Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- articol -
Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza
cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari electrice
bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera
temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea,
vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca
sunt severe. Din fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la nivelul
creierului si controleaza crizele convulsive.
Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.
Cauze
Ce determina aparitia epilepsiei?
Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de
epilepsie, au o cauza primara neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale
Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna
o cauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele
persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.
Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala
(adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie
familiala de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.
Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor perturba
echilibrul normal al impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari electrice
anormale nu sunt intotdeauna clari.
Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:
- traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul
creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare
Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o
anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale.
Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.
1
Simptome
Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii,
iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot
dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in
timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat
in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.
Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde
controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte
greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de
cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia
normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar
bolnavul le simte.
Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi
mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand
activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.
Convulsiile sunt de doua tipuri:
- partiale
- generalizate
Cum se produce?
Desi epilepsia este una dintre cele mai comune tulburari neurologice care implica sistemul
nervos, specialistii nu pot explica exact cum sau care sunt motivele pentru care aceasta boala
apare si cum sau de ce apar descarcarile electrice anormale la nivel cerebral. Epilepsia nu are
o evolutie previzibila. Poate aparea la orice varsta si se poate agrava dupa o perioada de
ameliorare.
Desi neobisnuit, aceasta boala care afecteaza initial o anumita arie a creierului poate sa se
extinda si intr-o alta arie cerebrala. Unele tipuri de epilepsie ale copilului dispar odata ce
acesta ajunge la varsta adolescentei. Alte tipuri pot persista toata viata. Epilepsia cauzata de
un traumatism craniocerebral poate disparea dupa cativa ani sau poate persista toata viata.
Nu exista nici un tratament care sa vindece epilepsia, dar din fericire, exista tratamente care sa
controleze aparitia convulsiilor epileptice si care pot preveni repetarea acestora.
Factori de risc
Riscul de a face epilepsie este crescut atunci cand exista:
- istorie familiala de epilepsie (mai multi bolnavi de epilepsie in familie)
- traumatisme craniene (de exemplu fractura craniana sau o plaga penetranta) asociate cu
pierdere de constienta sau amnezie mai mult de 24 de ore; cu cat este mai sever traumatismul
cranian, cu atat riscul pentru epilepsie este mai mare
- accidente vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul
creierului
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- intoxicatia cu plumb
- intoxicatia alimentara
2
- expunerea la fumuri toxice
- tulburari ale dezvoltarii cerebrale survenite in timpul vietii intrauterine
- abuzul de droguri
- convulsiile febrile (convulsii care apar la copii de pana la 5 ani atunci cand fac febra
crescuta din diverse cauze)
- boala Alzheimer
Cum s-a precizat si anterior, nu este obligatoriu sa existe acesti factori. Epilepsia poate aparea
si in lipsa acestora din motive necunoscute, in special in diferitele tipuri de epilepsii ale
copiilor.
Diagnostic
Stabilirea diagnosticului este vitala pentru identificarea celui mai eficient tratament pentru
controlarea convulsiilor.
Diagnosticul epilepsiei poate fi dificil. Trebuie consultat un medic specialist neurolog si este
nevoie de colaborarea deschisa cu acesta. Examinarea facuta de acesta se va axa in principal
pe 3 intrebari si anume:
1) Au fost convulsii cu certitudine sau ceva asemanator convulsiilor?
Mai multe conditii pot fi asemanatoare convulsiilor, dar nefiind de fapt convulsii. Acestea
includ:
- dureri de cap cu caracter de migrena
- spasme musculare
- ticuri
- tulburari de somn
- convulsii psihogenice
- intervale de timp de apnee (fara respiratie)
Administrarea de medicamente antiepileptice in cazul convulsiilor neepileptice expun
bolnavul la riscuri care nu sunt necesare.
2) Convulsiile sunt determinate de epilepsie?
Nu toate persoanele care fac convulsii au epilepsie. Convulsiile pot fi determinate si de alti
factori, cum sunt:
- febra
- anumite medicamente
- dezechilibre electrolitice
- inhalarea de fumuri toxice
Administrarea de medicamente antiepileptice persoanelor care nu sufera de epilepsie, pot
determina aparitia convulsiilor care altfel nu ar fi aparut.
3) In cazul in care este epilepsie, ce fel de tip de convulsii au fost?
Exista mai multe tipuri de convulsii epileptice (partiale si generalizate) care nu sunt tratate in
aceeasi maniera sau cu aceleasi medicamente. Medicamentele care controleaza convulsiile
partiale, pot agrava convulsiile generalizate sub forma de absente (acestea sunt niste crize
nonconvulsive, care constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu
privirea in "gol" si pierderea cunostintei; bolnavul nu cade in timpul acestui atac si exista
amnezia atacului).
