Proiectarea şi realizarea produselor alimentare trebuie să se bazeze pe exigenţele

prioritare ale metabolismului corpului omenesc în condiţiile unei legături cât mai convenabile, de
ordin subiectiv şi obiectiv între om şi aliment, respectând totodată legile şi mecanismele
economiei de piaţă.
În acest context, utilitatea unui produs alimentar necesită o particularizare care să ţină
seama de dubla şi simultana lui realizare pe piaţa metabolică şi pe piaţa economică.
Pe plan internaţional există preocupări asidue axate pe etichetarea modernă a produselor
alimentare care presupune un mesaj mai bogat şi mai variat de informaţii utile comerţului şi
consumatorilor; în cadrul acestora un loc principal este deţinut de informaţiile de ordin
nutriţional respectiv de etichetarea nutriţională tratată ca factor managerial şi de marketing.
Aceste preocupări s-au concretizat prin elaborarea de standarde norme şi reglementări
speciale în ceea ce priveşte declararea valorii nutritive a produselor alimentare.
Important este şi faptul că, informaţiile prezentate nu trebuie să se rezume doar la potenţialul
nutritiv al alimentului, respectiv la conţinutul său în nutrienţi ci este recomandat să facă referiri
şi la contribuţia sa în contextul regimului zilnic, respectiv la partea din necesarul zilnic al
organismului pe care o poate acoperi.
Fiecare ţară poate şi trebuie să-şi stabilească, în funcţie de propriile priorităţi, necesarul
de informaţii nutriţionale redat prin intermediul etichetei produselor alimentare. Aceste priorităţi
ar trebui să includă, ca interes major, educarea consumatorilor pentru înţelegerea şi folosirea
etichetei alimentelor, în scopul realizării celor mai mari beneficii pentru sănătate.
Necesitatea reglementării etichetării nutriţionale este o problemă de interes public, vizând
protecţia consumatorilor din punct de vedere biologic, economic şi social. De asemenea, ea
constituie o barieră în calea comercializării produselor alimentare necorespunzătoare calitativ, a
produselor pirat şi a celor falsificate, cu efecte benefice nu numai în sfera consumului, ci şi în
cea a producţiei.