Raspandirea

crestinismului
in lume
SPAU ANDREEA
Constantin cel Mare numit si Constantin
Intai, fiind Sfantul Constantin cel Mare
in biserica ortodoxa
Domnia lui Constantin cel Mare va transforma
imperiul pagan intr-unul crestin.
In noaptea de dinaintea bataliei cu Maxentiu, i
s-a aratat in vis Iisus Hristos. El I-a spus ca
daca isi va pune semnul crucii pe scuturi si pe
steaguri va iesi invingator. Constantin cel Mare
Ii urmeaza cuvintele si obtine victoria.
La cateva luni dupa victoria impotriva lui
Maxentiu, Constantin acorda libertate de cult
generala.
 Reforme religioase
1. Decretarea actului de libertate a credintei
crestine de la Milan ianuarie 313
2. Alegerea noii resedinte imperiale in inima
crestinatatii rasaritene (mai intai la Nicomedia
324-330, apoi la Byzantion, viitorul
Constantinopol)
3. Organizarea primului Sinod ecumenic la
Niceea in anul 325, deschis de insusi
Constantin cel Mare, cu invitarea tuturor
Bisericilor aici avand loc condamnarea lui Arie
si a ereziei lui; si tot aici se stabileste prima
forma a Simbolului credintei
4. Ajutorarea bisericilor si clericilor crestinu
prin scutirea acestora de obligatiile
municipale
5. Inapoierea bunurilor confiscate bisericilor
si clericilor crestini, acordandu-li-se
acestora si dreptul de a primi donatii
6. Ajutorarea substantiala a episcopiilor
pentru construirea unor biserici si
ajutorarea clericilor
7. Acordarea dreptului bisericilor de
eliberare a sclavilor
8. Acordarea dreptului episcopiilor de a
judeca pe toti penitentii care nu doresc sa
fie judecati dupa legile statului
9. Inlaturarea unor penalitati
extrem de barbare, contrare
spiritului crestin, ca:
• rastignirea;
• zdrobirea picioarelor;
• stigmatizarea;
• baia in plumb topit;
• folosirea animalelor pentru
sfasierea condamnatilor.
 De asemenea a interzis
luptele in arena.
10. Modificarea Dreptului privind
familia, astfel:
• casatoria trebuia facuta dupa
normele crestine;
• divortul devine mai ingradit;
• se pedepsesc adulterul si violul;
• se interzice abandonarea sau
vinderea copiilor;
• se iau masuri de ajutorarea familiilor
sarace, a orfanilor si vaduvelor.
11. Generalizarea zilei de repaus,
Duminica ("Ziua Invierii Domnului"), in
tot Imperiul Roman, in anul 321

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul.
Făcătorul cerului și al pământului,
văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru Unul Domn Isus Cristos,
Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut,
Crezul de la
Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți
vecii,
Lumină din Lumină,
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu
Și S-a suit la ceruri și șade de-a
dreapta Tatălui.
Și iarăși va să vină cu slavă să
judece viii și morții,
a Cărui Împărăție nu va avea
sfârșit.
Și în Duhul Sfânt, Domnul de
viață făcătorul,
Care de la Tatăl purcede,
Cel ce împreună cu Tatăl și Fiul,
este închinat și slăvit,

Niceea adevărat,
născut, nu făcut,
Cel de o ființă cu Tatăl,
Care a grăit prin prooroci.
În Una Sfântă, Sobornicească și
prin care toate s-au făcut. Apostolească Biserică.
Care pentru noi oamenii și pentru a noastră
mântuire,
Mărturisesc un botez întru
S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat iertarea păcatelor.
De la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara,
și S-a făcut om. Aștept învierea morților
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu și viața veacului ce va să vie.
Pilat
și a pătimit și S-a îngropat. Amin.
Și a înviat a treia zi după Scripturi.