie, medicul specialist în
epilepsie şi obstetricianul (un doctor specializat în sarcini şi naşteri). Ei vor trebui să se
întâlnească cât mai repede posibil pentru a discuta starea dvs. medicală, medicaţia şi orice
schimbări ce pot fi efectuate în timpul sarcinii.
Copilul meu va fi sănătos? - Toate viitoarele mămici se îngrijorează pentru sănătatea
şi siguranţa bebeluşilor lor. Majoritatea - 97% în Marea Britanie - au o sarcină perfect
sănătoasă şi fericită, o naştere normală în urma căreia rezultă un copilaş plin de viaţă.
Şansele de a da naştere unui copil sănătos sunt tot de peste 90% şi dacă aveţi epilepsie.
Diferenţa ţine în special de posibilele probleme cauzate de medicamentele antiepileptice.
Acest lucru poate părea îngrijorător totuşi, este important să ţinem minte faptul că multe
dintre problemele ce apar sunt minore, cum ar fi, de exemplu, unghii mici. Rareori se ivesc
probleme mai serioase de genul spina bifida sau diverse malformaţii la nivelul inimii.
Este important să păstraţi o vedere de perspectivă atunci când vă gândiţi la şansele apariţiei
unor probleme. Este adevărat, şansele să apară probleme sunt puţin mai mari decât dacă nu aţi
fi avut epilepsie. Totuşi, procentul este scăzut, iar majoritatea femeilor cu epilepsie concep,
duc sarcina şi dau naştere unui copil sănătos.
Dacă totuşi doctorii suspectează existenţa unor probleme în privinţa copilului dvs., scanările
cu ultrasunete şi alte tehnici de diagnoză prenatală pot ajuta la identificarea lor înainte de
naştere.
  Cum să faceţi faţă travaliului - Presupunând că dvs. şi bebeluşul dvs. sunteţi bine,
epilepsia nu ar trebui să fie o problemă pentru a avea un travaliu şi o naştere normale. În
general, veţi fi sfătuită să daţi naştere copilului în spital unde doctorii vor face tot ce le stă în
putinţă pentru a se asigura că sunteţi bine îngrijită şi că copilul dvs. vine pe lume sănătos şi
fără probleme. Câteva aspecte de reţinut:
• Asiguraţi-vă că vă luaţi medicamentaţia în timpul travaliului. Cereţi partenerului dvs. sau
asistentei să verifice că le-aţi luat; dvs. veţi fi cu mintea în cu totul altă parte.
• Reamintiţi moaşei şi personalului de serviciu că aveţi epilepsie. Orele la care trebuie să vă
luaţi medicamentele pot diferi de turele normale de verificare ale personalului de serviciu.
Epilepsia şi alăptarea la sân - Nu există nici un motiv pentru care epilepsia ar trebui
să vă împiedice să alăptaţi. Desigur, orice medicament anti-epileptic pe care îl luaţi se va
regăsi, în mici cantităţi, în laptele dvs., acest lucru însă nu este dăunător (copilul dvs. fiind
deja expus medicamentului pe perioada existenţei sale în uter). În unele cazuri începerea
procesului de alăptare poate să dureze ceva vreme fiindcă medicamentele dvs. pot cauza
somnolenţă bebeluşului în primele sale zile. Dacă acest fenomen continuă, mergeţi la doctor.
Altfel, aveţi răbdare şi perseveraţi; boala dvs. nu ar trebui să cauzeze şi alte dificultăţi în
viitor.

18
Singura problemă care mai poate fi legată de alăptare este faptul că somnul dvs. nocturn va fi
întrerupt în mod regulat. Dacă, în general, lipsa somnului tinde să declanşeze o criză, poate ar
fi bine să găsiţi o altă persoană care, ocazional, să hrănească copilul din sticlă, în timpul
nopţii. Un prieten sau membru al familiei ar putea, rând pe rând, să vă ofere o pauză în timpul
zilei pentru a vă permite să recuperaţi orele de somn necesare.
Cum să aveţi grijă de copilul dvs. - Este reconfortant să ştim faptul că multe
persoane cu epilepsie au bebeluşi şi copii şi se descurcă chiar foarte bine. Aceste câteva
simple linii directoare vă vor ajuta să vă simţiţi mai încrezătoare şi vor reduce riscul de a vă
expune copilul la accidente:
• Hrăniţi şi schimbaţi copilul pe podea, sprijinindu-vă de perete pentru a evita să cădeţi peste
copil în cazul în care aveţi o criză de epilepsie.
• Când ţineţi copilul în braţe, înconjuraţi-vă de perne.
• Asiguraţi-vă că este cineva prin preajmă când îmbăiaţi copilul - ar trebui să găsiţi suficienţi
voluntari pentru această misiune! În alte ocazii, puteţi spăla copilul doar cu o flanelă sau un
burete.
• Asiguraţi-vă că vă odihniţi şi dormiţi suficient.
• Nu vă temeţi să acceptaţi ajutor, în special cât timp copilul este mic.
Copilul meu ar putea moşteni epilepsia? - Epilepsia ca boală este moştenită doar în
câteva situaţii foarte rare. Totuşi, persoanele cu un prag convulsivant scăzut pot fi mai
predispuse spre epilepsie, iar acest prag poate fi transmis mai departe în gene. Chiar dacă
copilul dvs. moşteneşte un prag convulsivant scăzut, nu se poate spune cu siguranţă că va
avea epilepsie.

