Sunteți pe pagina 1din 7

CHESTIONATUL DE PERSONALITATE

16 P.F. - CATTELL

Acest chestionar a apărut în 1950 şi este cel mai cunoscut test de


personalitate al lui Cattell. Mai există şi H.S.P.Q. şi chestionarul de anxietate
„C”. Nu are ca scop principal depistarea unor tendinţe patologice legate de
mediul clinic, ci se axează, în principiu, pe selecţie în muncă, pe clasificarea
personalului, pe mediul educaţional, orientare şcolară şi profesională.
Trăsăturile de personalitate pe care le evaluează sunt constructe bi-polare
comune tuturor oamenilor şi, în opinia lui Cattell, oamenii diferă între ei prin
poziţia pe care o ocupă pe axa fiecărui factor. Extremele sau polii unei axe
sunt ambele semnificaţii pentru interpretare.
Notele standard între 40 şi 60 sau staninele între 4 şi 6 indică
comportamente normale sau de mijloc.
Cele 16 trăsături au fost deduse prin analiza factorială, iar itemii
corespunzători fiecărui factor au fost selectaţi şi reţinuţi în test după criteriul
statistic al saturaţiei acelui factor.
Testul are două variante paralele - forma A şi forma B - şi conţine 187 de
itemi. La fiecare item se prezintă 3 variante de răspuns, dar se sugerează
subiectului prin instructaj să evite pe cât posibil varianta intermediară.

Cei 16 factori primari – 16 P.F. (Cattell):

1. Factorul A (Schizotime vs. Ciclotimie)


Cei care au un scor mic la acest factor, aflaţi spre polul schizotim, sunt
indivizi mai rezervaţi, reci, neimplicaţi afectiv, detaşaţi, rigizi, uneori suspicioşi
şi interpretativi.
Cei cu un scor mare, spre polul ciclotim, sunt indivizi amabili, deschişi,
prietenoşi, sociabili.
Exemplu de itemi:
Dacă ar fi să aleg, aş prefera să fiu:
a) pădurar, b) profesor de liceu, c) nu ştiu.

2. Factorul B (Abilitate rezolutivă generală, adică inteligenţă)


Itemii acestui factor sunt, de fapt, similari cu cei din testele de inteligenţă.
Un scor mic indică un individ cu abilităţi rezolutive reduse, cu lipsă de
interes pentru activităţi intelectuale, cu gândire concretă şi cu lentoare în
înţelegere şi învăţare.
Scorurile mari indică un individ cu inteligenţă vie, gândire logică şi
abstractă.
Exemplu de itemi:
„Obosit” este faţă de „muncă” ceea ce „mândru” este faţă de:
a) „surâs”, b) „reuşită”, c) „fericit”.

3. Factorul C (Instabilitate emoţională vs. Stabilitate emoţională)


Scorurile mici prezintă indivizi emotivi, nevoiaşi, inconstanţi în atitudini şi
interese, neliniştiţi, iritabili, hiperexcitaţi, cu o slabă toleranţă la frustrare,
predispuşi la nevroze şi probleme psihosomatice.

1
Un scor mare indică subiecţi care tind să fie calmi, echilibraţi emoţional,
constanţi în interesele lor.

Exemplu de itemi:
Sunt capabil să găsesc suficientă energie pentru a înfrunta dificultăţile.
a) întotdeauna, b) rar, c) de obicei.

4. Factorul E (Supunere vs. Dominanţă)


Un scor mic, spre polul supunere, arată un comportament mai docil,
blând, conformist, amabil şi conciliant. Aceşti indivizi sunt predispuşi la
nevroză.
Scorurile mari, spre polul dominanţă, indică indivizi combativi, asertivi,
încăpăţânaţi, mai puţin conformişti, uneori agresivi şi rebeli.
Cattell afirmă că un scor mare la acest factor îl au adolescenţii rebeli cu
probleme.
Exemplu de itemi:
O foarte mare libertate este mai de preţ pentru mine decât bunele
maniere şi respectarea lor:
a) da, b) nu, c) nu ştiu.

