Unitatea de învăţare 10.

Organizarea și exercitarea controlului

financiar al statului

Cuprins
10.1. Introducere ...............................................................................................................
10.2. Competenţe ..............................................................................................................
10.3. Organizarea controlului financiar în sfera de acţiune a executivului.......................
10.4. Organizarea controlului financiar în sfera de acţiune a legislativului - Curtea de
Conturi....................................................................................................................
10.5. Rezumat...................................................................................................................
10.6. Test de evaluare a cunoștințelor...............................................................................

10.1. Introducere
Această unitate de învățare sintetizează principalele aspecte referitoare la
metodologia de efectuare a controlului financiar al statului. În mod concret, în
cuprinsul acestei unități de învățare, prezentăm principalele aspecte cu privire la
organizarea și exercitarea controlului financiar al statului, pe două paliere: pe de o
parte, în sfera de acțiune a executivului, pe de altă parte, în sfera de acțiune a
legislativului.

10.2. Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei unități de învățare, studenții vor fi capabili să:
 prezinte desfășurarea controlului financiar în sfera de acțiune a
executivului;
 prezinte desfășurarea controlului financiar în sfera de acțiune a
legislativului;
 descrie organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României.

Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare este de 3 ore.

10.3. Organizarea controlului financiar în sfera de acţiune a executivului

În sfera de acţiune a executivului, activitatea de control financiar este organizată pe
structuri distincte, care funcţionează atât în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât şi în
cadrul Guvernului, în calitate de putere executivă a statului.
 Activitatea de control financiar exercitată prin Ministerul Finanţelor Publice este
organizată în structuri distincte:
- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF);
- Direcţia Generală de Reglementări, Administrare şi Control al Activelor Statului;
- Direcţia Generală de Control Financiar Preventiv.
Activitatea de control financiar realizată la nivelul Guvernului este asigurată de
Autoritatea Naţională de Control a Guvernului.
Autoritatea Naţională de Control a Guvernului este structura specializată de control
financiar, care se află în subordinea Autorităţii Naţionale de Control.
Principalele atribuţii ale Corpului de Control al Guvernului, pentru a căror realizare
este necesară utilizarea procedeelor şi a tehnicilor specifice controlului financiar sunt:
- controlul execuţiei bugetului de stat şi a bugetelor locale în vederea întocmirii
raportului, controlul legalităţii alocaţiilor bugetare şi al modului de utilizare al
acestora, cu respectarea principiilor de eficacitate şi eficienţă;
- controlul execuţiei balanţei de încasări şi plăţi externe, al modului de utilizare a
împrumuturilor de stat sau a celor garantate de Guvern, a mărimii şi cauzelor
datoriei publice;
- controlul modului de utilizare a resurselor financiare şi materiale de către
organele centrale şi locale ale statului;
- controlul modului de utilizare a subvenţiilor acordate de către Guvern, a
fondurilor publice guvernamentale, cât şi al îndeplinirii obiectivelor de
investiţii finanţate din fondurile statului.

Să ne reamintim...
În sfera de acţiune a executivului, activitatea de control financiar este
organizată pe structuri distincte, care funcţionează atât în cadrul Ministerului
Finanţelor Publice, cât şi în cadrul Guvernului, în calitate de putere executivă a
statului.
Activitatea de control financiar exercitată prin Ministerul Finanţelor
Publice este organizată în structuri distincte:
- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF);
- Direcţia Generală de Reglementări, Administrare şi Control al
Activelor Statului;
 - Direcţia Generală de Control Financiar Preventiv.
Activitatea de control financiar realizată la nivelul Guvernului este
asigurată de Autoritatea Naţională de Control a Guvernului.
Principalele atribuţii ale Corpului de Control al Guvernului, pentru a
căror realizare este necesară utilizarea procedeelor şi a tehnicilor specifice
controlului financiar sunt:
- controlul execuţiei bugetului de stat şi a bugetelor locale în
vederea întocmirii raportului, controlul legalităţii alocaţiilor
bugetare şi al modului de utilizare al acestora, cu respectarea
principiilor de eficacitate şi eficienţă;
- controlul execuţiei balanţei de încasări şi plăţi externe, al modului
de utilizare a împrumuturilor de stat sau a celor garantate de
Guvern, a mărimii şi cauzelor datoriei publice;
- controlul modului de utilizare a resurselor financiare şi materiale
de către organele centrale şi locale ale statului;
- controlul modului de utilizare a subvenţiilor acordate de către
Guvern, a fondurilor publice guvernamentale, cât şi al îndeplinirii
obiectivelor de investiţii finanţate din fondurile statului.

1. Cum este organizată activitatea de control financiar în sfera de acțiune a

executivului?
2. Cum este organizată activitatea de control financiar care se exercită prin
Ministerul Finanţelor Publice?
3. Care sunt principalele atribuţii ale Corpului de Control al Guvernului,
pentru a căror realizare este necesară utilizarea procedeelor şi a tehnicilor
specifice controlului financiar?