3
Tratament
Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai
multe cazuri de bolnavi de epilepsie si determina disparitia crizelor acestor persoane pe toata
durata vietii. Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata - nu
se pot obtine permise de conducere de automobile, anumite meserii sunt interzise precum si
anumite activitati. Desi convulsiile prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele au un risc de
traumatisme fizice si chiar si moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care
bolnavul face convulsii. Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului,
inecarea sau alte accidente. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai
mult decat de obicei, mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte. Prin reducerea frecventei
sau eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil.
Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de
tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor - tratamentul care
amelioreaza un tip de convulsii, le agraveaza pe altele. Varsta, starea de sanatate si stilul de
viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului.
Poate dura mai mult timp pana la gasirea celei mai bune combinatii de medicamente, prin
ajustarea dozelor, prin incercarea mai multor medicamente. Scopul este de a preveni aparitia
convulsiilor cu pretul unor efecte adverse cat mai reduse posibil. Odata ce a fost gasit cel mai
eficient tratament, este foarte important ca bolnavul sa il urmeze intocmai recomandarilor
medicului neurolog.
Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament
comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui
tratament.
Prevenire
Deoarece cauzele epilepsiei nu sunt intotdeuna clare, nu este posibil ca aceasta afectiune sa fie
prevenita.
Traumatismele craniocerebrale, o cauza frecventa de epilepsie, pot fi prevenite. Se recomanda
purtarea centurii de siguranta intotdeauna cand va aflati intr-un autovehicul si a castii de
protectia in timpul biciclismului, motociclismului, schiatului, patinatului sau calaritului.
4
DICTIONAR MEDICAL
Epilepsie
- articol -
5
Tipuri - Clasificarile epilepsiei se bazeaza pe date pur descriptive si, ca urmare, nu pot fi
considerate standardizate. In descrierea diferitelor tipuri de epilepsie se iau in considerare:
1. manifestarile clinice ale crizei (motorie, senzoriala, reflexa, psihica sau vegetativa)
2. substratul patologic (ereditare, inflamatorie, degenerativa, post-traumatica, neoplazica,
criptogenetica)
3. localizarea leziunii epileptogene (rolandica, temporala, la nivelul regiunilor diencefalice)
4. momentul producerii crizei (nocturna, diurna, menstruala, etc.).
Epilepsie generalizata - Aceste activari bruste ale celulelor cortexului cerebral sunt
reprezentate, in principal, de forma majora (grand mal) si cea minora (petit mal).
- Forma majora se caracterizeaza printr-o pierdere totala a starii de constienta si prin convulsii
durand intre cinci si zece minute Dupa un debut foarte brusc, semnalat printr-un strigat, apoi
printr-o cadere adesea traumatizanta, criza se desfasoara in trei faze: faza tonica, marcata
printr-o contractie intensa a intregului corp si adesea prin muscarea limbii; faza clonica,
corespunzand convulsiilor, secuselor bruste si generalizate; faza rezolutiva, caracterizata
printr-o respiratie zgomotoasa, uneori cu pierderea urinei. Bolnavul nu-si aminteste nimic din
timpul crizei atunci cand aceasta s-a incheiat.
- Forma minora, cea mai frecventa, numita absenta, debuteaza, in general, la varste cuprinse
intre 4 si 6 ani si dispare la pubertate. Tanarul bolnav isi pierde brusc starea de constienta pe
durata catorva secunde, nu se misca, nu raspunde la intrebari, iar privirea ii devine fixa. Nu
are loc o cadere, iar criza poate trece total neobservata.
- Alte epilepsii generalizate se intalnesc in encefalopatiile epileptice ale copilului mic, boli in
care o epilepsie este asociata cu o intarziere mintala.
Epilepsie partiala - Aceste activari brutale ale celulelor unei regiuni a cortexului cerebral se
numesc simple daca nu au loc tulburari de eunostinta: ele cuprind atunci manifestari motorii
(convulsii limitate la o regiune, de exemplu bratul), senzitive (furnicaturi), senzoriale
(halucinatii). Epilepsiile complexe, traducandu-se printr-o alterare a constientei se manifesta
printr-o activitate psihomotorie care poate fi simpla (miscari de masticatie, bataie din picior)
sau mai complexa (fuga), si de care subiectul nu-si da seama; de asemenea, se pot observa
sindroame psihice (senzatie neplacuta si intensa de bizarerie, de deja-vazut, de deja-trait).