5. Factorul F (Non-expansiv vs. Expansiv)


Scorul mic, spre nonexpansivitate, indică indivizi care tind să fie mai
prudenţi, moderaţi, taciturni, introspectivi, contemplativi.
Scorurile mari, spre expansivitate, prezintă indivizi care tind să fie mai
entuziaşti, veseli, direcţi, plini de viaţă, guralivi.
Exemplu de itemi:
În societate:
a) caut să mă evidenţiez, b) prefer să nu mă fac remarcat, c) între a) şi
b).

6. Factorul G (Supraeu slab vs. Supraeu puternic)


Scorurile mici sunt obţinute de către indivizi care tind să fie influenţabili,
schimbători, neglijenţi în obligaţiile sociale, fără simţul datoriei, mai impulsivi.
Un scor mare indică indivizi care tind să fie conştiincioşi, responsabili,
perseverenţi, ordonaţi, consecvenţi, cu simţul datoriei, uneori moralizatori.
Exemplu de itemi:
Dacă aş vedea doi copii bătându-se:
a) i-aş lăsa să se descurce, b) i-aş potoli, c) nu ştiu ce aş face.

7. Factorul H (Timid sau Threctia vs. Curajos sau Parmia)


Scorurile mici, spre polul Threctia, indică indivizi mai repliaţi spre sine,
timizi, fără curaj, timoraţi, care au sentimente de inferioritate şi interese
limitate, cărora le este teamă de competiţie, de situaţii noi şi de contactele
sociale multiple.
Scorurile mari prezintă indivizi mai îndrăzneţi, activi, curajoşi,
întreprinzători, care au o rezonanţă afectivă mai bogată, care prezintă
interese artistice.
Exemplu de itemi:
În contactele cu alţii:

2
a) îmi exprim emoţiile liber, b) îmi păstrez emoţiile pentru mine, c) mai
mult sau mai puţin.

8. Factorul I (Duritate sau Harria vs. Sensibilitate sau Premsia)


Indivizii cu scor mic, spre polul duritate, sunt realişti, centraţi pe
aspectele pragmatice şi concrete ale vieţii, au o anumită tendinţă spre duritate
şi cinism, sunt rezistenţi la oboseală şi la durere, se bazează mai mult pe sine
decât pe ceilalţi în ce întreprind. Cattell a observat că scorurile mici sunt în
general obţinute de către electricieni, muncitori manuali, contabili şi politicieni.
Scorurile mari indică indivizi sensibili la frumos, caută ajutorul şi simpatia
altora, sunt mai imaginativi, sunt instinctivi, au o viaţă interioară bogată, le
lipseşte spiritul practic şi sunt imaturi afectiv.
Cattell observa că scorurile mai mari apar mai frecvent la femei, artişti,
iar pe diverse loturi clinice, la isterici şi hipocondri.
Exemplu de item:
Este mai interesant să fii:
a) inginer constructor, b) actor dramatic, c) nu ştiu.

9. Factorul L (Încrezător sau Alexia vs. Suspicios sau Protension)


Scorurile mici, spre polul „Încrezător”, indică indivizi care tind să fie mai
cooperanţi, mai încrezători în ceilalţi, împăciuitori, interesaţi de oameni, bine
adaptaţi la munca în echipă, care nu caută competiţie sau rivalitate cu ceilalţi.
Indivizii care obţin scoruri mari, spre polul „Suspicios”, tind să fie
suspicioşi, neîncrezători, au tendinţa la rivalitate, invidie (implică doi) şi
gelozie (implică trei), sunt rigizi şi nu sunt indicaţi pentru munca în echipă.
Exemplu de item:
Mi s-a întâmplat să mă enervez pentru că unii, pe la spate, inventau
lucruri răutăcioase despre mine:
a) da, b) poate, c) nu.

10. Factorul M (Formalist sau Praxemia vs. Imaginativ sau Autia)


Scorurile mici, spre polul „Formalist” , indică indivizi care tind să fie
practici, cu sânge rece, conformişti, calculaţi şi organizaţi.
Indivizii care obţin scoruri mari, spre polul „Imaginativ”, tind să fie
excentrici, boemi, imaginativi, visători, nonconformişti, motivaţi mai mult de
interese artistice decât de recompense materiale, uneori impulsivi. Cattell a
observat că artiştii obţin un scor mare la acest item.
Exemplu de item:
Convorbirile cu oameni obişnuiţi care se conformează legilor şi
obiceiurilor:
a) sunt adesea foarte interesante şi instructive, b) mă plictisesc pentru că
sunt superficiale şi lipsite de interes, c) între a) şi b).

