Aminoacizii sunt compuși organici cu funcțiuni mixte care conțin în

molecula lor grupa carboxil (-COOH) cu caracter acid și grupa amino (-NH2)
cu caracter bazic, legate de un radical hidrocarbonat.

Aminoacizii au formula generală:

 
 
R─  CH ─COOH
   │  
  NH2  
unde: R este un radical organic sau restul catenei care poate să conțină și
alte grupe funcționale.
Dacă R, este un radical alifatic saturat se poate înlocui cu CnH2n+1.
 
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 
Clasificarea aminoacizilor după numărul grupelor amino și carboxil și alte
grupe funcționale existente în moleculă:

1. acizi monoamino-monocarboxilici
CH2 ─COOH   CH3─ CH ─COOH
 │                                   │  
NH2       NH2  

ac.
ac. 2-aminopropanoic
  aminoetanoic                     
(α-alanina)
(glicina, glicocol)
 

CH3 ─  CH ─  CH ─COOH                       CH2 ─ CH2─COOH  

   │    │      │    
  CH3   NH2     NH2  

ac. 2-amino-3-metil-butanoic ac. 3-aminopropanoic

              
(valina) (β-alanina)
 
2. acizi monoamino-dicarboxilici
HOOC—CH2— CH2— CH —COOH
   │  
  NH2  
ac. 2-aminopentandioic
(ac. glutamic)
 
 
3. acizi diaminomono-monocarboxilici
CH2 ─ CH2 ─ CH2 ─ CH2─  CH ─COOH
 │    │  
NH2   NH2  
ac. 2,6-diaminohexanoic
(lisina)
 
4. hidroxiaminoacizi
CH2 — CH —COOH
 │    │  
OH   NH2  
ac. 2-amino-3-hidroxipropanoic
(serina)
 
5. tioaminoacizi
CH2 — CH —COOH
 │    │  
SH   NH2  
 
 
PROPRIETĂȚI FIZICE
 

   Stare de agegare, aminoacizii sunt substanțe solide, cristalizate.

   Solubilitate, aminoacizii se dizolvă în apă deoarece între amfionii lor și
moleculele de apă se stabilesc atracții electrostatice puternice.
   Punctele de topire ale aminoacizilor sunt ridicate, se topesc la peste
250ºC, fiind mult mai ridicate decât ale acizilor corespunzători. Acest lucru
se explică prin formarea unor atracții electrostatice puternice între sarcinile
de semn contrar ale amfionilor aminoacizilor.