4/13/2018

EVALUAREA ECHILIBRULUI
Evaluări globale generale

Ţestele globale (clinice) ale funcţiei aparatului

neuromioartrokinetic
(NMAK) reprezintă aprecieri sintetice, gestuale, ale stării
aparatului
NMAK.
Testele articulara şi musculare trebuie considerate
analitice,exprimînd cu precizie, pînă la cuantificare, un
aspect sau altul al deficitului motor, dar fără să dea şi
imaginea răsunetului acestui deficit asupra activităţii
individului.
• „activităţilor vieţii zilnice“ =„evaluarea ADL" („activities of
daily living").

1
 4/13/2018

a) Mobilitatea in pat Alimentare c) Igienă

1 Manipulează semnalul 6. Mănincă servindu-se de degete 11. Se spală pe miini

luminos 7. .. „ .. furculiţă 12. Se spală pe faţă
2 Ţine o carte şi întoarce pagina 5. „ ,. .. lingură 13. Se spală pe dinţi
3 Manevrează obiectele de pe 9. Taie cu cuţitul 14. Se piaptănă
noptieră 10. Bea din pahar (cană) 15. Manipulează îmbrăcămintea la W.C.
4 Stă în şezut 16. Utilizează hirtia igienică
5. Se întoarce 17. îşi spală părul
18. Intră şi iese din cada de baie
19. Face baie şi (sau) duş
20. Se bărbiereşte

d) Imbrăcare e) Utilităţi f) Comunicare

21. Imbracă-dezbracă haine;
22. „ „ lenjeria de corp
23. Incheie-descheie un nasture
24. Incalţă şi descalţă pantofii
25. Face nodul la şireturi
g) Locomoţie
35. Intră şi iese din pat
38. Merge cu scaunul cu rotile
41. Merge îndărăt 10’
44. Urcă trepte cu sprijin de bară
47. Culege obiecte de pe duşumea
26. Răsuceşte butonul 32. Scrie numele
întrerupătorului de lumină 33. Manevrează bani
27. Deschide-închide robinete 34. Formează numărul de telefon
28. Incuie-descuie o uşă cu o mină
29. Inchide-deschide sertare
30. „ „ uşa, fereastra
31. Utilizează foarfecele
36. Se duce la baie 37. Se aşază şi se ridică de pe scaun
39. Urcă o pantă cu scaunul cu rotile 40. Merge 30' (etc.)
42. Merge in lateral 43. Merge cărind obiecte
45. Urcă trepte fără sprijin de bară 46. Urcă in autobuz
48. Se aşază şi se ridică de pe duşumea 49. Traversează străzi la semafor

Evaluarea echilibrului
a) Ortostatismul static
testul Romberg clasic: din ortostatism cu ochii închişi 20-
30 secunde se apreciază gradul de legănare când
picioarele sunt lipite sau sunt aşezate unul înaintea
celuilalt;
testul brânciului, ce are 2 variante:
1 din poziţia ca la testul Romberg clasic se apreciază
stabilitatea prin împingeri scurte şi neanunţate la
nivelul sternului, în spate, pe bazin, din lateral;
2 idem, dar cerem pacientului să se opună împingerii.
testul unipodal: din ortostatism într-un picior şi cu
braţele încrucişate pe piept se cronometrează cât îşi
poate ţine echilibrul (normal = 30-150 secunde);
se poate creşte complexitatea testului prin flectarea
genunchiului.

2
 4/13/2018

Legendă:
a) Scala echilibrului Berg: 14 acţiuni cuantificate 0-1-2-3-4
(0 = incapabil să execute; 4 = execută fără nici o dificultate);
b) Scala abilităţilor de mişcarea: 10 acţiuni cuantificate 0-1-2
(0 = incapabil să execute, 1 = performează cu dificultate;
2 = execută fără nici o dificultate);

c) Testul “ridică-te şi mergi”:

- pacientului care sta pe scaun i se
comandă să se ridice în picioare fără
sprijin, să meargă 6-10 metri, să se
întoarcă şi să se reaşeze pe scaun;
acţiunile se pot cronometra;
d) Testul de echilibru Tinetti: cu 2 (0-1)
sau 3 (0-1-2) grade de apreciere.

