Proiect didactic

I. Date de identificare:

Data: 22 noiembrie 2007

Şcoala: Şc. Gen. cl. I - VIII
Profesor: Onea Emilia Simona
Clasa: a V-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de conţinut: Fonetică
Subiectul: Grupurile de sunete
Tipul lecţiei: De transmitere şi însuşire de noi cunoştiinţe
Competenţe generale:
O.1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului
O.2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală.
O.3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scis.
O.4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

Competenţe specifice:
O.1.3. Să sesizeze abaterile de la normele gramaticale într- un mesaj oral.
O.2.3. Să utilizeze categoriile gramaticale invăţate, in diverse tipuri de propoziţii.
O.3.4. Să sesizeze organizarea morfologică şi sintactică a textelor citite.
O.4.3. Să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie

Competenţe operaţionale:
O.1. Să despartă corect cuvintele în silabe.
O.2. Să identifice vocalele şi semivocalele din cuvintele propuse.
O.3. Să identifice diftongul, triftongul şi vocalele în hiat din diferite cuvinte.
O.4. Să alcătuiască cuvinte care să conţină diftongi, triftongi şi vocale în hiat.
O.5. Să identifice forma corectă a unor grupuri de cuvinte.

Strategia didactică
METODE ŞI PROCEDEE: exerciţiul complex (recunoaştere, exemplificare,
identificare), conversaţia, explicaţia, rebusul, expunerea,
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe de lucru, caietul, tabla.
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, alternativ cu
activitate
independentă şi în perechi.
FORME DE EVALUARE: orală şi scrisă ( întărirea răspunsurilor,
observţia sistematică)
Nivelul de pregătire a grupului ţintă: mediu

Resurse:
 „Manualul pentru clasa a V- a” , Marin Iancu, Ioan Dumitru, Vasile
Molan, Gabriel Chelaru, Editura Petrion, Bucureşti, 2004

Bibliografie:

 „Manualul pentru clasa a V- a” , Marin Iancu, Ioan Dumitru, Vasile Molan,

Gabriel Chelaru, Editura Petrion, Bucureşti, 2004

 „Competenţa de (re)lectură. Experienţe în viziune integrată”, Eva Monica

Szekely, Editura Dacia, Târgu Mureş, 2007

 „Exerciţii şi analize gramaticale”, Silviu Constantinescu, Editura Didactica şi

Pedagogică, Bucureşti
 II. Scenariu didactic

Nr. Momentele Forme de Metode şi Resurse Probe de

crt. lecţiei şi Conţinuturi organizare procedee evaluare
timpul
1.
Moment Verificarea prezenţei elevilor. Frontal Conversaţia
organizatoric Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea în
(2 min) mod eficient a evenimentelor instruirii;

2.
Verificarea Verificarea temei pentru acasă. Elevii citesc
temei şi a Elevii sunt solicitaţi să-şi amintească aspectele Frontal Conversaţia Caietele selectiv tema
cunoştinţelor învăţate , referitoare la vocabular. Individual Expunerea elevilor pentru acasă
anterioare
( 5 min)
3.
Profesorul împreună cu elevii face o scurtă Evaluarea se
Captarea recapitulare. Conversaţia realizează oral
atenţiei Aceasta îi întreabă: prin
elevilor intermediul
( 5 min) 1. Din ce este format alfabetul limbii române? Individual Explicaţia întrebărilor
2. Care sunt vocalele limbii române? recapitulative.
3. Care sunt semivocalele limbii române? Răspun
4. Din ce este formată silaba? surile elevilor
sunt trecute pe
tablă.
4. Conducerea Foarte bime!!! Acum o să trecem la lecţia nouă.
învăţării şi Profesorul scrie titlul noii lecţii şi roagă elevii ca şi Conversaţia
asigurarea ei să îl scrie în caiet.
feed-back-ului Titlul lecţiei de azi este: Diftongul, triftongul, hiatul. Pe tot
Caietele parcursul orei
Profesorul scrie pe tablă propoziţia. Roagă elevii să o elevilor răspunsurile
scrie şi ei în caiet. elevilor vor fi
De ziua mea am primit un cadou. monitorizate
pe tablă pentru
Profesorul roagă elevii să despartă în silabe cuvintele ca toţi elevii să
subliniate, indentificând vocalele şi semivocalele. le vadă. Elevii
După ce au fost identificate vocaelele şi Individual Tabla pot observa
seminvocalele, profesorul roagă elevii să identifice Exerciţiul răspunsurile
acele silabe care conţin o vocală şi o semivocală. complete şi
complexe care
După terminarea cerinţei profesorul le dă copiilor provin din
definiţia diftongului. suma
Difongul este grupul format dintr-o vocală şi o răspunsurilor
semivocală rostite în aceaşi silabă. individuale.
Difongul care începe cu semivocală este un diftong
urcător. Observaţia Fişa nr 1
Diftongul care începe cu vocală este diftong
coborâtor.

