Științe comportamentale Curs 11

PACIENTII CU NEVOI MEDICALE SPECIALE

Pacientul cu nevoi speciale
 O persoană este considerată a fi dizabilitată sau cu nevoi speciale dacă are o insuficiență
fizică sau mentală care limitează în mod considerabil una sau mai multe activități majore de
viață.
 Aceste activități sunt cele de bază pe care majoritatea indivizilor le pot îndeplini fără dificultate
sau cu minimum de dificultate: a vedea, a auzi, a respira,
a-și purta singur de grijă, a vorbi, a lucra,
a interacționa cu alte persoane, etc.
 În mod curent se folosesc și termeni precum: persoane în dificultate, cu nevoi speciale
deoarece sunt considrați a fi mai puțin traumatizanți/ stigmatizanți pentru cei în cauză.
 Această terminologie induce posibilitatea unor intervenții de tip recuperator, care să faciliteze
dobândirea autonomiei și integrării sociale
a persoanelor în cauză.

Clasificarea pacienților cu nevoi speciale

 Dizabilități loco-motorii ușoare/ severe
 Retard mental ușor/ grav
 Îngrijire la domiciliu (pacient imobilizat la pat)
 Persoane aflate la varsta a treia
 Deficiențe senzoriale de vedere
 Deficiențe senzoriale de auz (hipoacuzie)
 Sindroame genetice, sindromul Down
 Afecțiuni hematologie
 Afecțiuni hematologice maligne (leucemii)
 Infecții virale (hepatite, HIV)
 Diabet
 Gravida

Îngrijitorii pacienților cu nevoi speciale

 Asistenți medicali, infirmieri  Însoțitori
 Asistenți sociali  Părinți, bunici
 Personal specializat îngrijire vârstnici

PROGRAME nți
ori
DE INSTRUIRE
DE TIP PIRAMIDAL
Îngrijit
Pa ci e
 ABORDĂRI COMPORTAMENTALE ale pacientului vârstnic
Îmbătrânire şi bătrâneţe
 Imbatranirea este un proces de deteriorare care include schimbari la nivel fizic, biochimic,
psihic, functional.
 Scade capacitatea organelor si sistemelor de a se adapta la mediu
 Scad rezervele [rezilienta] organismului fata de agentii stresori avand drept consecinte bolile
 Din acest punct de vedere, imbatranirea este un proces de declin, deteriorare, destructurare
 Abordarea long life span defineste imbatranirea ca totalitatea proceselor care au loc dupa ce
faza de dezvoltare a luat sfarsit.
 Viata e privita in ansamblu, anumite modificari biologice si psihologice fiind observate de-a
lungul intregii vieti
 Psihanalistii (Freud, Erikson) considera ca toata viata invatam, cu mai mult sau mai putin
succes, sa ne adaptam.
 Etapele dezvoltarii umane – Erik Erikson
Nou nascut si sugar nastere – 18 luni
Copilul mic 18 luni – 3 ani
Prescolar 3 ani – 6 ani
Scolar 6 ani – 12 ani
Adolescent 12 ani – 17-25 ani
Adult tanar 17-25 ani – 40-45 ani
Adult matur 40-45 ani – 60-65ani
Adult varstnic peste 60-65 ani
 Clasificarea varstnicilor/seniorilor in functie de varsta –
Organizatia Mondiala a Sanatatii
Varsta a treia 60 – 74 de ani
Varsta a patra 75 – 89 de ani
Longevivi 90 – 99 de ani
Centenari peste 100 de ani
 Varsta: cronologica, biologica, psihologica

Fenomenul de imbatranire a populatiei

 Echilibrul dintre mortalitate si natalitate a fost modificat de doua consecinte ale industrializarii:
1. Scaderea mortalitatii infantile datorita vaccinarii contra bolilor infectioase si a eradicarii unora
dintre acestea
2. Cresterea sperantei de viata
• In 1956, in tarile dezvoltate 66 de ani, in tarile in curs de dezvoltare 41 de ani
• In 2007, in tarile dezvoltate 74 de ani, in tarile in curs de dezvoltare 50 de ani

Accesul varstnicilor la serviciile stomatologice

 Adresabilitate periodica foarte scazuta la medicul dentist – 7% dintre persoanele peste 75 de
ani din Marea Britanie in 1998
 Frecventa edentatiilor creste odata cu varsta
 Persoanele care inca mai au dinti percep necesitatea vizitelor la medicul dentist mai intens
comparativ cu cei care sunt edentati total
 COSTURI vs. VENITURI
 Exista o serie de BARIERE
in calea accesului varstnicilor
la ingrijiri de specialitate
 care tin de medic
 care tin de pacient