3
 4/13/2018

Evaluări globale generale

Remarcă: În dreptul parametrului

scalei se trece cifra adecvată a
notării, după cum urmează
7 = individ complet independent;
6 = individ cu dependenţă
modificată (are nevoie de aparate,
baston, ochelari, etc.);
# ambele categorii nu au nevoie
de ajutor;
5 = individ cu dependenţă
modificată prin supraveghere;
4 = individ cu dependenţă
modificată prin asistare minimală
(25%);
3 = individ cu dependenţă
modificată prin asistare moderată
(50%);
2 = individ cu dependenţă
completă prin asistare maximală
(75%);
1 = individ cu dependenţă
completă prin asistare totală
(100%).

Evaluarea sensibilităţii

4
 4/13/2018

Evaluarea sindromului senzitiv: se face pentru:

-tactil= se face prin atingerea uşoară a pielii în diverse
puncte cu vata, pulpa degetului, părul de cal;
-presiunea: cu un obiect bont / vibraţiile de 256 Hz ale
diapazonului;
-temperatura: cald  rece;
-durerea: înţeparea cu un obiect ascuţit / vibraţiile de 30 Hz
ale diapazonului;
-simţul poziţiei (propriocepţia);
-simţul mişcării (kinestezia);
-stereognozia = identificarea unui obiect prin palpare :
formă, dimensiune, greutate, consistenţă, textură,
material;

Din punct de vedere clinic, sensibilitatea se

imparte:
-sensibilitatea subiectiva si obiectiva;
-sensibilitate superficiala si profunda
Sensibilitatea subiectiva cuprinde paresteziile
si durerea, care poate imbraca diferite
aspecte: nevralgie, cauzalgie, dureri
radiculare, dureri polinevritice, cefalee,
migrena, intepatura, junghi, fulguratie,
arsuri.

5
 4/13/2018

In functie de localizare, durerea este de mai multe tipuri:

In leziunile nervilor periferici durerea se localizeaza pe traiectul nervilor
respectivi si se exacerbeaza la presiunea acestora.
Durerea radiculara are distributie radiculara, este exacerbata de factori
care cresc tensiunea: tuse, stranut , defecatie sau de manopere de
elongarea trunchiului nervos:
· Manopera Lasègue; consta in ridicarea membrului inferior
bolnav intins ceea ce provoaca o durere vie pe traiectul radacinii (
Lasègue pozitiv);
· Manopera Bonné : flectarea gambei pe coapsa si a coapsei pe
bazin cu adductie concomitenta provoaca durere (Bonne pozitiv).
Lasegue pozitiv se poate cuantifica prin precizarea gradelor la care
devine pozitiv: 30, 40, 50,…, grade.
Durerea cordonala are extindere difuza imprecisa insotita de parestezii.
Durerea talamica apare in jumatatea corpului opusa leziunii cu caracter
particular = sindromul talamic: are sediul profund si distrubutie
difuza, cu caracter de arsura, intesa, partial influentata de analgezice;
durerea este exagerata de stimulari algogene minimale si de stimulari
nealgogene.

II. Sensibilitatea obiectiva

Examenul sensibilitatii obiective trebuie sa se
efectueze dupa mai multe reguli:
- explorarea se face intr-o camera linstita cu
temperatura de confort;
- subiectul va avea ochii inchisi pentru a nu
vedea aplicarea excitantului;
- inainte de inceperea examinarii vom face
cunoscut subiectului excitantul care va fi aplicat;
- examinarea se face comparativ, pe zone
simetrice;
- regiunea cu tulburari de sensibilitate se
delimiteaza cu un creion dermatograf

6
 4/13/2018

Explorarea sensibilitatii superficiale.