Profesorul le dă elevilor o fişă de lucru, explicândule

ceea ce trebuie să facă.
Explicaţia
După terminarea acestui exerciţiu profesorul mai vine
în ajutorul elevilor şi cu alte exemple mai complicate.
Ţi- am dat un pix.
Elevii trebuie să identifice diftongul din această
 propoziţie.

Vreau să- mi cumpăr creioane.

Profesorul le cere elevilor să despartă în silabe Tabla
cuvintele subliniate şi să identifice silabele şi
semivocalele.

Profesorul le dă elevilor definiţia triftongului. Exerciţiul

Triftongul este grupul format dintr-o vocală şi două Individual Caietele
semivocale rostite in aceeaşi silabă. elevilor

Profesorul le dă elevilor o fişă de lucru.

Elevii trebuie să alcătuiască cuvinte care să includă
diferiţi triftongi.
Expunerea
Zoologia este o ştiinţă.
Profesorul le explică elevilor ceea ce trebuie să facă. Fişa nr.1

Profesorul le dictează elevilor definiţia hiatului.

Hiatul este alcătuit din două vocale, care la
despărţirea în silabe sunt în silabe diferite.
5.
Asigurarea Individual Evaluarea se
retenţiei şi a Profesorul face o scurtă recapitulare a lecţiei predate. Exerciţiul realizează oral
transferului Fişa nr. prin întrebări şi
(15 min) Le dă elevilor o fişă de lucru. 2 scris prin
Pe grupe Joc didactic intermediul
fişelor e lucru.

6. Tema pentru Exerciţiul 1, 2 pag. 159

acasă
(3 min)
Fişa nr. 1
1. Despărţiţi în silabe cuvintele următoare şi identificaţi diftongii, triftongii şi vocalele în hiat.

 Diftongul:
- oaie, piatră, iute, oştean, scai, cheltuia, soare, gutui, vreo, ziua, poiană, miorlăi, leu, mai, mii
........................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................

 Triftongul:
- lăcrămioară, doreau, tigroaică, creioane, veneai, iau, leoaică, puteau, trăiau, aripioară, linioară, mi- au, ceea,
veneau, i- au
........................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................

 Hiatul:
- poet, fiindcă, orhidee, alee, licee, cooperare, biologie, real, aer, trăind, troiţă, actual, voinţă, fiica, ultraatent
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Fişa nr. 2
Daţi exemple de cuvinte în care grupurile următoare să formeze diftongi,
triftongi si hiat.

 grupurile ea, io, eu şi ia să formeze diftongi (2 cuvinte) şi hiat (un cuvânt)

.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................

 grupurile iai, iei, iau, ioa, oai, eau să formeze triftongi (un cuvânt)
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................

Rezolvaţi rebusul şi veţi afla pe verticala evidenţiată denumirea ştiinţei care studiază
sunetele limbii.
A
1

8
B
1) Grup de sunete format dintr-o semivocală şi o vocală.
2) Transcrie triftongul cuvântului leoaică.
3) Cuvânt format dintr-o silabă.
4) Transcrie fonetic cuvântul ger.
5) Grup de sunete format din două semivocale şi o vocală.
6) Două vocale alăturate, pronunţate în silabe diferite.
7) Strofa cu patru versuri.
8) Pronunţarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt.