Componenta musculara art unice

Precizari :

Sub raport anatomo-funct , muschii au fost catalogati in muschi tonici de tip I in general fiind muschi
extenzori si muschi de tip II de tip fazici flexori .

Muschii tonici sunt in gen proximali , antigravitationali , sar o art , au tendoane late , se contracta lent
, obosesc greu .

Muschii fazici sunt in gen muschi superficiali , sar 2 art , au tendoane lungi , realizeaza contractii
rapide si obosesc usor .

Aceasta impartire a muschilor este relative deoarece nu exista exclusive muschi fazici sau tonici . Mai
corectar fi sa se vb despre rasp sau contractii fazice sau tonice pt ca in componenta muschilor pot
exista predominant fibre fazice sau tonice .

Adica fibre albe sau fibre rosii .

Fibrele albe sunt sarace in mioglobina , in mitocondrii , enzyme oxidative , au reserve energetice
reduse , vascularizatia e mai saraca , stimulul nervos provine de la motoneuronul Alfa mare ,
determinand contractii rapide fazice , au o singura sinapsa neuromusculara , sinapsa care genereaza
potentiale de actiune care se propaga practic in toata fibra musculara .

O astfel de contractie solicita o mare cheltuiala energetica dat fiind acest fapt fibra oboseste repede .

Fibrele rosii sunt bogate In mioglobina , mitocondrii si ATP , au o retea ampla de capilare sangvine ,
abilitatea lor tonica este datorata motoneuronului Alfa mic , aceste fibre , au mai multe sinapse
neuromusculare care nu determina potentiale de actiune propagate .

Raspunsul tonic e de intensitate redusa dar de lunga durata , cer un consum energetic mic , motiv pt
care fibrele rosii obosesc greu .

Burke si colaboratorii luand in considerare parametrii functionali fundamentali ai fibrelor , respectiv

forta max , rapiditatea contractiei , rezistenta la oboseala , capacitatile enzimatice , descriu 4 tipuri de
fibre in unitatile motorii umane :

1. Fibre lente : au timp de contractie lung , forta maxima redusa , rezistenta mare la oboseala ,
bogate in enzyme oxidative dar sarace in markari nicolitici si in activitate ATP-azica .
 2. Fibre rapide si rezistente la oboseala : au timp de contractie rapizi , isi conserva forta dupa
multe contractii , sunt bogati in enzyme glicolitice si oxidative dar si in activitatea ATP-azica .

3. Fibre ce obosesc rapid : au timp de contractie rapid , forta foarte mare , dar nu pot sa
mentina aceste caractere decat pt cateva contractii , trebuind apoi sa se odihneasca . Au
activitatea glicolitica si ATP-azica intense

4. Fibrele intermediare : cu contractie rapid ape care o pot mentine un timp repetat desi in
contractile repetitive nu genreaza o forta mare .

Repararea muschiului : daca forta muschiului e dependent de calitatea si cantitatea materialului

contractil , rezistenta la rupere e data de …. Fibros . Se credea ca muschiul nu e capabil sa se
regenereze .

In leziunile difuze , busculare , care nu intrerup fibra musculara , regenerarea e regulata .

Leziunile usoare ale fibrelor musculare care det doar intreruperi mici ale acestora se vindeca prin
cicatrici conjunctive , total nesemnificative pt functia muschiului .

Leziunile severe cu intreruperi mari se reapra prin invadare de cicatrice interstitiala care ia aspect de
tendon intermediar . In aceste conditii functia musculara e afectata si ramane pericolul unei noi
rupture .

In unele cazuri se poate constata o adevarata regenerare a fibrei musculare si anume e vorba de o
regenerare zisa mioblastica care nu e posibila decat prin conservarea integritati membranei bazale .
Integritatea membranei bazale se pastraza rar . Nr fibrelor musculare nu se modifica . Omul se naste
si moare cu acelasi nr de fibre musculare .

Raportul intre patologia muschiului si kineto :

Muschiul alaturi de art reprez obiectivul central al kinetoterapiei in absolut toate tipurile de
afectiuni , indifferent de ideologia lor . Un domeniu f amplu si de interes in raportul muschi kineto , il
constituie antrenamentul la effort , parte fundamentala din prog de kineto si profilaxie .