A. Bariere care tin de atitudinea medicului dentist

a. Stereotipurile – ageismul
b. Atitudinea medicului fata de sanatatea pacientului varstnic
c. Gestionarea emotiilor medicului legate de decesul pacientilor si doliu
B. Bariere care tin de situatia pacientului varstnic
a. Imbatranirea poate fi normala si patologica
b. Problemele cu care se confrunta varstnicii si care reprezinta bariere in calea
accesului la cabinetul dentar:
i. Afectiuni generale
ii. Lipsa de mobilitate
iii. Afectuni neurologice si psihologice: depresie, doliu, dificultati cognitive si
dementa senila, raspunsul la durere si somatizarea durerii
iv. Deteriorari ale analizatorilor gustativ si ofactiv
v. Probleme sociale
A. Stereotipurile fata de varstnici
 Ageism (Robert Butler, 1969) = discriminarea bazata pe varsta
 Stereotipuri pe care le au (chiar si) medicii:
i. Varstnicii sunt bolnavi si au dizabilitati
ii. Senilitatea se instaleaza odata cu varsta
iii. Oamenii devin fie foarte linistiti, fie foarte agitati si carcotasi odata cu inaintarea
in varsta
iv. Varstnicii sunt mai putin inteligenti si accepta mai greu schimbarile
v. Exista foarte putine satisfactii la varsta a treia
 Un varstnic sanatos poate trai fara aceste probleme [dieta, sport, activitate intelectuala
si sociala, profilaxie primara, secundara]
B. Atitudinea medicului fata de sanatatea varstnicului
 Medicul poate adopta o parte din stereotipurile existente in societate
 Tratarea pacientilor varstnici ofera mai putine recompense
 Kiyak si Miller, 1982: medicii dentisti considera ca pacientii varstnici sufera un declin al
sanatatii orale, se izoleaza social si depind financiar de copii sau de stat
 Varstnicii autonomi si care beneficiaza de venituri decente sunt mai putin expusi
stereotipurilor
C. Decesul pacientului si doliul
 Odata cu scaderea numarului de edentatii totale, pacientii raman mai frecvent in contact
cu medicul dentist pana la finalul vietii
 Decesul pacientului reprezinta un stres pentru personalul medical
 


inmormantarea pacientului

Afectiuni neurologice si psihologice

D
e
rs
pi
Stomatologul trebuie sa acorde suport moral familiei indoliate, mai ales cand si alti
membri sunt pacientii cabinetului
Stomatologul poate sa trimita un mesaj de condoleante sau chiar sa participe la

 Scaderea capacitatii de a fi atent pe termen lung; atentie distributiva diminuata

 Declinul memoriei – incapacitatea de a procesa informatii si sarcini care implica atentie;
pastrarea memoriei de lunga durata
 Reactii incetinite, suprasolicitarea se instaleaza mai rapid
 In unele cazuri se manifesta diferite tipuri de dementa cu deteriorarea tesutului cerebral
 Uita programarile si recomandarile, este dezorientat, ulterior devine dependent de ingrijitori
 Tratamentele dentare mai complexe pot fi realizate in primele stadii ale bolii, cand pacientul
inca mai este cooperant
 In stadiile avansate nu se fac planuri complete de reabilitare orala, ci se realizeaza doar
temporizarea afectiunilor dentare
 Modificari ale personalitatii:
 Comportamentele de gen se uniformizeaza
 Starea de sanatate orala influenteaza stima de sine; pacientii care au o
sanatate precara evita anumite alimente, evita contactul social si se rusineaza
cand rad
 Atitudinea fata de varsta influenteaza adresabilitatea la cabinet: daca pacientul
considera ca nu mai are nimic de asteptat de la viata, nu valorizeaza sanatatea
orala
 Depresia poate fi observata in cabinetul dentar tocmai prin:
 deteriorarea starii de sanatate orala
 lipsa de interes fata de igiena
 scaderea fluxului salivar
 Pacientii cu o viata sociala saraca (izolati, fara familie si prieteni) ar trebui sa se poata baza
pe echipa cabinetului dentar pentru a discuta problemele, supararile, temerile, doliul

 Raspunsul la durere se modifica odata cu inaintarea in varsta:

 scade incidenta durerii dentare, a traumatismelor si a durerii articulatiei
temporomandibulare
 creste incidenta senzatiilor de arsura a mucoasei orale
  Perceptia durerii se modifica datorita modificarilor senzoriale, emotionale, cognitive si
comportamentale: ei se asteapta ca batranetea sa fie insotita de durere, iar emotiile negative
pe care le pot simti in viata cotidiana pot accentua durerea
 Medicul trebuie sa recunoasca semnalele nonverbale ale durerii, multi pacienti nedeclarand ca
au senzatii dureroase cand acestea sunt de intensitate mica si moderata. Acest lucru este
dificil la unii pacienti datorita deteriorarii fizice si cognitive.

Afectarea gustului si mirosului

 Gustul mancarii nu mai este la fel de intens [uneori datorita bolilor, fumatului sau medicatiei
 Se observa o diminuare a receptorilor pentru sarat si amar si pastrarea sensibilitatii pentru
dulce si acru
 Pacientul nu mai este atent la acoperirea nevoilor nutritionale
 Odata cu diminuarea gustului si mirosului, pot adauga mai multa sare/condimente care le pot
afecta sanatatea
 Abandonarea fumatului
 Igiena corecta, inclusiv a limbii

Alte probleme medicale asociate inaintarii in varsta

 Pacientii pot prezenta un declin al acuitatii vizuale, hipoacuzie
 Pacientii isi pot pierde mobilitatea, fiind necesar transportul in carut cu rotile si asigurarea
accesului la cabinet
 Pacientii pot avea afectiuni generale care favorizeaza/agraveaza afectiunile si ingreuneaza
tratamentele oro-dentare [boli cronice, diabet, infectii virale, vezi LP]

Viata sociala si sanatatea varstnicului

 Suportul social asigurat de: familie, prieteni, grup (Clubul bunicilor), organizatii (primarii,
fundatii)
 Existenta unui partener de viata este un factor predictiv pentru preocuparea fata de sanatatea
dintilor si vizitele la cabinet
 Sanatatea dentara si aspectul fizionomic placut asigura o buna imagine de sine si stimuleaza
implicarea in activitati sociale

Concluzii
 O imbatranire activa si sanatoasa presupune preocupari pentru sanatate inca din tinerete si
maturitate
 Prevenirea afectiunilor si tratarea lor asigura o buna stare de sanatate dentara peste 60 de ani
 Obiectiv: pastrarea dintilor sanatosi pe arcade cat mai mult timp
 Beneficii: costuri mai scazute ale tratamentelor la varsta a treia, imagine de sine mai buna,
posibilitatea alimentatiei corecte si echilibrate