6
frecventa crizelor si de tipul lor. Totusi, majoritatea epilcpticilor sufera de o boala bine
controlata prin antiepileptice si pot duce o viata practic normala. Aceasta calitate a vietii este
obtinuta cu pretul urmarii regulate a tratamentului, care uneori trebuie sa fie facut toata viata.\
Speranta de viata nu este nicicum micsorata de catre aceasta boala.
7
Epilepsia, o boala neurologica grava
- articol -
Epilepsia este o afectiune cronica a creierului, care se manifesta prin accese nervoase,
pierderea cunostintei, tetanie musculara si spasme ale muschilor. Boala poate fi genetica sau
dobindita in urma unor traumatisme, socuri nervoase, intoxicatii (alcool, plumb), boli
infectioase (meningita), tulburari metabolice (scaderea concentratiei de zahar in singe), sau
carente nutritionale (deficiente de vitamina B6). "Crizele de epilepsie sint produse de iritarea
celulelor creierului, acestea fiind excitate. Fenomenul duce la descarcari rapide ale activitatii
electrice din creier. Corpul raspunde la acestea producind miscari intimplatoare", ne-a spus
dna dr. Adina Cuciureanu, medic neurolog.
Boala are doua faze: una premergatoare, cu manifestari discrete, (stare usoara de neliniste,
afectivitate crescuta sau dimpotriva, somnolenta) si cea de criza, care debuteaza brusc. Exista
si numerosi factori care declanseaza crizele de epilepsie. Dintre acestia, cei mai importanti
sint stresul, oboseala, scaderea concentratiei zaharului in singe, consumul exagerat de alcool
sau de apa, starile febrile, constipatia, anumite mirosuri, zgomotele puternice, menstruatia,
sarcina, luminile intermitente (stroboscopul, televizorul, calculatorul, farurile masinilor). "Un
acces de criza dureaza intre 2-30 de minute, uneori chiar si o ora, dupa care trece de la sine.
Bolnavul este epuizat complet. Crizele se pot repeta la citeva ore, zile sau chiar luni, uneori
existind chiar o anumita ciclicitate in aparitia acestora. Evolutia poate fi trenanta, pe parcursul
multor ani, sau poate fi din ce in ce mai grava", ne-a mai spus dna dr. Cuciureanu.
Pentru ameliorarea crizelor de epilepsie si implicit a bolii, pe linga tratamentul recomandat de
catre medicul specialist, este bine sa fie respectate si alte reguli. Bolnavului trebuie sa i se
asigure o hrana adecvata, cu suplimente vitaminice. Acesta trebuie sa evite stresul, oboseala si
efortul fizic intens. Este bine ca familia si prietenii sa-l priveasca nu ca pe un om bolnav, ci ca
pe un om normal, fiind calmi, rabdatori, veseli, optimisti si petrecind mult timp in compania
sa. Pentru ca agresivitatea este unul dintre principalii factori care pot duce la aparitia crizelor
epileptice, este indicat ca apropiatii bolnavului sa evite certurile.
8
EPILEPSIA
- articol -
Definitie: este un sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut si sfarsit brusc, caracterizat, in
cazul crizelor majore, de pierderea cunostintei, insotita de convulsii tonico-clonice. Cand
crizele de epilepsie se repeta, se vorbeste despre epilepsia-boala.
EPILEPSIA GENERALIZATA
a) Criza majora este precedata de prodroame (migrena, nevralgii, parestezii), care apar
cu ore sau zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care poarta numele de
„aura".
Aura poate fi:
- motorie (miscari rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva (furnicaturi,
arsuri),
- senzoriala (zgomote, voci, scantei, mirosuri diverse),
- psihica (anxietate).
Ea preceda cu cateva zeci de secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de
protectie. Aura nu apare insa intotdeauna.
Debutul este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei, cu
prabusirea bolnavului.
Se descriu obisnuit fazele:
- o faza tonica, scurta, care dureaza 20 - 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor,
cianoza fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele in expiratie fortata,
- o a doua faza, numita clonica, care dureaza 1 - 2 minute si se caracterizeaza prin
miscari violente ale capului si maxilarelor, cu muscarea limbii si aparitia la nivelul
gurii a unei spume abundente si uneori sanguinolente, convulsii ale membrelor si
emisiuni involuntare de urina si materii fecale.
Uneori criza convulsiva este urmata de o stare comatoasa, care dureaza mai multe ore,
cu reflexe abolite si respiratie stertoroasa.
9
Dupa criza apar, uneori, semne de deficit motor (pareze, contractura).
Amnezia crizei este totala.
b) Criza minora de epilepsie apare mai frecvent la copii si se caracterizeaza, de obicei,
prin absente si contractii musculare partiale, cu o durata de cateva zeci de secunde.