11. Factorul N (Naivitate vs. Subtilitate)


Scorurile mici, spre polul „Naivitate” , indică indivizi care tind să fie mai
naivi, sentimentali şi direcţi, uneori stângaci în acţiune.
Indivizii care obţin scoruri mari, spre polul „Subtilitate” sunt eficace, subtili,
rafinaţi, politicoşi, mai reci şi mai indiferenţi faţă de ceilalţi.
Exemplu de item:
În educarea unui copil este mai important:

3
a) să i se ofere afecţiune, b) să înveţe obiceiurile şi bunele maniere, c)
nu ştiu.

12. Factorul O (Încredere în sine vs. Culpabilitate)


Scorurile mici, spre polul „Încredere în sine” , indică indivizi care tind să fie
mai calmi, încrezători în sine, senini, rezistenţi la stres, eficienţi.
Indivizii care obţin scoruri mari, spre polul „Culpabilitate” sunt anxioşi, cu
tendinţă la depresie, nesiguri pe ei, tind adesea să se simtă vinovaţi, sunt
bănuitori, evită situaţiile excitante, se resemnează uşor şi se adaptează mai
greu în grup.
Din punct de vedere clinic, cei cu tulburări nevrotice şi psihotice au un scor
ridicat la acest factor (adică situat în clasa 8,9,10).

Fiind un test de normalitate, 0,1 şi 8,9,10 sunt considerate clase extreme.


Dacă 4 factori sunt situaţi în extreme, atunci înseamnă că sunt
probleme şi mai trebuiesc date şi alte teste (cum ar fi M.M.P.I care este test
clinic) pentru că 16 P.F. este un test care exprimă doar tendinţa, nu şi
boala.

Exemplu de item:
Se întâmplă să am senzaţia unui pericol vag din motive pe care nu mi le
explic.
a) da, b) poate, c) nu.

Toţi factorii enumeraţi anterior sunt consideraţi de Cattell factori


primari iar din aceştia, prin analiză factorială, Cattell a mai desprins încă 4.

Factori:

13. Factorul Q1 (Conservatorism vs. Ignorarea convenţiilor)


Cei cu un scor mic, spre polul „Conservatorism”, tind să accepte în mod
necritic normele şi regulile.
Cei cu un scor mare, spre polul „Ignorarea convenţiilor”, au un
comportament inovator, deschis spre nou, sunt critici şi analitici.
Exemplu de item:
Lumea are nevoie de:
a) cetăţeni mai serioşi şi mai materialişti, b)mai mulţi idealişti care să
îmbunătăţească lumea, c) nu ştiu.

14. Factorul Q2 (Dependent de grup vs. Independent de grup)


Cei cu un scor mic, spre polul „Dependent de grup”, tind să caute
aprobarea societăţii, se orientează după grup şi sunt fideli colectivului.
Cei cu un scor mare, spre polul „Independent de grup”, preferă să
gândească şi să decidă singuri. De obicei sunt cercetători şi cadre de
conducere şi prestează munca individual.
Exemplu de item:
Majoritatea oamenilor ar fi mai fericiţi dacă ar trăi mai mult printre prietenii
lor şi ar face ca ei.
a) da, b) nu, c) nu ştiu.

4
15. Factorul Q3 (Sentimentul de sine slab vs. Sentimentul de sine
puternic)
Cei cu un scor mic, spre polul „Sentimentul de sine slab”, tind să fie în
conflict cu sine, au o imagine de sine mai labilă şi o stimă de sine oscilantă(→
din cauza asta apare şi conflictul cu sine).
Cei cu un scor mare, spre polul „Sentimentul de sine puternic”, tind să fie
disciplinaţi, cu o imagine de sine stabilă şi coerentă. Sunt formalişti şi atenţi la
ceilalţi. S-a observat în diverse cercetări că cei cu scor mare la acest factor
ajung de obicei lideri.
Exemplu de item:
Criticile altora mai curând mă tulbură decât să mă jute.
a) da, b) nu, c) poate.