10.4. Organizarea controlului financiar în sfera de acţiune a legislativului -

Curtea de Conturi
Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior extern asupra
modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale
sectorului public.
Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României
Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior extern în
domeniul financiar şi funcţionează în mod independent pe lângă Parlamentul României.
 În activitatea desfăşurată, Curtea de Conturi trebuie să respecte dispoziţiile prevăzute
în Constituţie şi în celelalte legi ale ţării. În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii
de Conturi se exercită prin Camerele de Conturi judeţene.
Cadrul de organizare şi funcţionare a acestei instituţii este prevăzut în art. 140 din
Constituţia României şi Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, lege care a suferit o serie de modificări.
Funcţionarea Curţii de Conturi este guvernată de principiul autonomiei. Există două
situaţii de limitarea a autonomiei Curţii de Conturi:
 Parlamentul poate opri controalele iniţiate de Curtea de Conturi, din oficiu, în
cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege;
 hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se solicită Curţii de
Conturi efectuarea unor controale sunt obligatorii dacă solicitarea se încadrează
în sfera de competenţă a Curţii de Conturi.
În baza principiului autonomiei, Curtea de Conturi:
- îşi întocmeşte bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul de stat;
- poate participa la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi poate
deveni membră a acestora;
- membrii săi sunt independenţi;
- membrii săi sunt numiţi de Parlamentul României;
- iniţiază acţiuni de control din oficiu şi decide autonom asupra programului său
de control;
- are autonomie în recrutarea personalului de control;
- are acces neîngrădit la informaţiile şi la documentele necesare exercitării
atribuţiilor sale.
Funcţiile Curţii de Conturi sunt stabilite prin art. 140 alin. 1 din Constituţie, conform
căruia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de
întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra
modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-
teritoriale.
Controlul Curţii de Conturi urmăreşte respectarea legilor în procesul de gestionare a
mijloacelor materiale şi băneşti. Această instituţie analizează calitatea gestiunii financiare din
punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
Conform Legii nr. 217/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, funcţia de control a Curţii de Conturi se
realizează prin proceduri de audit public extern, prevăzute în standardele proprii de audit,
elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.
Auditul public extern reprezintă activitatea de audit desfăşurată de Curtea de Conturi,
care cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei.
Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele
judecătoreşti specializate.
Curtea de Conturi exercită funcţia de control financiar ulterior asupra gestionării
bugetului public, formarea, administrarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti, dar şi asupra
cauzelor care conduc la deficienţe, atât în ceea ce priveşte bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi bugetele locale, cât şi fondurile cu destinaţie specială, de tezaur şi din
împrumuturi publice, utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi
transferurilor din bugetul de stat.
Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune
ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile
constatate.
Dacă în exercitarea funcţiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoştinţă de informaţii care
reprezintă secrete de stat, secrete de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligată
să respecte caracterul acestora şi să le facă cunoscute numai autorităţilor îndreptăţite.

Să ne reamintim...
Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior
extern asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului şi ale sectorului public. Cadrul de organizare şi funcţionare
a acestei instituţii este prevăzut în art. 140 din Constituţia României şi Legea nr.
94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, lege care a suferit
o serie de modificări. Funcţionarea Curţii de Conturi este guvernată de principiul
autonomiei.
În baza principiului autonomiei, Curtea de Conturi:
- îşi întocmeşte bugetul propriu, care este prevăzut distinct în
bugetul de stat;
- poate participa la activitatea organismelor internaţionale de
specialitate şi poate deveni membră a acestora;
- membrii săi sunt independenţi;
 - membrii săi sunt numiţi de Parlamentul României;
- iniţiază acţiuni de control din oficiu şi decide autonom asupra
programului său de control;
- are autonomie în recrutarea personalului de control;
- are acces neîngrădit la informaţiile şi la documentele necesare
exercitării atribuţiilor sale.

1. Ce reprezintă Curtea de Conturi a României?

2. Care este cadrul legal de organizare și funcționare a Curții de Conturi a
României?
3. Ce implicații are principiul autonomiei în activitatea Curții de Conturi a
României?

