Analizatorii

Sunt sisteme complexe care receptioneaza, conduc si transforma anumiti stimuli in

senzatii adecvate. (auz, vaz, miros)
Sunt formati din 3 segmente: periferic, de conducere si central.
Receptorul este o celula sau un grup de celule care sunt specializate pentru receptionarea
unei anumite forme de energie care reprezinta excitantul specific. Dupa teritoriul de
receptie receptorii se clasifica in: exteroceptori, proprioceptori, interoceptori. Dupa
distanta la care actioneaza excitantul receptorii pot fi: de contact (tactili, gustativi) sau de
distanta (auditivi, olfactivi). Receptorii pot fi liberi (terminatii nervoase libere) sau pot fi
inclusi in anumite organe de simt. Receptorii difera de la un analzator la altul, dar rolul
lor este acelasi. El transforma energia stimulului in potential.
Segmentul intermediar mai poarta numele de cale aferenta, este format din neuronii
pseudounipolari din ganglionii spinali si tarcturile ascendente ale maduvei sau din fibre
senzitive ale unor nervi cranieni. Caile aferente trimit colaterale la nucleii trunchiului
cerebral.
Segmentul central este reprezentat de ariile corticale in care informatiile sunt transformate
si unde determina senzatii specifice.
Exista mai multe tipuri de analizatori.

ANALIZATORUL CUTANAT

Are rol in integrarea organsimului in mediu in in apararea activa.