Bineinteles muschii , raman principalul obiectiv in prog de pregatire fizica al sportivilor . Exista
datorita acestui fapt metodologii diverse pt atingerea acestor obiective specifice fiecarui domeniu in
parte .

Nervul : discutam despre elem nervos care cuprinde mai multe segmente .
In general sist nervos , reprez componenta cea mai complexa a aparatului kinetic aici “ se concepe
miscarea “ si se “ comanda miscarea “ se modeleaza si se adapteaza miscarea in functie de cerintele
cele mai diverse , se inregistreaza si se corecteaza erorile in realizarea gestului sau a activitatii .
Discutam despre mai multe elem :

Sist nervos are 2 tipuri de cellule :

1. Neuronii
2. Negroglia : elem care o formeaza sunt de circa 9 ori mai numeroase decat neuronii .
Desi e atat de bine reprez , este mai putin cunoscuta , functiile ei fiind mai mult banuite .
Functiile ipotetice sunt :

Repararea si structurarea neuronilor dupa lezarea lor .

Suport protectiv pt neuroni
Asista mielinizarea
Fagocitarea neuronilor prin microglie . discutam de neuronii lezati in jurul carora microglia
lezeaza si ii distruge .
Interventia in metabolismul sist nervos pentru o functie normala neuronala .

Neuronul : reprez defapt celula de baza functionala a sist nervos , poate avea aspecte variate
dar are 3 functii commune :

1. De receptie a informatiei
2. Evaluare si analiza a oportunitatii transmiterii informatiei
3. Transmitere a unei comenzi

Structural neuornul are 4 componente regional bine distincte :

1. Soma
2. Dentritele
3. Axonul
4. Terminalul presynaptic

1. Este constituit din membrana celulara , nuclei si organite celulare .

2. Sunt prelungiri ale somei prin care neuronii intra in contact si actiune unul cu altul

3. Axonul sau fibra nervoasa e o structura tubulara care porneste din celula dintr –o anumita
zona numita hilul axonic . Axonul e terminatie unica si este conductorul prin care influxul
nervos se propaga de la celula nervoasa catre periferie catre organul efector .
Pe traiectul sau axonul da ramuri colaterale , iar terminal axonul se ramifica intr-un nr variabil de
terminatii .
Dupa prezenta sau absenta invelisului de mielina a axonului , exista fibre nervoase mielinizate si
nemielinizate .
Un axon mielinizat e format din membrana numita axolema , respective continuarea membranei
celulare si prin cilindrax , format din axoplasma, neurofilamente , neurotubuli si organite .

Teaca de mielina care acopera cilindraxul e intrerupta din loc in loc de niste strangulatii numite
nodulrile Ranvier la nivelul carora axolema dispare .

Celulele Schwann bordeaza cilindraxul . Axonul nemielinizate care se mai numeste si Remak .
Fibra Remak e acoperita de o teaca Schwann cu dimetru reudus .

Terminatia presinaptica e zona terminal care e implicata in formarea sinapsei .

Sinapsa se poate forma la orice nivel al neuronului . Axodentritic , axoaxonic, dendrodentritic ,

dendrosomatic , circa 80% din sinapsele prin care circula informatia in sist nervos se realizeaza la
nivelul dentritelor .

Ajuns la muschi nervul de divide in ramuri primare . Fiecare din aceste ramuri se impart in ramuri mai
mici din care doar un sg ramur va contracta o fibra musculara si astfel ia nastere jonctiunea
neuromusculara care se mai numeste placa finala motorie , aceasta jonctiune , este o sinapsa
neuromusculara si nu neuroneuronala . La suprafata fibrei musculare , axonul creeaza o arborizatie ,
numita arborizatie terminal . Terminatiile nervului sunt prinse in niste santuri de pe suprafata
sarcolemei . Sarcolema fiind plicaturata .