Absenta (forma cea mai frecventa) este o suprimare a functiilor psihice de scurta
durata, in timpul carora bolnavul isi opreste orice activitate, persistand numai
automatismele simple (mersul, deglutitia, mestecatul etc). In formele usoare, bolnavii
devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin fara sa stie ce s-a intamplat.
EPILEPSIA LOCALIZATA
Este cunoscuta si sub numele de crize jacksoniene si se caracterizeaza prin miscari clonice,
care incep intotdeauna in acelasi loc (mana, picior sau fata) si se propaga la segmentele
vecine. Tulburarea nu este insotita de pierderea cunostintei, bolnavul asistand la desfasurarea
crizei.
ECHIVALENTELE EPILEPTICE
Se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul actioneaza intr-o stare, asa-numita crepusculara,
mergand fara scop sau indeplinind gesturi de care nu este constient. La fel starea de rau
epileptic, caracterizata prin crize subintrante.
Diagnosticul diferential trebuie sa elimine simularea, tetania, criza isterica. Ultima tulburare
este declansata de emotii si conflicte psihice, criza se desfasoara in prezenta unor martori, iar
bolnavii isi aleg de obicei locul caderii.
10
EPILEPSIA
- articol -
Cum ajutam o persoana in timpul unei crize epileptice
Chiar daca oamenii se simt neajutorati cand se afla in preajma unui bolnav care prezinta
convulsii si le este dificil sa priveasca, exista multe lucruri pe care le-ar putea face ca sa ajute.
O criza epileptica sau criza convulsiva poate fi inspamantatoare. O criza convulsiva
interfereaza temporar cu controlul muschilor, cu miscarea, vorbitul, vederea sau starea de
constienta. Poate cauza scuturarea violenta a intregului corp al unei persoane, timp de cateva
secunde sau minute, insotita de pierderea cunostintei. Convulsiile pot fi usoare sau severe si
afecteaza bolnavii in mod diferit.
Chiar daca oamenii se simt neajutorati cand se afla in preajma unui bolnav care prezinta
convulsii si le este dificil sa priveasca, exista multe lucruri pe care le-ar putea face ca sa ajute.
"Daca este prima criza convulsiva din viata unei persoane, copil sau adult, trebuie neaparat
investigata cauza care o produce. Se va stabili astfel daca este boala epileptica sau daca sunt
crize epileptice simptomatice pentru o anume afectiune", subliniaza prof. dr. Felicia
Stefanche, Clinica de Neurologie, Spitalul de Neurochirurgie "N. Oblu" Iasi.
11
* sa nu se ofere nimic de mincare sau de baut, pina ce persoana respectiva nu este deplin
constienta si atenta
* "O persoana care tocmai a prezentat o criza convulsiva este deseori confuza pentru o scurta
perioada de timp dupa terminarea crizei; sa se supravegheze bolnavul pina ce acesta este
constient si familiar cu imprejurimile", atentioneaza prof. dr. Felicia Stefanache.
12
* convulsiile apar dupa semne de accident vascular, ca de exemplu: tulburari de vorbire sau
de intelegere a vorbirii, tulburari de vedere, incapacitatea de a misca diferite segmente ale
corpului inspre o singura parte (hemiplegii), tulburari de sensibilitate in jumatate de corp
* convulsiile apar dupa o leziune la nivelul extremitatii cefalice
* o femeie insarcinata sau o lauza (femeie care a nascut recent, primele 6 saptamini postnatal)
prezinta convulsii; acesta poate fi un semn de preeclampsie (toxemia gravidica, manifestata
prin cresterea valorii tensiunii arteriale)
* cind o persoana cu diabet prezinta convulsii: nivelul scazut al glicemiei (hipoglicemia) sau
nivelul crescut al glicemiei (hiperglicemia) poate cauza convulsii la un pacient diabetic.
13
EPILEPSIA
- articol -
Definitie
Atacul epileptic este o tulburare care apare brusc si schimba temporar modul in care
functioneaza creierul. Creierul sanatos este format din milioane de celule nervoase de
interconectare numite neuroni. Aceste celule comunica constant una cu cealalta, prin
trimiterea de semnale prin intermediul unor conexiuni de tip tentacular numite axoni si
dendrite.
In mod normal, neuronii genereaza impulsuri pana la 80 de ori pe secunda. In timpul unui atac
de apoplexie epileptica, rata poate creste de pana la 500 de ori pe secunda. Epilepticii pot
suferi pierderi de cunostinta, miscarea involuntara a bratelor si a picioarelor, si de perceptii
distorsionate. Cand rata impulsurilor revine la normal, criza se termina si pacientul are o stare
de oboseala extrema.
