Introducere în Arheologie.

II - X

REZUMAT
cu privire la clasarea și evidența patrimoniului arheologic
Ordinul Ministrului Culturii nr.126 din 25 Aprilie 2013

12. Bunurile de patrimoniu arheologic imobil din Republica Moldova sunt clasate ca bunuri de
patrimoniu cultural de importanţă naţională.
13. Bunurile de patrimoniu arheologic mobil din Republica Moldova sunt clasate în două categorii: A
- „Tezaur”, bunuri culturale de valoare excepţională pentru umanitate şi B - „Fond”, bunuri culturale
cu valoare deosebită pentru Republica Moldova.

Clasarea patrimoniului arheologic:

a) expertiza arheologică a bunului de către un cercetător autorizat;
b) elaborarea fişei de clasare a bunului de către Agenţia Naţională Arheologică;
c) elaborarea deciziei de clasare a bunului de către Comisia Naţională Arheologică;
d) aprobarea deciziei de clasare a bunului prin ordinul ministrului culturii;
e) publicarea deciziei de aprobare a clasării bunului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Evidența patrimoniului arheologic imobil se află în sarcina ANA care întocmește Arhiva
Siturilor Arheologice.
Cercetarea și Expertiza Arheologică:
4. Cercetarea arheologică cuprinde două etape de bază: cercetarea arheologică de teren şi cercetarea
arheologică analitică.
5. Cercetarea arheologică de teren constituie etapa primară, de identificare, descoperire şi
documentare a patrimoniului arheologic, iar cercetarea arheologică analitică este domeniul care ţine
de analiza şi interpretarea descoperirilor.
6. Cercetarea arheologică de teren se realizează prin intermediul următoarelor tipuri de activităţi:
periegeze, cercetări arheologice preventive, cercetări arheologice de supraveghere, cercetări
arheologice de salvare, cercetări arheologice sistematice şi expertize arheologice.
21. Autorizaţiile de cercetare arheologică, în funcţie de caracterul lucrărilor, sunt de patru categorii:
a) Categoria A – pentru cercetări arheologice sistematice la orice tip de situri arheologice;
b) Categoria B – pentru cercetări arheologice preventive la situri arheologice din zonele afectate de
activităţi antropice şi pentru cercetări de supraveghere arheologică la monumente de arhitectură
supuse procesului de restaurare;
c) Categoria C – pentru cercetări arheologice de salvare în cadrul unor situri arheologice aflate în curs
de distrugere de factori antropici sau naturali;
d) Categoria D – pentru efectuarea periegezelor, cu sondarea unor suprafeţe de pînă la 20,0 m.p. în
cadrul siturilor arheologice.

10/10/2017 REZUMAT
Introducere în Arheologie. II - X

22. Autorizaţia este eliberată persoanelor înscrise în Registrul arheologilor din Republica Moldova,
conform categoriei de atestare profesională:
a) Autorizaţia de categoria A este eliberată cercetătorilor care posedă calificarea profesională de
arheolog-expert;
b) Autorizaţia de categoria B şi C este eliberată cercetătorilor care posedă calificarea de arheolog-
expert sau arheolog-specialist;
c) Autorizaţia de categoria D este eliberată cercetătorilor care posedă o calificare profesională în
domeniul arheologiei.
23. Autorizaţia este eliberată pe un termen de un an calendaristic de către Ministerul Culturii la
decizia Comisiei Naţionale Arheologice.

Dreptul de solicitare a Autorizației îl dețin instituțiile de profil arheologic din Republica Moldova.
26. Instituţia care solicită Autorizaţia are următoarele obligaţii:
a) asigurarea financiară şi materială a cercetării arheologice propuse;
b) asigurarea prelucrării în condiţii de laborator a materialelor arheologice descoperite;
c) asigurarea elaborării în termen a Raportului ştiinţific privind rezultatele cercetărilor arheologice
efectuate;
d) asigurarea păstrării provizorii a materialelor arheologice obţinute în urma săpăturilor şi
transmiterea lor în termen prin act, în instituţii specializate de stat conform deciziei Ministerului
Culturii.
27. Persoana învestită cu Autorizaţie are următoarele obligaţii:
a) să înregistreze Autorizaţia, pînă la declanşarea investigaţiilor arheologice de teren, la organul de
specialitate al autorităţii publice locale de nivelul doi şi la autoritatea publică locală de nivelul unu;
b) să coordoneze personal investigaţiile arheologice de teren pe tot parcursul campaniei de
investigaţii, fără a transmite Autorizaţia unei persoane terţe;
46. Numărul sondajelor prin casete la un singur sit arheologic nu trebuie să depăşească cifra trei, iar
aria suprafeţei cercetate 20,0 m.p. Sînt interzise sondajele cu aria mai mică de 1,0 m.p. Trasarea unui
număr mai mare de sondaje necesită o permisiune specială din partea Comisiei Naţionale
Arheologice.

10/10/2017 REZUMAT