A. Segmentul periferic
Segmentul periferic este reprezentat de receptori tactili, termici, durerosi localizati in
piele. Pielea acopera toata suprafata organismului si este constituita din 3 straturi:
epiderm, derm si hipoderm.
 Epidermul este un tesut epitelial pluristratificat keratinizat. In stratul bazal se afla
melanocitele care secreta melanina cu rol fotoprotector.
 Dermul este un tesut conjunctiv dens. La contactul cu membrana bazala prezinta
papile dermice. (amprentele-arhitectura papilelor dermice, sunt specifice fiecarui
individ).
 Hipodermul este un tesut conjunctiv lax ce contine numeroase adipocite.
Functiile pielii sunt de protectie impotriva agentilor externi, de excretie prin secretia
glandelor sudoripare, de termoreglare (prin vasodilatatie si vasocontrictie si transpiratie),
are functie de depozitare a lipidelor si functie de organ de simt.
 Sensibilitatea tactila fina epicritica este determina de excitanti care produc
deformari usoare ale tegumentului. Pulpa degetelor, buzele au o sensibilitate
tactila fina mai accentuata.
  Sensibilitatea tactila presionala este determinata de apasare, iar receptorii specifici
sunt localizati in profunzimea tegumentului. Fenomenul prin care 2 sau mai multe
excitatii tactile aplicate simultan sunt receptionate separat poarte numele de
discriminare tactila.
 Sensibilitatea termica este neuniforma pe suprafata tegumentului. Receptorii
pentru rece sunt mai numerosi decat cei pentru cald. Intensitatea senzatiei depinde
de marimea suprafetei excitate si de diferenta de temperatura dintre tegument si
excitant.
 Sensibilitatea dureroasa este determinata de excitanti care produc leziuni celulare,
este mai intensa la nivelul degetelor, buzelor, varfului limbii. Durerea viscerala
poate fi determinata si de distensia unui organ. Receptorii pentru durere sunt mai
rari in viscere. Datorita conducerii pe aceleasi cai medulare a sensibilitatii
somatice si viscerale, durerea somatica este insotita de reactii vegetative. Durerea
viscerala este insotita de reflexe somatice.
B. Segmentul de conducere
Segmentul de conducere al analizatorului cutanat este reprezentat de caile aferente
medulare si de nervii cranieni. In cazul fasciculelor spinobulbare, axonului celui de-al
doilea neuron din bulb i se adauga fibre senzitive ale trigemenului.
C. Segmentul central
Segmentul senzitiv al analizatorului cutanat este localizat in girusul postcentral din lobul
parietal. Proiectiile tactila, termica si dureroasa dintr-o regiune a corpului ajung in aceeasi
zona a scoartei de pe emisfera opusa. Sensibilitatea tactila este transmisa prin
mecanoreceptori, ei fiind reprezentati de corpusuluii Meissner si Merkel si de corpusculii
Golgi, Ruffini si Pacini care se gasesc la nivelul hipodermului.
Sensibilitatea termica este transmisa prin termoreceptori: terminatii nervoase libere si de
corpusulii Krause si Ruffini.
Sensibilitatea dureroasa este transmisa prin algoreceptori reprezentati prin terminatii
nervoase libere situate in epiderm, foliculi pilosi, cornee.
ANALIZATORUL KINESTEZIC
Infomreaza SNC despre pozitia si miscarea in spatiu a corpului si a diferitelor sale
segmente. El aduce informatii despre tonusul muscular. Segmentul periferic al
analizatorului kinestezic este format din proprioceptori situati in muschi, tendoane,
aponevroze, in capsule articulare, periost si pericondru.
A. Segmentul periferic
Proprioceptorii sunt reprezentati de organele tendinoase Golgi, de corpusculii Pacini si de
fusurile neruo-musculare.
 Organele tendinoase Golgi sunt stimulate de cresterea tensiunii in tendoane
determinate de contractia musculara.
 Corpusculii Pacini au ca stimul presiunea exercitata asupra formatiunilor
structurale in care se gasesc. Ei sunt sensibili la miscari rapide si la vibratii.
 Cei mai importanti proprioceptori sunt fusurile neruromusculare, ele sunt formate
din grupe de 2-10 fibre cu rol senzitivo-motor situate intre fibrele musculare
obisnuite si paralel cu ele. Extremitatile fibrelor intrafusale pot fi prinse pe
tendoane, fibrele avand extremitatile striate contractile si potriunea centrala
necontractila. Inervatia senzitiva a fusului este formata din terminatii nervoase
spiralate situate in zona centrala si fibre in buchet situate la extremitatile zonei
centrale. Terminatiile primare cu conducere rapida sunt stimulate de gradul de
intindere a muschiului. Inervatia motorie proprie a capetelor contractile este
reprezentata de fibre nervoase cu originea in neuronii medulari.
B. Segmentul de conducere
Segmentul de conducere este reprezentat de caile nervoase ale sensibilitatii proprioceptive
inconstiente si constiente. Cea inconstienta deserveste activitatea reflexa ce controleaza
tonusul muscular. Cea proprioceptiva constienta este reprezentata de fasciulele spino-
bulbare la care vin aferente de la cerebel si de la nivel cortical.
C. Segmentul central
Segmentul central il reprezinta ariile sentivo-motorii corticale din apropierea santului
post-central unde are loc analiza informatiilor venite pe caile proprioceptive constiente si
transformarea lor in senzatii si actiuni motorii.
ANALIZATPORUL OLFACTIV

Receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoare la proprietatile chimice odorante

aflate la o anumita distanta de organism.
A. Segmentul receptor
Segmentul receptor este reprezentat de epiteliul olfactiv constituit din celule receptoare si
celule de sustinere.
B. Segmentul de conducere
Segmentul de conducere. Axonii neuronului olfactiv care constituie protoneuronul strabat
lama ciuruita a etmoidului, patrund in cutia craniana si fomreaza nervii olfactivi care
ajung la bulbii olfactivi.
Aici fac sinapsa cu cel de-al doilea neuron al caii (se mai numesc celule mitrale). Axonii
celui de-al doilea neuron formeaza tracturile olfactive care se proiecteaza la nivelul
scoartei cerebrale.
C. Segmentul central
Segmentul central este reprezentat de paleocortexul olfactiv.
Pentru a putea fi receptat mirosul trebuie sa aiba o concentratie mai mare sau egala cu
pragul de excitabilitate. El reprezinta cantitatea minima de substanta odoranta capabila sa
provoace senzatia de miros. Acesta variaza in functie de natura substanelor. Daca
substantele odorante persita intru-un timp indelungat apare fenomenul de adaptare.
ANALIZATORUL GUSTATIV

