Sunteți pe pagina 1din 2

1. Introducere.

2. Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură.


Principalele beneficii ale utilizării energiei din biomasă.
Beneficiile utilizării energiei din biomasă pentru comunitatea noastră:
1. Reducerea costurilor pentru încălzirea instituţiilor publice de menire socială;
2. Sporirea confortului termic în şcoală, grădiniţă, centrul comunitar din sat;
3. Surse suplimentare de venit pentru antreprenorii locali;
4. Locuri de muncă nou-create;
3 5. Securitatea energetică a satului sporită;
6. Venituri adiţionale la bugetul local;
7. Trecerea la tehnologii moderne de producere a energiei termice;
8. Dezvoltarea durabilă a comunităţii;
9. Capacităţi sporite în utilizarea eficientă a surselor energetice;
10. Comunitatea devine mai atractivă pentru noi investiţii;
11. Protecţia mediului ambiant;
12. Obţinerea îngrăşămintelor organice în urma arderii biomasei.

4 Sunt cunoscute diverse tipuri de biomasă:


1. Biomasa forestieră.
5 2. Biomasa ierboasă.
6 3. Biomasa fructelor și legumelor.
( Se obține ca rezultat a procesării fructelor și legumelor. Apropo: Energia caloric a cojilor de nuci
este de cca 21.100 KJ/Kg)

7. RM fiind o țară agrară, deține importante surse de energie regenerabilă. În linii mari, putem spune că biomasa
include o gamă largă de materiale, cum ar fi: plantele agricole şi tehnice, reziduurile agricole şi forestiere etc.

8. Dacă analizăm tabelul dat observăm, că factorul de disponibilitate majoră îl deține Pomii fructiferi, floarea
soarelui și vița de vie. Deci unui fermier îi va fi foarte rentabil de a folosi resturile obținute în urma îngrijirii
pomilor pentru ca mai apoi să le folosească ca bioenergie pentru a usca material primă recoltată.

9. Dacă ar fi să trasăm un contur între trecut și viitor avem că:

 1 tonă de paie în echivalent energetic substituie:


550 kg de cărbune

350 m³ de gaze naturale


1 tonă de paie = 35 USD
550 kg de cărbune = 101 USD

350 m³ de gaze naturale = 60 USD
10. Pentru analiza mai eficientă de utilizare a energiei regenerabile, în RM sa analizat următoarea statistică, din
care se vede că mai mult de jumătate sunt reziduri de culture agricole, care încă o data ne confirm că utilizarea
acestui tip de energie regenerabilă în agricultură, gospodării, ferme va avea un effect major.
11. Din punct de vedere al distribuției pe raioane, potențialul energetic major de biomasă, îl deține raioanele:
Drochia, Rîșcani, Edineț, Florești anume acele din zona nordică.
Deci reese, cu toate că utilizarea biomasei ca sursă de energie este dorită pe tot teritoriul RM, totuși ar fi bine ca
primele implimentări să se realizeze anume în aceste raioane.
12. În Industria Alimentară una din cele mai intensive operații unitare, este uscarea produselor .

13. În acest scop a fost elaborate instalația de uscare de capacitate medie utilă pentru gospodăriile fermierilor
mici și mijlocii, în care își pot usca producția proprie cum ar fi: prune, mere ș.m.d.

Capacitatea de încărcare a gospodăriei este de 1,5 t de materie primă;


Temperatura agentului termic poate varia de la 60-95 gr. Cels.
Debitul ag. Termic este de cca. 6200 m3/h;
Puterea caloric maximă este de 60kw;
Este o uscătorie tip tunel, și-I alcătuită din următoarele elemente:
14. Camera de uscare este tradițională, cu ușă de intrare, și ușă de ieșire. Specificul ei fiind cele trei ferestre, care
permit vizualizarea procesului fără a deschide ușile massive. Este o construcție tip sandwich, ce reduce perderile
de căldură. Canalul de reciclare și agentul de uscare se află în partea superioară a camerei de uscare.

15. Pe posterul dat este prezentată conexiunea cazanului de ardere a biomasei cu uscătorul.

16.

17.

18. Pentru deplasarea cărucioarelor atît în interiorul camerei de uscare, cît și în exterior, în zona de încărcare-
descărcare a acestora a fost elaborate o rețea de ghidaje prezentate pe poster;
Deplasarea cărucioarelor de la ghidajele exterioare la cele interioare are loc pe niște cărucioare suplimentare,
care sunt tot de forma unor ghidaje.
19.Cărucior pentru materia primă, au forma tradițională, și sunt înzestrate cu 15 rafturi pentru tave.
20. De asemenea a fost elaborat un mecanism de deplasare automată a cărucioarelor în interiorul uscătorului.
Mecanismul posedă o mișcare intermitentă asigurată de rotația in sensuri opuse a unui arbore melcat.
Acest mecanism e înzestrat cu doi senzori de poziționare, care asigură sincronizarea funcționării acestuia.
21. Ca regulă aerul umed din uscătoriile tip tunel este eliminat din uscător nemijlocit în secție, ceea ce diminuează
condițiile de muncă a muncitorilor din secție, și într-o măsură oarecare chiar și funcționarea uscătorului, deoarece
aerul proaspăt cu care se alimentează uscătorul se ia din aceeași încăpere unde a fost aruncat acel umed.
De aceea noi am propus o hotă de construcție specifică la capătul uscătoriei care permite evacuarea aerului
utilizat în exteriorul încăperii printr-o țeavă suplimentară. La capătul inferior al acestei țevi, este montată o
clapetă cu dirijare automată, care permite reglarea deitului de aer eliminat din uscătorie, în funcție de umeditatea
acestuia.
22. Pe posterul dat este prezentată schema de reciclare a agentului termic.
23. CONCLUZIE:

 Utilizarea biomasei în diverse procese termice mărește efectul economic al procesării și micșorează
factorul poluării în atmosferă;

 Instalația de uscare elaborată este în proces de implimentare într-o gospodărie fermieră din
s.Hrincăuți, r.Edineț.

24. Vă mulțumim pentru atenție!