Exista mai multe forme de epilepsie, si tratarea depinde de stabilirea corecta a diagnosticului.
Epilepsia este o boala care dureaza toata viata si care poate duce la complicatii grave.
Persoanele cu epilepsie tratate si supravegheate de catre un medic.
Cauze
Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot provoca epilepsia si convulsiile.
Daca aveti una dintre leziunile enumerate mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta epilepsie. Cu
toate acestea, poate creste sansa de a dezvolta aceasta boala:
un accident vascular cerebral
traumatisme la cap si la creier
anumite medicamente
febra
tumoare pe creier
infectie
anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange, scaderea de sodiu, sau
nivelul scazut de calciu)
boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala Parkinson)
mostenire genetica
Simptome
Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. O convulsie este o schimbare in
senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare electrica la nivelul creierului. Exista mai multe
tipuri de convulsii.
Tipuri de crize/convulsii:
1. Crize comitiale generalizate:
• Petit-mal (absence seizures) - caracteristice cel mai adesea copiilor, apar intre 5 si 12 ani si
se prezinta prin lipsa temporara a constientei, cateodata persoanele privind in gol. Crizele
incep si se incheie brusc;
• Crize atonice (drop attacks) - produc pierderea brusca si temporara a tonusului muscular;
• Crize mioclonice - sunt reprezentate de contractii rapide si scurte ale muschilor corpului, cel
mai adesea avand loc pe ambele parti ale corpului in acelasi timp;
• Crize tonico-clonice (grand-mal/convulsii) - cel mai cunoscut tip de criza. In timpul fazei
tonice, ritmul respiratiei poate scadea sau poate inceta, ea revenind in timpul fazei clonice la
14
un ritm mai scazut. In timpul fazei clonice au loc convulsiile propriu-zise. In timpul
episodului epileptic, limba si buzele pot fi muscate.
2. Crize comitiale partiale:
• crize partiale simple: in aceste crize, constienta este mentinuta. Totusi, persoanele care au
acest tip de crize isi dau seama ca nu pot vorbi sau chiar nu se pot misca pana cand criza nu a
trecut. Ele isi pot aminti exact ce s-a intamplat in timpul crizei.
Acest tip de criza poate modifica miscarile (prin miscari anormale ale limbii sau clipit des
s.a.), senzatiile (se poate modifica perceptia asupra lucrurilor; persoana poate simti pe piele o
briza sau poate auzi diferite sunete s.a.) si emotiile (poate induce frica, furia, fericire s.a.).
• crize partiale complexe (epilepsie psihomotorie): in timpul unei astfel de crize persoana are
constienta pierduta sau alterata, putandu-se afla intr-o stare asemanata de experti unei stari de
transa sau de vis. Persoana nu poate interactiona cu ceilalti intr-un mod normal, nu isi poate
controla miscarile, vorbirea sau actiunile, nu stie ce face si nu isi va aminti la sfarsitul crizei
ceea ce s-a intamplat.
Status epilepticus – se caracterizeaza prin crize prelungite sau repetitive, fara o perioada de
recuperare intre atacuri. Aceste atacuri implica riscuri, dintre cele mai grave: obstructia cailor
aeriene, acidoza, hipotensiune, hipertermie, edem cerebral, hipoglicemie, alterarea functiilor
SNC.
Diagnostic
Acesta se face pe baza unui examen clinic si a inregistrarii grafice a activitatii cerebrale, sub
forma de electroencefalograma. In mod obligatoriu, este necesara excluderea prin examen
computer tomografic sau RMN a unei cauze care sa induca manifestarile epileptice, cum ar fi
tumorile cerebrale.
Epilepsia nu este o forma de retardare mentala sau o boala mentala. Desi cateva forme de
epilepsie infantila sunt asociate cu inteligenta submedie si probleme de dezvoltare fizica si
mentala, epilepsia nu cauzeaza aceste probleme. Convulsiile pot parea ciudate si pot speria,
dar ele nu fac o persoana nebuna, violenta sau periculoasa.
Epilepsia si convulsiile pe care aceasta le cauzeaza pot deranja independenta unei persoane,
respectul de sine si calitatea vietii. Unii oameni cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea
carnetului de sofer. Pentru femeile cu epilepsie, sarcina poate fi mai complicata sau mai
dificila.
Copiii cu epilepsie pot avea probleme la scoala. Adultii cu epilepsie pot avea alegeri limitate
in ceea ce priveste cariera, deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Copiii si adultii pot fi
confruntati cu discriminarea in scoala, la lucru si in ce priveste viata sociala, din cauza
conceptiilor gresite si a fricii vizavi de epilepsie.