Personalul Curţii de Conturi este reprezentat de 18 consilieri de conturi, care sunt

membri ai Curţii de Conturi, cu statut de demnitari de stat. Ei formează plenul Curţii de
Conturi. Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlamentul României pe un mandat de 9 ani,
mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi. Conducerea
executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care
sunt consilieri de conturi.
Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în
exercitarea atribuţiilor şi în adoptarea deciziilor şi respectă principiile conducerii colective,
publicităţii şi transparenţei.
Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi
inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege
pentru judecători.
Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de
Parlament, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii de Conturi.
Revocarea membrilor Curţii de Conturi se realizează de către Parlamentul României.
Controlorii financiari sunt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi. Personalul cu
funcţii de conducere se numeşte de către Comitetul de Conducere, iar personalul de
specialitate este numit de către preşedintele Curţii de Conturi.
Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de către un
director şi un director adjunct.
 Structura organizatorică a Curţii de Conturi, statul de funcţii, numărul de posturi de
conducere şi de execuţie, domeniile de activitate şi atribuţiile departamentelor, precum şi ale
celorlalte structuri se stabilesc de către plenul Curţii de Conturi.
Personalul de control financiar încadrat la Curtea de Conturi dobândeşte calitatea de
auditor public extern. Această funcţie poate fi ocupată de persoane cu studii superioare,
economice, juridice şi de altă specialitate, necesare desfăşurării activităţii Curţii de Conturi.
Autoritatea de Audit
În vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul auditului extern, ce revin României
în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată şi funcţionează Autoritatea de
audit pentru fondurile nerambursabile de pre-aderare acordate României de Uniunea
Europeană prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, pentru fondurile structurale şi de
coeziune, pentru Fondul European de Garantare în Agricultură, pentru Fondul European
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum şi
pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada post-aderare, denumită Autoritatea de Audit,
care are atribuţii şi proceduri de lucru proprii.
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional
faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi
implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în municipiul Bucureşti.

Să ne reamintim...
Personalul Curţii de Conturi este reprezentat de 18 consilieri de conturi,
care sunt membri ai Curţii de Conturi, cu statut de demnitari de stat. Ei formează
plenul Curţii de Conturi. Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlamentul
României pe un mandat de 9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi.
Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat
de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.
Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi
de Parlament, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii
de Conturi. Revocarea membrilor Curţii de Conturi se realizează de către
Parlamentul României.
Controlorii financiari sunt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi.
Personalul cu funcţii de conducere se numeşte de către Comitetul de Conducere,
 iar personalul de specialitate este numit de către preşedintele Curţii de Conturi.

10.5. Rezumat

În sfera de acţiune a executivului, activitatea de control financiar este

organizată pe structuri distincte, care funcţionează atât în cadrul Ministerului Finanţelor
Publice, cât şi în cadrul Guvernului, în calitate de putere executivă a statului.
Activitatea de control financiar exercitată prin Ministerul Finanţelor Publice este
organizată în structuri distincte:
- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF);
- Direcţia Generală de Reglementări, Administrare şi Control al Activelor Statului;
- Direcţia Generală de Control Financiar Preventiv.
Activitatea de control financiar realizată la nivelul Guvernului este asigurată de
Autoritatea Naţională de Control a Guvernului.
Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior extern asupra
modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale
sectorului public. Cadrul de organizare şi funcţionare a acestei instituţii este prevăzut în art.
140 din Constituţia României şi Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
de Conturi, lege care a suferit o serie de modificări. Funcţionarea Curţii de Conturi este
guvernată de principiul autonomiei.
În baza principiului autonomiei, Curtea de Conturi:
- îşi întocmeşte bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul de stat;
- poate participa la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi poate
deveni membră a acestora;
- membrii săi sunt independenţi;
- membrii săi sunt numiţi de Parlamentul României;
- iniţiază acţiuni de control din oficiu şi decide autonom asupra programului său
de control;
- are autonomie în recrutarea personalului de control;
- are acces neîngrădit la informaţiile şi la documentele necesare exercitării
atribuţiilor sale.
 Personalul Curţii de Conturi este reprezentat de 18 consilieri de conturi, care sunt
membri ai Curţii de Conturi, cu statut de demnitari de stat. Ei formează plenul Curţii de
Conturi. Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlamentul României pe un mandat de 9 ani,
mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi. Conducerea
executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care
sunt consilieri de conturi.
Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de
Parlament, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii de Conturi.
Revocarea membrilor Curţii de Conturi se realizează de către Parlamentul României.
Controlorii financiari sunt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi. Personalul cu
funcţii de conducere se numeşte de către Comitetul de Conducere, iar personalul de
specialitate este numit de către preşedintele Curţii de Conturi.

10.6. Test de evaluare a cunoştinţelor

1. Cum este organizată activitatea de control financiar care se exercită prin
Ministerul Finanţelor Publice?
2. Care sunt principalele atribuţii ale Corpului de Control al Guvernului,
pentru a căror realizare este necesară utilizarea procedeelor şi a tehnicilor
specifice controlului financiar?
3. Ce reprezintă Curtea de Conturi a României?
4. Care este cadrul legal de organizare și funcționare a Curții de Conturi a
României?
5. Ce implicații are principiul autonomiei în activitatea Curții de Conturi a
României?
6. Personalul Curții de Conturi a României.