Menopauza şi terapia hormonală de substituţie - Menopauza este o perioadă de

bulversare hormonală şi schimbare fiziologică. Unele femei dezvoltă epilepsia în această
perioadă, în timp ce altele văd cum iau sfârşit crizele epileptice.
Marea întrebare pe care şi-o pun majoritatea femeilor este dacă HRT - terapia hormonală de
substituţie - poate fi de ajutor. HRT poate fi utilă în cazul simptomelor de scurtă durată ale
menopauzei de genul bufeurilor de căldură, transpiraţiilor şi vaginul uscat. Ajută şi la
protecţia împotriva bolilor de inimă şi a osteoporozei. Un aspect important mai ales datorită
faptului că anumite medicamente antiepileptice afectează nivelul de calciu din organism şi
creşte astfel riscul dezvoltării osteoporozei.
Cu toate acestea, HRT nu se potriveşte oricărei femei şi unii îl consideră un tratament
controversat, cu riscuri proprii. Merită să aflaţi cât mai multe informaţii posibile despre
diversele forme de HRT pentru a putea lua o decizie corectă în cazul dvs.
Anumite preparate pentru HRT nu se recomandă în cazul femeilor ce iau medicamente anti-
epileptice şi, la fel ca în cazul contraceptivelor, poate fi nevoie de o doză mai mare. Este
posibil să fie nevoie să perseveraţi până veţi găsi tipul care vi se potriveşte.

Un cuvânt de încheiere - Ca şi în cazul multor altor aspecte ale vieţii cu epilepsie, se

prea poate să descoperiţi că medicul dvs. de familie sau neurologul nu poate răspunde tuturor
întrebărilor dvs. Dacă este posibil, cereţi-le să vă stabilească o consultaţie la un specialist sau,
măcar, să caute mai multe informaţii despre această boală pe care să vi le pună apoi la
dispoziţie.

19
 - articol -
Conceptia si crizele epileptice

Femeile cu epilepsie au probleme in conceptie

Drintre toate, femeile diagnosticate cu epilepsie au

mai putini copii decat restul de femei. Acesta poate
fi rezultatul unei alergii personale, insa cercetatatorii
au aratat ca femeile care sufera de acesata boala au
un risc ridicat de a avea un ciclu menstrual neregulat
si alte probleme ginecologice ce interfereaza cu
infertilitatea.
De aceea este recomandat sa faci o vizita medicului
specialist si sa rezolvi aceste probleme daca sunt.

 
Ce trebuie sa faci pentru a te pregati sa ramai insarcinata
In general toate femeile trebuie sa se afle intr-o conditie buna de sanatate si sa aibe grija la
nutritia dinainte si de dupa sarcina.
Un program regulat cu exercitii adecvate si odihna potrivita te va ajuta sa te mentii fizic in
conditia necesara si totodata sa faci fata stresului.
Este important sa nu lipseasca de pe lista cu nutrimente vitamine ca acidul folic atat inainte
cat si in timpul cat esti insarcinata, pentru a reduce riscul unor defecte ale micutului la nastere.
Iata ce trebuie sa mai faci inainte de a decide sa ramai insarcinata, daca suferi de epilepsie:
1. Sa ajungi sa controlezi crizele
2. Sa gasesti medicamentul potrivit si doza potrivita
3. Incearca sa te rezumi doar la un singur medicament
4. Incearca sa te mentii sau sa ajungi la o greutate normala
5. Tine o dieta echilibrata
6. Mentine-ti stresul sub control
7. Fa zilnic un set de exercitii fizice
8. Odihneste-te indeajuns

Sarcina si crizele epileptice

Pot crizele epileptice sa afecteze sarcina?