Tratament
Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai
multe cazuri si determina disparitia crizelor pe toata durata vietii. Convulsiile necontrolate au
un impact semnificativ asupra modului de viata si nu se pot obtine permise de conducere de
automobile, anumite meserii sunt interzise precum si anumite activitati. Desi convulsiile prin
ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele prezinta un risc la traumatisme fizice si chiar si
moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care bolnavul face convulsii.
Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului, inecarea sau alte
accidente. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai mult decat de
obicei, mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte. Prin reducerea frecventei sau
eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil.
15
Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de
tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. E posibil ca un
tratament care amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. Varsta, starea de sanatate si
stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului.
Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament
comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui
tratament.
EPILEPSIA si SARCINA
- articol -
Epilepsia este o tulburare a echilibrului electric al creierului, care atunci cand este intrrupt,
poate duce la accese. Multe lucruri pot cauza aceasta anormalitate, care de multe ori include
infectii, rani la nivelul capului, tumori cerebrale si leziuni ale creierului la nastere. Femeile
diagnosticatecu epilepsie au de infruntat multe probleme de sanatate care le poate afecta
sistemul reproductiv si pot duce la osteoporoza, cresterea greutatii si disfuncii sexuale.
Conform Fundatiei Epilepticilor, toate femeile epileptice ar trebui sa aiba o stare buna de
sanatate si sa fie foarte atente la nevoile nutritionale pe care le au inainte si in timpul sarcinii.
Aceasta include importanta administrarii vitaminelor, mai ales a celor imbogatite cu acid
folic. Studiile au aratat ca daca o femeie ia vitamina B(acid folic) inainte de conceperea unui
copil si in primele saptamani de sarcina, acest lucru ajuta in reducerea riscului de a avea un
copil cu defect de tub neural (spina bifida). Femeile epileptice prezinta un risc ridicat de a
avea un copil cu acest defect de nastere, si, confrom Dr. Swamy, “este recomandabil sa ia
4mg de vitamina B zilnic“.
Obstreticienii accentueaza faptul ca daca epilepsia este tinuta sub control, sansele de a avea o
sarcina si nastere sanatoase sunt echivalente cu cele ale femeilor normale. Daca o femeie care
are epilepsia planuieste sa ramana insarcinata, Dr. Swamy spune ca ar trebui “sa se consulte
cu medicul ei inainte de conceperea copilului pentru a determina daca medicamentatie pentru
combaterea acceselor de epilepsie pot fi luate in timpul conceperii si a sarcinii”.
Medicamentatia anti-accese care ar putea fi prescrisa unei mamici in devenire trebuie sa
respecte anumite limite in dozaj. “Metabolismul unei femei se schimba pe perioada sarcinii,
se deci acelasi dozaj al unui medicament poate fi inadecvat combaterii acceselor de
epilepsie”, sustine acelasi doctor.Dr Davis este de acord ca consilierea dinaintea conceptiei
are o importanta vitala pentru femeile cu epilepsie.
16
Întemeierea unei familii
- articol -
Notă: Materialul a fost preluat de pe site-ul organizaţiei Epilepsy Action -
www.epilepsy.org.uk , cu acordul conducerii acesteia. Textul a fost preluat la data de
10/01/2006. Menţionăm că informaţia a fost adaptată la mediul românesc.
Dacă vă gândiţi să întemeiaţi o familie, principala întrebare pe care trebuie să v-o puneţi - în
afara celor legate de epilepsie - este dacă sunteţi sănătoasă. Dacă aţi fost recent diagnosticată
cu epilepsie sau vi s-a schimbat medicaţia, întrebaţi-vă doctorul dacă ar trebui să aşteptaţi
până când corpul dvs. se va fi obişnuit cu noile medicamente înainte să încercaţi să faceţi un
copil. Aceste două aspecte ar trebui discutate cu un consilier pe probleme de preconcepţie.
Planificarea unui copil - Este esenţial să stabiliţi o întâlnire cu doctorul dvs. înainte
să rămâneţi însărcinată în vederea unei consilieri în materie de preconcepţie, în cadrul căreia
veţi discuta despre starea dvs. de sănătate, stilul de viaţă şi modul în care boala dvs. ar putea fi
controlată în timpul sarcinii. Scopul este să obţineţi cel mai bun control posibil al crizelor
dvs., fără a vă expune copilul, pe cât posibil, la nici un risc.
17
Cum ar putea să-mi afecteze epilepsia sarcina? - Unele femei nu au deloc crize
epileptice în timpul sarcinii, în timp ce altele se pot confrunta cu o creştere a numărului
acestora, probabil ca rezultat al schimbărilor hormonale sau al modificării medicaţiei.