Receptioneaza si prelucreaza excitatiile determinante de susbatntele sapide care intra in

contact cu mucoasa bucala.
A. Segmentul receptor
Segmentul receptor este reprezentat de mugurii gustativi raspanditi la nivelul mucoasei
buco-faringiene si linguale. Mugurii gustativi au forma ovoidala, au polul bazal asezat pe
o membrana. La polul apical prezinta un por gustativ. Intr-un mugure gustativ exista 5-20
de celule senzoriale. Celulele senzoriale prezinta cili gustativi care proemina la suprafata
epiteliului din porul gustativ. In mucoasa linguala mugurii gustativi se potdeosebi
urmatoarele tipuri de papile gustatuve:
 Papilele circumvalate sunt in numar de 9-12 asezate in “V” spre baza limbii.
 Ppaile fungiforme raspandite pe varful si marginea anterioara a limbii.
 Papilele foliate care se gasesc pe marginile limbii.
B. Segmentul de conducere
De la polul bazal al celulelor receptoare pornesc fibre senitive ale nervilor cranieni 7,9,10
(facial, glosofaringian, vag). Nervul facial inerveaza cele 2/3 anterioare ale limbii,
glosofaringianul treimea posterioara iar vagul restul mugurilor gustativi pana la epiglota.
Primul neuron este situat in ganglionoii nervilor craieni 7,9,10. Dendritele lor sunt
conectate cu celulele receptoare(n1). Deutoneuronul se afla in nucleul solitar din bulb
unde converg fibrele senzitive ale celor 3 nervi cranieni. Axonii acestora dupa incrucisare
fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron situat in talamus.
C. Segmentul central
Segmentul central este reprezentat de aria gustativa situata la baza girusului parietal
ascendent acolo unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tactila, termica si
dureroasa a limbii transmisa prin nervul 5.
Exista 4 tipuri de gust: acru, amar, dulce si sarat. Fiecare din ele avand o localizare
specifica. Pragul de excitabilitate gustativa este diferit pentru fiecare substanta. Cea mai
mare sensibilitate se mainifesta pentru substantele amare. Intensitatea senzatiei depinde
de concentratia substantei respective. Atunci cand stimulul actioneaza indelungat
analizatorul gustativ se adapteaza.
 ANALIZATORUL VIZUAL