16. Factorul Q4 (Tensiune ergică slabă vs. Tensiune ergică ridicată)


Este vorba despre tensiunea interioară, nevoile nesatisfăcute (→ Piramida
lui Maslow).
Cei cu un scor mic, spre polul „Tensiune ergică slabă” au un mod mai
destins, mai calm şi mai nonşalant de a trăi.
Cei cu un scor mare, spre polul „Tensiune ergică ridicată” sunt mai
încordaţi, tensionaţi, frustraţi, instabili şi agitaţi.
Exemplu de item:
Mi se întâmplă să mă înfurii uşor pe ceilalţi.
a) da, b) nu, c) nu ştiu.

Interpretarea unui subiect la acest test se face luând în calcul prima


dată notele extreme ale factorilor, care merg în direcţii extreme.
Cattell afirmă că oamenii diferă între ei prin modul în care în personalitatea
lor interacţionează aceşti factori. Factorii se pot accentua, nuanţa sau atenua
reciproc.

5
În baza acestor 16 factori din care 12 primari şi 4 secundari, s-au mai
obţinut prin analiză factorială alţi 4 factori. Astfel:

Factorii secundari – 16 P.F. (Cattell):

Factorul I (Anxietatea): Adaptare vs. Anxietate


Un scor mic indică anxietate redusă.
Un scor mare indică anxietate ridicată şi dificultăţi de adaptare emoţională.

Formula se calculează odată cu scor brut, odată cu scor standard şi se


compară. Nu trebuie să existe diferenţe foarte mari între scorul total brut şi cel
standard.

Etalon în 5 trepte
Clasa Interval Semnificaţie
I -2 -1.7 = Foarte puţin anxios
II -1.6 +2.4 = Puţin anxios
III +2.5 +6.7 = Anxios de nivel mediu
IV +6.8 +10.4 = Anxios de nivel ridicat
V peste +10.5 = Anxios de nivel foarte ridicat.

Factorul II (Extraversiunea): Introversie vs. Extraversie


Un scor mic indică timiditate, inhibiţie faţă de ceilalţi.
Un scor mare indică o lipsă de inhibiţii sociale.

Formula se calculează odată cu scor brut, odată cu scor standard şi se


compară. Nu trebuie să existe diferenţe foarte mari între scorul total brut şi cel
standard.

Etalon în 5 trepte
Clasa Interval Semnificaţie
I -3.1 +7.8 = Introvert puternic
II +7.9 +11.3 = Introvert
III +11.4 +16.3 = Ambivert
IV +16.4 +19.8 = Extravert
V peste +19.9 = Extravert puternic

6
Factorul III (Dinamismul): Emotivitate vs. Dinamism
Un scor mic indică un individ emotiv, cu tendinţă la depresie, care este
mult prea reflexiv, în dauna acţiunii.
Un scor mare indică un individ dinamic, întreprinzător, care acţionează mai
mult, care este decis. Pericolul la acest tip de individ este că reflectează mai
puţin (se decide să acţioneze imediat, fără să se gândească prea mult şi
reflectează după ce a acţionat).

Formula se calculează odată cu scor brut, odată cu scor standard şi se


compară. Nu trebuie să existe diferenţe foarte mari între scorul total brut şi cel
standard.

Etalon în 5 trepte
Clasa Interval Semnificaţie
I -5.1 -0.7 = Foarte puţin dinamic
II -0.6 +2.3 = Puţin dinamic
III +2.4 +5.8 = Dinamic de nivel mediu
IV +5.9 +8.3 = Dinamic de nivel ridicat
V peste +8.4 = Foarte dinamic.

Factorul IV (Independenţa): Supunere vs. Independenţă


Un scor mic indică un individ cu un comportament moderat, cu o nevoie
intensă de obţinere a aprobării, încurajării şi sprijinului celorlalţi.
Un scor mare indică un individ care are iniţiativă, îndrăzneală dar şi
tendinţe spre agresivitate.

Formula se calculează odată cu scor brut, odată cu scor standard şi se


compară. Nu trebuie să existe diferenţe foarte mari între scorul total brut şi cel
standard.

Etalon în 5 trepte
Clasa Interval Semnificaţie
I -5 +5.5 = Foarte puţin independent
II +5.6 +8.0 = Puţin independent
III +8.1 +10.0 = Independent de nivel mediu
IV +10.1 +13.5 = Independenţă ridicată
V peste +13.6 = Foarte independent