Anumite tipuri de crize de epilepsie din timpul sarcinii pot mări riscul de a produce leziuni
copilului dvs.; trebuie să discutaţi acest aspect cu doctorul dvs. Este clar că trebuie să evitaţi
situaţii care v-ar putea pune în pericol în cazul în care aveţi o criză.
Îngrijire medicală în timpul sarcinii - Ideal ar fi să aveţi o echipă de trei doctori care
să se implice în tot ceea ce ţine de sarcina dvs.: medicul de familie, medicul specialist în
epilepsie şi obstetricianul (un doctor specializat în sarcini şi naşteri). Ei vor trebui să se
întâlnească cât mai repede posibil pentru a discuta starea dvs. medicală, medicaţia şi orice
schimbări ce pot fi efectuate în timpul sarcinii.
Copilul meu va fi sănătos? - Toate viitoarele mămici se îngrijorează pentru sănătatea
şi siguranţa bebeluşilor lor. Majoritatea - 97% în Marea Britanie - au o sarcină perfect
sănătoasă şi fericită, o naştere normală în urma căreia rezultă un copilaş plin de viaţă.
Şansele de a da naştere unui copil sănătos sunt tot de peste 90% şi dacă aveţi epilepsie.
Diferenţa ţine în special de posibilele probleme cauzate de medicamentele antiepileptice.
Acest lucru poate părea îngrijorător totuşi, este important să ţinem minte faptul că multe
dintre problemele ce apar sunt minore, cum ar fi, de exemplu, unghii mici. Rareori se ivesc
probleme mai serioase de genul spina bifida sau diverse malformaţii la nivelul inimii.
Este important să păstraţi o vedere de perspectivă atunci când vă gândiţi la şansele apariţiei
unor probleme. Este adevărat, şansele să apară probleme sunt puţin mai mari decât dacă nu aţi
fi avut epilepsie. Totuşi, procentul este scăzut, iar majoritatea femeilor cu epilepsie concep,
duc sarcina şi dau naştere unui copil sănătos.
Dacă totuşi doctorii suspectează existenţa unor probleme în privinţa copilului dvs., scanările
cu ultrasunete şi alte tehnici de diagnoză prenatală pot ajuta la identificarea lor înainte de
naştere.
Cum să faceţi faţă travaliului - Presupunând că dvs. şi bebeluşul dvs. sunteţi bine,
epilepsia nu ar trebui să fie o problemă pentru a avea un travaliu şi o naştere normale. În
general, veţi fi sfătuită să daţi naştere copilului în spital unde doctorii vor face tot ce le stă în
putinţă pentru a se asigura că sunteţi bine îngrijită şi că copilul dvs. vine pe lume sănătos şi
fără probleme. Câteva aspecte de reţinut:
• Asiguraţi-vă că vă luaţi medicamentaţia în timpul travaliului. Cereţi partenerului dvs. sau
asistentei să verifice că le-aţi luat; dvs. veţi fi cu mintea în cu totul altă parte.
• Reamintiţi moaşei şi personalului de serviciu că aveţi epilepsie. Orele la care trebuie să vă
luaţi medicamentele pot diferi de turele normale de verificare ale personalului de serviciu.
Epilepsia şi alăptarea la sân - Nu există nici un motiv pentru care epilepsia ar trebui
să vă împiedice să alăptaţi. Desigur, orice medicament anti-epileptic pe care îl luaţi se va
regăsi, în mici cantităţi, în laptele dvs., acest lucru însă nu este dăunător (copilul dvs. fiind
deja expus medicamentului pe perioada existenţei sale în uter). În unele cazuri începerea
procesului de alăptare poate să dureze ceva vreme fiindcă medicamentele dvs. pot cauza
somnolenţă bebeluşului în primele sale zile. Dacă acest fenomen continuă, mergeţi la doctor.
Altfel, aveţi răbdare şi perseveraţi; boala dvs. nu ar trebui să cauzeze şi alte dificultăţi în
viitor.
18
Singura problemă care mai poate fi legată de alăptare este faptul că somnul dvs. nocturn va fi
întrerupt în mod regulat. Dacă, în general, lipsa somnului tinde să declanşeze o criză, poate ar
fi bine să găsiţi o altă persoană care, ocazional, să hrănească copilul din sticlă, în timpul
nopţii. Un prieten sau membru al familiei ar putea, rând pe rând, să vă ofere o pauză în timpul
zilei pentru a vă permite să recuperaţi orele de somn necesare.