Se examineaza pe rand sensibilitatea tactila, termica si dureroasa.
1.Sensibiliatea tactila
a)sensibilitatea tactila se examineaza cu ajutorul unei bucati de vata cu care
atingem diferite regiuni ale corpului. Se apreciaza intensitatea excitantului si
localizarea lui. Atingerea se face usor si cu aceeasi intensitate.
In conditii patologice sensibilitatea tactila poate fi
diminuata=hipoestezie
abolita=anestezie.
b)discriminarea tactila reprezinta posibilitatea de a distinge doi excitanti
tactili aplicati simultan pe piele, la o oarecare distanta.
- se examineaza cu compasul lui Weber care are doua brate (unul cu varful
ascutit celalalt cu varful bont) asezate pe o bara metalica gradata.
- distanta minima la care cei doi excitati aplicati simultan sunt apreciati corect
este diferita in functie de regiune: la nivelul buzelor= 1-3 mm, la nivelul
pulpei degetelor =1-2 mm, la spate si la coapse =6-8 mm.
c)dermolexia consta incapaciatea subiectului de a recunoaste cu ochii inchisi
literele, cifrele sau desenele executate de examinator, pe diferite regiuni ale
pielii corpului. Tulburarile dermolexiei se numesc adermolexie.

2.Sensiblitatea termica
Sensibilitatea termica permite aprecierea temperaturii unui obiect pus in
contact cu tegumentele.
Pentru explorare se utilizeaza doua eprubete, una cu apa incalzita la 40-50o C si
o alta cu apa rece sub 15oC.
Se aplica alternativ cald si rece pe regiunile de examinat. Excitantii trebuie
aplicati la un oarecare interval de timp, deoarece senzatia persista un timp
mai indelungat.
Sensibilitatea termica poate fi modificata
in plus=hiperestezie,
diminuata=hipoestezie
abolita=anestezie.
3.Sensibilitatea dureroasa
Sensibilitatea dureroasa inregistreaza excitantii care produc durerea. Pentru
explorarea ei se foloseste un ac cu un varf bine ascutit pe care il aplicam
moderat, dar suficient ca sa provoace o senzatie dureroasa si nu tactila.
Sensibilitatea dureroasa poate fi
diminuata= hipoestezie
abolita=anestezie

7
 4/13/2018

Exploarea sensibilitatii profunde

1.Simtul mioartrocinetic
Acest tip de sensibilitate permite subiectului (avand ochi inchisi) sa
recunoasca pozitiile imprimate de examinator unui segment de
membru, intr-o anumita articulatie
Examinarea se face incepand cu articulatiile mici de la nivelul
degetelor. Deplasam un deget de la un membru, intr-un anumit
sens si subiectul trebuie sa imite la membrul opus miscarea facuta
de examinator, sa spuna ce segment am miscat, la care membru si
in ce directie.
2.Sensibilitatea vibratorie
Sensibilitatea vibratorie se examineaza cu ajutorul diapazonuluicu
timbru jos. Se aplica piciorul diapazonului (pus in vibratie) pe
eminetele osoase ale membrelor (maleole, rotula, creasta tibiei
etc). Se apreciaza durata cat subiectul percepe vbratiile si
sensibilitatea cu care percepe aceste vibratii.

3.Sesnsibiltatea barestezica
Se examineaza prin aplicarea unor greutati difeite,
persoana apreciind diferenta de greutate.
4.Stereognozia
Steeognozia reprezinta posibilitatea de a
recunoaste, cu ochii inchisi, un obiect , pipaindu-l cu
degetele. Uneori, subiectul poate denumi forma,
marimea, consistenta, regulariatea obiectului, dar nu ii
poate spune numele.
5.Somatognozia este simtul schemei corporale. Se
exploreaza prin solicitarea persoanei sa recunoasca , cu
ochii inchisi , segemntele corpului si a raportului lor
spatial.