Sunteți pe pagina 1din 4

Petrisor Stefan - Andrei

Patrimoniul cultural imaterial

Patrimoniul cultural reprezinta mostenirea istorica si culturala a


fiecarui loc uman, a fiecarei regiuni, a fiecarei tari.
Patrimoniul cultural se clasifica in:

A. Patrimoniul material care se imparte in doua categori:


- Patrimoniul mobil - reprezinta ceea ce poate fi
miscat, mutat dintr-un loc in altul si care sunt
incluse obiecte diferite cu valoare istorica si
culturala precum: carti, tablouri, vase din celramica,
tesaturi, costme populare, etc;
- Patrimoniul imobil - reprezinta ceea ce nu poate fi
miscat,mutat dintr-un loc in altul si care cuprinde:
monumente, cladiri istorice, cetati, manastiri, sate,
anumite zone, etc;

B. Patrimoniul imaterial;

Patrimoniul imaterial cuprinde obiceiuri, traditii, mestesuguri,


folclorul, limba nationala(tot ceea ce reprezinta sub forma unei vieti
unor obiecte imateriale).
Exemple de:
- Traditii si obiceiuri (Ceata de feciori, colindatul);
Ceata de feciori;

Totul începe de Sfantul


Nicolae, când se ridica ceata,
atunci când cetasii îşi aleg
funcţia ce o vor avea pana în
ziua de Sfsntul Ioan, cand se
încheie aceasta traditie.
Functiile cetasilor sunt
diverse, de la vataful mare,
care este cea mai mare
functie, vataf mic, stegar, crasmar, bucatar si sames. Fiecare cetas
isi alege o fata din sat, care îi va fi partenera în deschiderea
jocurilor, unde vor dansa diverse jocuri populare.
În primele zile, băietii stabilesc ce colinde vor cânta în ajunul
Craciunului, atunci când vor intra în fiecare gospodarie să
vesteasca nasterea Domnului. Colindatul oamenilor se face
incepand de la casele celor mai importanti oameni din sat, primar,
preot, apoi la fetele nemaritate, pana se termină toate familiile.
Ceata de feciori din Tara Fagarasului este însotită la colindat de
lautari. Acestia isi aleg o gazda, o familie în casa careia ceata se
va aduna seara de seara, pentru repetitii.
În zilele de sarbatoare, de la Craciun la Sfantul Ioan, baietii
implicati în formarea cetei, raman în casa gazdei să locuiasa
impreuna şi sa
se ingrijeasca de simbolul cetei, de un steag reprezentativ creat de
fetele din sat. Pentru a evidentia unde se află gazda cetei, se aduc
sase brazi înalti, care se aşează pe o parte şi alta a potii. Alti brazi,
mai sunt frumos ornati si în fata căminului cultural, acolo unde tot
satul ia parte la jocuri si baluri.

Colindatul semnifica nastere domnului, iar uarile care se fac


petru a aduce bucurie si impinire pentru noul an.

- Mestesuguri (Cojocaritul, Spalatul lanei La Valtori);


Cojocaritul

Cojocăritul este unul din


mestesugurile cu foarte veche
traditie în comuna noastra.
Portul popular local
cuprinde un numar mare de
piese lucrate din piele, cum ar
fi: cojoace scurte sau lungi,
pieptare, chimire, curele late și
înguste, opinci, cizme, traiste
sau podoabe. Pentru
confectionarea lor se foloseau
blănuri de animale precum oi,
capre, bovine, porci. Unele obiecte de îmbracaminte erau facute în
gospodariile taranesti ( opinci, caciuli), altele erau lucrate în ateliere
specializate.

Prelucrarea lanei La Valtori

Un indicator asezat la marginea


drumului care duce catre satul Lisa ne
indruma catre Valtori. Intaăm pe un
drum prafuit şi ajungem în faţa unor
case trainice. Ne intampina doamna
Angelica Lungociu, administratorul
Complexului de Valtori de la Lisa.
Doamna ne explica în detaliu tot
ceea ce înseamnă meşteşugul
prelucrarii lanii.
Traditia valtorilor din comuna Lisa de
langa Fagaras dateaza de cinci
generatii, a fost continuata din tată în
fiu. Cea de-a cincea generatie, familia
Angelicăi Lungociu, a pastrat, fara
nicio schimbare, vechiul mestesug de
prelucrare a tesaturilor din lana. Înca
din anul 1848, stramosii săi au
amenajat o valtoare, o instalatie ingenioasă a carei tehnologie este
cunoscuta pe meleagurile noastre din vechime.

Institutia care se ocupa de patrioniul cultural din intreaga lume


este Organizatia Natiunilor Unire petru Educatie, Stiinta si
Cultura(UNESCO).
Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent
în lista sa șase situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea
Horezu,Manastirea Brancoveanu, satele cu biserici fortificate din
Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al
Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș)
Patrimoniul cultural imaterial este foarte importan pentru un
popor deoarece aceasta semnifica cine au fost stramosi nostri si
dece suntem noi asa.

S-ar putea să vă placă și