Cum să aveţi grijă de copilul dvs. - Este reconfortant să ştim faptul că multe
persoane cu epilepsie au bebeluşi şi copii şi se descurcă chiar foarte bine. Aceste câteva
simple linii directoare vă vor ajuta să vă simţiţi mai încrezătoare şi vor reduce riscul de a vă
expune copilul la accidente:
• Hrăniţi şi schimbaţi copilul pe podea, sprijinindu-vă de perete pentru a evita să cădeţi peste
copil în cazul în care aveţi o criză de epilepsie.
• Când ţineţi copilul în braţe, înconjuraţi-vă de perne.
• Asiguraţi-vă că este cineva prin preajmă când îmbăiaţi copilul - ar trebui să găsiţi suficienţi
voluntari pentru această misiune! În alte ocazii, puteţi spăla copilul doar cu o flanelă sau un
burete.
• Asiguraţi-vă că vă odihniţi şi dormiţi suficient.
• Nu vă temeţi să acceptaţi ajutor, în special cât timp copilul este mic.
Copilul meu ar putea moşteni epilepsia? - Epilepsia ca boală este moştenită doar în
câteva situaţii foarte rare. Totuşi, persoanele cu un prag convulsivant scăzut pot fi mai
predispuse spre epilepsie, iar acest prag poate fi transmis mai departe în gene. Chiar dacă
copilul dvs. moşteneşte un prag convulsivant scăzut, nu se poate spune cu siguranţă că va
avea epilepsie.
19
- articol -
Conceptia si crizele epileptice
Ce trebuie sa faci pentru a te pregati sa ramai insarcinata
In general toate femeile trebuie sa se afle intr-o conditie buna de sanatate si sa aibe grija la
nutritia dinainte si de dupa sarcina.
Un program regulat cu exercitii adecvate si odihna potrivita te va ajuta sa te mentii fizic in
conditia necesara si totodata sa faci fata stresului.
Este important sa nu lipseasca de pe lista cu nutrimente vitamine ca acidul folic atat inainte
cat si in timpul cat esti insarcinata, pentru a reduce riscul unor defecte ale micutului la nastere.
Iata ce trebuie sa mai faci inainte de a decide sa ramai insarcinata, daca suferi de epilepsie:
1. Sa ajungi sa controlezi crizele
2. Sa gasesti medicamentul potrivit si doza potrivita
3. Incearca sa te rezumi doar la un singur medicament
4. Incearca sa te mentii sau sa ajungi la o greutate normala
5. Tine o dieta echilibrata
6. Mentine-ti stresul sub control
7. Fa zilnic un set de exercitii fizice
8. Odihneste-te indeajuns
20
curatare, aceste toxine fiind asociate cu diverse complicatii ale sarcinii sau cu
diminuarea sanselor de sarcina completa.
Cum iti poate afecta sarcina crizele epileptice
De cele mai multe ori nu se observa nici o schimbare a crizelor epileptice din momentul in
care ai ramas insarcinata. Intre un sfert si o treime dintre femeile care sufera de aceasta boala
si devin insarcinate vor avea numarul de crize crescute pe durata celor 9 luni chiar daca ele
continua sa ia medicametele antiepileptice.
In timpul celor 3 trimestre concentratia medicamentelor pentru criza din sange se va modifica
sau va scadea punandu-te in situatia de a face mai multe crize. De aceea medicul specialist va
trebui sa iti verifice nivelul de medicamente din sange mult mai des, iar in anumite situatii sa
iti ajusteze doza.
Primele doua luni dupa ce ai nascut sunt iar o perioada in care dereglarile hormonale vor
afecta nivelul de medicamente impotriva crizelor din sange. Consulta un medic pentru a
rezolva problema.
21
Bebelusii nascuti de mamici diagnosticate cu epilepsie pot suferi o serie de complicatii:
Malformatia - riscul este chiar dublu fata de restul femeilor, ceea ce inseamna ca aceasta
apare la 4-6% dintre copiii mamicilor cu aceasta boala. Nu este datorata medicamentelor, dar
nu este exclus ca anumite medicamente sa provoace aceste complicatii. Se recomanda sa se
faca radiografie cu ultrasunete intre saptamanile 16 si 18 pentru a verifica anormalitatile
fetusului.
Dezvoltare intarziata - inseamna ca bebelusii vor avea greutati in a invata deoarece abilitatile
lor vor fi scazute. Aceasta conditie afecteaza 2-6% dintre copii si difera de asa numita
retardare deoarece in acest caz nu este neaparat permanenta.
Epilesie ereditara - apoximativ 2% din copii, a caror mama este epileptica, vor avea si ei
epilesie.
Moartea infantila - bebelusii nascuti de mame epileptice sunt predispusi la riscul de a muri
mult mai devreme, adica de moartea infantila, dupa nastere, fata de ceilalti copii.
22