Istoria Modernă a românilor SEMINAR

TEMA: Revoluția de la 1821

1. Context și premise
2. Participanți. Tudor Vladimirescu
3. Programul Revoluției
4. Desfășurarea
5. Consecințele răscoalei

1. CONTEXT ȘI PREMISE
Europa secolului XIX era cuprinsă de o serie de mișcări revoluționare, generate în special de
către cele ideile promovate de Revoluția Americană și cea Franceză, idei care pentru prima
dată puneau la modul cel mai serios, sistemul feudal medieval și toate ideile acestuia.
Toate aceste mișcări revoluționare, s-au resimțit și în spațiul românesc, Transilvania fiind
prima care a fost „afectată” de aceste valrui, datorită politicii împăratului Iosif al II-lea care a
promovat o politică de toleranță, fapt ce a permis îmbunătățirea condițiilor românilor din
Ardeal.
Ideile apărute în Transilvania se vor transmite și în țările române extracarpatice, Țara
Românească și Țara Moldovei, state care se aflau deja de mai bine de 100 de ani sub regim
fanariot, ce încălca grav drepturile acestor state. Totodată, monopolul comercial otoman
alături de vămile interne, punea numeroase piedici în calea dezvoltării economice, fapt ce
creștea nemulțumirea negustorilor și orășenilor.
Slăbirea autorității otomane s-a manifestat prin revoltele sârbilor, bulgarilor, grecilor și altor
popoare care vor agrava și mai mult cunoscuta „problemă orientală”. Regimul fanariot
impus de otomani, a fost responsabil în ochii populației, pentru ruinarea economică la care
fuseseră aduse Țările Române de către politicile fiscale excesive ale fanarioților.
Astfel, nemulțumirea țăranilor și a unei părți din boierime față de regimul fanariot a condus
la apariția unui sentiment general de nemulțumire și revoltă, sentiment care va lua forma unei
mișcări revoluționare.
O altă premisă a constituit-o și degradarea instituțiilor de stat, care treptat ajung să nu mai
servească interesului public, contribuind la asuprirea populației, în sepcial a țărănimii.
Totuși, problema agrară a fost probabil o cauză mai importantă, deoarece deși reforma din
1746 privind lichidarea șerbiei, promulgată de C. Mavrocordat fusese realizată, totuși țăranii
rămân în continuare fără pământ și creșterea dărilor și poverilor fiscale precum și
numereasele obligații de rentă, la care se adaugă și abuzurile boierimii ruinează țărănimea
liberă și face și mai dificilă viața locuitorilor țării.

11/10/2018
Istoria Modernă a românilor SEMINAR

2. Participanți. Tudor Vladimirescu.

Revoluția de la 1821 a avut suportul mai multor categorii sociale, acestea fiind:
- Țărănimea nemulțumită de ridicarea dărilor fiscale și menținerea numeroaselor obligații
de rentă.
- Orășenii și negustorii, unii presați de boierime iar alții de monopolul comercial otoman și
vămile interne.
- O parte a boierimii, marginalizată de privilegiile oferite de către domnitori dregătorilor
greci.
Liderul revoluției a fost Tudor Vladimirescu, care s-a născut probabil între anii 1770 – 1780 în
satul Vladimiri din județul Gorj într-o familie de moșneni. A fost însă educat împreună cu fiul
dregătorului Glogoveanu, primind o educație aleasă.
Tudor Vladimirescu a devenit liderul revoluției, datorită aptitudinilor pe care acesta le avea, în
sepcial experiența militară, el fiind comandantul unei cete de voluntari olteni (panduri) în timpul
războiului din 1806 – 1812 dintre Rusia și Imperiul Otoman.
3. Programul revoluției.
Programul revoluției a fost cuprins în două declarații emise în timpul răscoalei, la Padeș și
București.
Proclamația de la Padeș a fost emisă în 23 Ianuarie/4 Februarie a fost scânteia revoluției. Era
primul program al revoluției și totodată conținea următoarele solicitări:
- Norodul românesc să se răscoale împotriva tuturor asupritorilor
- Să se aleagă dintre căpeteniile noastre cei care pot să fie buni și care să lucreze cu noi
dimpreună pentru folosul obștii
- Confiscarea pământurilor boierești și împărțirea acestora la țărani, dar să nu se atingă
de ale celor ce se altăruă acțiunii sale.
- Desființarea privilegiilor boierești obținerea dreptății și slobozeniei.
În 17 Ianuarie 1821, este emis al doilea program al răscoalei, numit Cererile norodului
românesc, fiind documentul fundamental al revoluției, ce avea un caracter constituțional,
cuprinzând principiile de organizare a țării. Principalele principii:
- Puterea domnului să se bazeze pe voința poporului.
- Egalitatea tuturor în fața legii.
- Desființarea privilegiilor de clasă.
- Puterea politică deținută de domn și adunarea poporului.
- Formarea armatei naționale.
- Respectarea autonomiei țării.
Programele revoluției, au fost însoțite și de scrisori emise sultanului otoman, țarului rus și
împăratului austriac, prin intermediul boierimii, singura forță politică recunoscută la nivel
internațional.

11/10/2018
Istoria Modernă a românilor SEMINAR

4. Desfășurarea
Pe 18 Ianuarie 1821, după moartea domnitorului Alexandru Șuțu, la București se crează un
Comitet de guvernământ (oblăduire), format din Grigorie Brîncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu
Văcărescu, ce îi încredințează lui Tudor Vladimirescu misiunea de a ridica poporul românesc la
luptă împotriva fanarioților. Aceast context a fost ales pentru începutul revoluției.
Pe 19 Ianuarie, Tudor părăsește Bucureștii și pleacă spre Oltenia, de unde o zi mai târziu, va
lansa Proclamația de la Padeș primul program al răscoalei.
În lunile februarie și martie au loc o serie de atacuri asupra mănăstirilor și conacelor boierești din
Oltenia, iar aceste acțiuni contribuie la extinderea răscoalei în întreaga Muntenie. Tudor ocupă
întreaga Oltenie și capitala acesteia, Craiova, iar Tudor trecând râul Olt începe marșul triumfal
spre București. Divanul boieresc încearcă să i-a măsuri, trimițând cete de militari împotriva
răsculaților, dar aceștea trec de partea lor.
Tudor, fiind stimat și respecta de către populație (fiind numit domnul Tudor) ajunge la București
și își așează tabăra la Cotroceni. În același timp, Alexandru Ipsilanti trece în fruntea
detașamentelor de voluntari în Moldova și în baza înțelegerii pe care o avea cu Vladimirescu se
îndreaptă spre București. Rusia își retrage suportul pentru eteriști și condamnă mișcarea lui
Tudor Vladimirescu, oferind permisiunea trupelor otomane de a intra în Principatele Române.
Pentru a evita începerea unui război civil, care ar fi justificat intervenția militară a Porții, Tudor
încearcă să-și schimbe poziția, îndepărtându-se de eteriști, evidențiind caracterul social al
mișcării.
Recurge la negocieri cu clerul și boierii, Tudor recunoscându-le drepturile și inviolabilitatea
averii, în schimb boierii recunoșteau și susțineau mișcarea lui Tudor.. Este emisă o nouă
proclamație Toți contribuabilii să recunoască vremelnica stăpânire – așa precum a făcut-o și el
– și să-și plătească impozitele curente; numai ostașii ce-l urmează sunt scutiți.
Pe 21 Martie Tudor intră în București în fruntea unei armate de 6000 de panduri și 2500 arnăuți,
este de remarcat simbolismul prezent aici, Tudor intrând în București ținând în mână nu sabia, ci
o pâine, fiind un semn al belșugului și al păcii.
În perioada de două luni în care Tudor conduce țara, cheamă la oastea țărănimea, întărește
fortificațiile orașului, înlătură grecii și străinii din funcțiile publice și bisericești, lichidează o
parte din vămile interne și creează o armată de 600 de soldați.
A. Ipsilanti solicită bucureștenilor bani pentru întreținerea trupelor sale, dar în timpul tratativelor
cu Tudor relațiile între cei doi se înrăutățesc, din cauza faptului că Ipsilanti nu a adus după cum
promisese intervenția și ajutorul rus, Tudor îi solicită să părăsească Țara Românească pentru a
evita transformarea ei în teatru de război. Eu nu sunt dispus să vărs sângele românilor pentru
Grecia.
Poarta lansează o intervenție militară, aprobată de Rusia, iar la 27 Mai Tudor i-a calea Piteștilor,
în timp ce Ipsilanti calea spre Târgoviște. Tudor este arestat de către căpitanii săi, din cauza

11/10/2018
Istoria Modernă a românilor SEMINAR

nemulțumirii acestora față de disciplina de fier impusă în armată. Este predat eteriștilor care îl
torturează și îl omoară.
În două bătălii din zona Drăgășanilor, eteriștii și pandurii sunt în frânți, Ipsilanti fugind în
Austria unde la ordinul cancelarului Metternich este arestat.
5. Consecințele revoluției
Revoluția de la 1821 a fost importantă prin faptul că a pus capăt dominației fanariote în Țările
Române.
A formulat și consolidat ideea unității legăturilor dintre românii din Țara Românească și
Moldova, avându n larg ecou în rândul tuturor românilor aflați sub dominație străină, în special
în Basarabia și Transilvania.
A marcat începutul unei epoci noi în dezvoltarea Țărilor Române și a însemnat semnalul de
început al luptei pentru dezrobirea poporului român.

11/10/2018