Cele mai multe femei cu epilepsie nu au alte probleme decat cele insarcinate, dar care sunt
sanatoase.
Insa unele studii au ajuns la concluzia ca aceste femei au un risc ridicat de sangerare vaginala
in ambele cazuri in timpul si dupa sarcina. Daca iti faci un plan cu vizite regulate la ginecolog
se va vedea imediat daca este ceva in neregula si sa va face o interventie daca e cazul.
Este destul de important sa eviti consumul de tutun, alcool, cofeina. Un alt pericol il poate
reprezenta chimicalele din mediul inconjurator ca pesticidele, calmantele sau detergentii de

20
curatare, aceste toxine fiind asociate cu diverse complicatii ale sarcinii sau cu
diminuarea sanselor de sarcina completa.

Iata ce complicatii pot aparea: anemie,

sangerari ale vaginului, separarea prematura a
placentei de uter, tensiune ridicata a sangelui
si exces de proteina in urina dupa primele 20
de saptamani, nastere prematura, nasterea
copilului cu o greutate mica.
Evitand toate acestea poti elimina riscul unor
efecte negative pe care le-ar avea
medicamentatiea anticonvulsiva pe care o iei.

 
Cum iti poate afecta sarcina crizele epileptice
De cele mai multe ori nu se observa nici o schimbare a crizelor epileptice din momentul in
care ai ramas insarcinata. Intre un sfert si o treime dintre femeile care sufera de aceasta boala
si devin insarcinate vor avea numarul de crize crescute pe durata celor 9 luni chiar daca ele
continua sa ia medicametele antiepileptice.
In timpul celor 3 trimestre concentratia medicamentelor pentru criza din sange se va modifica
sau va scadea punandu-te in situatia de a face mai multe crize. De aceea medicul specialist va
trebui sa iti verifice nivelul de medicamente din sange mult mai des, iar in anumite situatii sa
iti ajusteze doza.
Primele doua luni dupa ce ai nascut sunt iar o perioada in care dereglarile hormonale vor
afecta nivelul de medicamente impotriva crizelor din sange. Consulta un medic pentru a
rezolva problema.

Bebelusul si crizele epileptice ale mamei

Cum poate fi afectat bebelusul de crizele pe care le ai in timpul sarcinii
Ceea ce este bine este ca multe femei care au avut crize epileptice pe durata celor 9 luni au
adus pe lume bebelusi cat se poate de sanatosi. Insa trebuie sa tii cont si de faptul ca exista
posibilitatea ca aceste crize sa afecteze bebelusul.
Criza epileptica cea mai puternica poate cauza avort spontan, dar aceasta este o foarte rara
aparenta. Daca ai aceasta criza in ultimile luni ale sarcinii bebelusul poate fi ranit, daca apar
in timpul travaliului pot reduce rata de functionare a inimii fetusului, ceea ce indica faptul ca
bebelusul se afla in suferinta.
Motivul pentru care inima bebelusului se opreste este ca in perioada travaliului mama nu
respira adecvat , neajungand suficient sange la copilas sau din cauza unei scaderi a alimentarii
cu sange in timpul unei crize.
Datorata acestor posibile complicatii este bine sa reduci numarul de crize pe care sa le ai in
timpul sarcinii vorbind cu doctorul si respectand reteta pe care a prescris-o pentru tine si in
acelasi timp evitand acele lucruri ce ar putea cauza o astfel de criza.

Cu ce complicatii se pot naste bebelusii?

21
Bebelusii nascuti de mamici diagnosticate cu epilepsie pot suferi o serie de complicatii:
Malformatia - riscul este chiar dublu fata de restul femeilor, ceea ce inseamna ca aceasta
apare la 4-6% dintre copiii mamicilor cu aceasta boala. Nu este datorata medicamentelor, dar
nu este exclus ca anumite medicamente sa provoace aceste complicatii. Se recomanda sa se
faca radiografie cu ultrasunete intre saptamanile 16 si 18 pentru a verifica anormalitatile
fetusului.
Dezvoltare intarziata - inseamna ca bebelusii vor avea greutati in a invata deoarece abilitatile
lor vor fi scazute. Aceasta conditie afecteaza 2-6% dintre copii si difera de asa numita
retardare deoarece in acest caz nu este neaparat permanenta.
Epilesie ereditara - apoximativ 2% din copii, a caror mama este epileptica, vor avea si ei
epilesie.
Moartea infantila - bebelusii nascuti de mame epileptice sunt predispusi la riscul de a muri
mult mai devreme, adica de moartea infantila, dupa nastere, fata de ceilalti copii.  

Cum afecteaza medicamentele bebelusul?

Orice medicament pe care il iei in timpul nasterii pentru a controla crizele poate afecta
bebelusul. In special, este vorba de nastere cu anumite complicatii de care am amintit mai sus.
Este bine si recomandat sa consulti un medic si sa te interesezi ce riscuri presupun
medicamentele pe care le iei, daca trebuie sa le schimbi, sa renunti la ele sau sa le raresti.

22