Aduce din mediul extern cea mai mare parte a informatiilor. Vedrea are un rol esential in
adaptarea la mediu, in orientarea spatiala, in mentinerea echilibrului si in diferite
activitati.
A. Segmentul receptor
Segmentul receptor este reprezentat de globul ocular. El este constituit din 3 invelisuri
care delimiteaza medii transparente. Cele 3 invelisuri ale globului sunt reprezentate de:
i. tunica fibroasa – este o portiune conjunctiva alba la exterior cu rol de protectie. Pe ea se
prinde musculatura extrinseca a globului ocular. Prezinta anterior o portiune transparenta
numita cornee. In partea posterioara tunica fibroasa este strabatuta de nervul optic
ii. tunica vasculara/coroida – este pigmentata si vascularizata. Are functii trofice si
confera globului ocular calitatea de camera obscura. In partea anterioara prezinta irisul si
corpul ciliar care la randul lui este format din procesele ciliare si muschiul ciliar. Irisul
este format din fibre musculare cirulare si radiare si celule pigmentare. Fibrele radiare si
circulare controleaza diametrul pupilei regland astfel cantitatea de lumina care ajunge
pana la retina. Contractia fibrelor circulare determina micsorarea pupilei (mioza).
Contractia musculaturii radiare determina marirea pupilei,proces care se numeste
midriaza.
iii. Tunica nervoasa/retina – cuprinde celulele foto-receptoare. Retina prezinta 2 fete: una
in contact cu coroida si una interna in contact cu corpul vitros.
Prezinta 2 zone:
 una este papila optica/pata oarba ce reprezinta locul prin care iese nervul
optic din retina si
 alta este pata galbena/macula luteea; in centrul ei se afla o mica depresiune
numita focea centralis-locul de maxima acuitate vizuala.
Retia vizuala este situata in partea posterioara a globului ocular este formata din celule
enrvoase, celule de sustinere si celule pigmentare. Celulele nervoase sunt de tipuri: celule
fotoreceptoare cu conuri si bastonase, celule bipolare, multipolare, celule
orizontale/neuroni de asociatie. Aceste celule se suprapun, formeaza sinapse intre ele
astfel incat se diferentiaza 10 straturi ale retinei:
1. starul celulelor pigmentare este formata din celulele care contin pigment melanic.
2. Stratul celulelor fotoreceptoare – aceste celule nu se divid iar dupa forma lor se
impart in celule cu conuri si bastonase. Segmentul lor extern este partial ingropat
in epiteliul pigmentar.
 Celulele cu bastonase sunt in numar de 125-130 milioane si reprezinta
receptorii vederii nocturne, crepusulare. Se gasesc mai ales spre periferia
retinei. Contin o substanta numita rodopsina – un pigment inrudit cu
vitamina A.
 Conurile sunt in numar de 5-7 milioane. Reprezinta receptorii vederii
diurne, colorate, ele percep detaliile si culorile. Se gasesc in special la
nivelul petei galbene. Exista 3 tipuri de conuri: unul pentru perceperea
 luminii rosii, verzi si albastre. Celulele cu conuri contin Iodospina care
se descompune in prezenta luminii si se reformeaza in prezenta
Vitaminei A.
3. Membrana limitanta externa este formata din prelungiri ale celulelor gliale.
4. Stratul granular exetrn cuprinde corpii neuronali si prelungirile celulelor
fotoreceptoare.
5. Stratul plexiform extern cuprinde sinapsele dintre celulele fotoreceptoare si
neronii bipolari.
6. Stratul granular intern este format din corpii neronilor bipolari.
7. Stratul plexiform intern cuprinde sinapsele dintre neruonii unipolari si cei
multipolari.
8. Stratul neuronilor multipolari este format din corpul neuronilor multipolari.
9. Stratul fibrelor optice este alcatuit din axonii neuronilor multipolari.
10. Membrana limitanta inetrna care delimiteaza retina spre fata sa externa. Fiecare
celula cu con face sinapsa cu un singur neuron bipolar si aceasta cu un singur
neuron multipolar. Mai multe celule cu bastonas fac sinapsa cu un singur neuron
bipolar iar mai multi neuroni bipolari fac sinaosa cu un singur neruon multipolar.
Mediile transparente sunt reprezentate de umoarea apoasa, cristalin si umoare vitroasa.
B. Segmentul de conducere
Segmentul de conducere este format din 3 neuroni. Primii 2 neuorni senzitivi sunt
reprezentati de neuronul bipolar si cel multipolar din retina. Axonii celui de-al doilea
neruron formeaza nervul optic ale carui fibre se incruciseaza cu cele de partea opusa,
formeaza chiasma optica si apoi tractul optic Acesta face sinapsa in coliculii
cvadrigemeni superiori.
Nervii optici transmit informatii din jumatatea nazala si temporala a retinei de aceeasi
parete. La nivelul chiasmei fibrele din jumatatea nazala a retinei se incruciseaza iar tractul
optic care rezulta va aduce informatii de la jumatatea temporala a retinei de aceeasi parte
si de la jumatatea nazala a retinei de partea opusa. Fibrele tractului optic fac sinapsa cu
cel de-al treilea neuron in corpii geniculati laterali din metatalamus.
C. Segmentul central
Segmentul central este situat in lobul occipital de-o parte si de alta a scizurii calcarine.
Distrugrea acestei arii determina orbire.