Aceste plici ale sarcolemei reprez partea post-sinaptica a jonctiunii neuromusculare . Deci practice
jonctiunea neuro-musculara are 3 parti . Partea pre-sinaptica , reprez de terminatia axonului , fiecare
ramur din arborizatia terminala avand cate un buton terminal axonal , in fiecare buton , existand 15
pana la 20 de milioane de vezicule cu mediatorul specific , acetil colina .

Fanta sinaptica : spatiul dintr axoplasma si sarcoplasma , astfel spus dintre membrana presinaptica si
cea postsinaptica

Aparatul subneuronal : adica acea parte a sarcolemei plicaturata in care practice intra butonii
axonului .

Fibrele musculare albe au o sg jonctiune mio-neuronala , in timp ce fibrele rosii au mai multe . Din
punct de vedere functional , exista 3 tipuri de neuroni :

1. Aferenti
2. Interneuroni
3. Neuroni eferenti

1. Care primesc informatiile , primesc defapt potentiale de actiune , senzitivo-senzoriale , de la

periferie si mediu .
Aceste inf ajung la sist nervos central , actioneaza local si sufera si un proces de transmitere
locala .
 2. Reprez mare masa a neuronilor circa 99% din totalul acestora fiind statiile intermediare care
moduleaza interactiunea dintre informative si comanda , in sens excitator sau inhibitor .

3. Sunt transmitatori de inf , de la sist nervos central catre organele efectoare .

Daca , comanda e trimisa catre muschi , neronul se num motor .

Corpurile motoneuronilor se gasesc in creier si in subst cenusie a maduvei spinarii . Axonii

motorneuronilor formeaza radacinile anterioare ale nervilor periferici .

Exista 43 de perechi de nervi :

12 cranieni
31 spinali
Formand impreuna sist nervos periferic .

Nervul spinal are amandoua componentele de fibre , atat cele aferente cat si cele eferente .

Exista un motorneuron alfa I sau alfa-fazic cu soma mare , axon gros si conducere rapida , intre 60-
100 metri pe sec , acest motoneuron se termina pe fascilulele albe fazice .

Exista un motoneuron alfa II sau alfa-tonic cu celula mai mica , axon subtire , conducere lenta care isi
are terminatiile le fibrele musculare tonice rosii .

Alfa motoneuronul e considerat Sherrington calea finala comuna deoarece la el ajung fibrele
terminale ale cailor descendente care pleaca de la cortex , de la diencefal , de la cerebel cu informatii
de comanda si de la el pleaca ultima comanda integrative catre efector adica spre muschi .

In cornul anterior al maduvei exista si un alt tip de motoneuron : motoneuronul gama . Axonul
acestuia adus de la fusul muscular . Exista un motoneuron gama dynamic si unul static .

Axonii motoneuronilor medulari formeaza radacina anterioara care are urmatoarele tipuri de fibre
nervoase aferente . Fibre mielinice groase 8-14 microni reprez axonii motoneuronilor alfa , axonii
motoneruonilor gama si fibre mielinice subtiri , sub 3 microni , respective fibre vegetative
precambrionare .

Radacina posterioara contine fibre nervoase aferente , sensitive , exista o varietate destul de mare de
fibre mielinice si amielinice in radacina posterioara .

Fibre mielinice groase tip I : diametru 12 pana la 20 microni , conducere rapida , conduc sensibilitatea
propioceptiva . Fibre mielinice mijlocii tip II 5 pana la 12 microni , conducere mai putin rapida ,
conduc sensibilitatea propioceptiva si tactila .

Fibre mielinice subtiri tip III cu diametru de 2 pana la 5 microni cu conducere lenta , transmit
sensibilitatea somatica dureroasa si pe cea termica .
Fibre amielinice tip 4 cu diametru 0,3 pana la 1,3 microni , transmit sensibilitatea viscerala
dureroasa . Aceasta clasificare in functie de diametru le apartine lui Erlanger si Gasser .

O alta clasificare se face pe baza vitezei de propagare a impulsului nervos :

Fibrele A : au axoni mielinizati cu diametrul cel mai mare . aici intra 4 subgrupe de fibre :

Nervii care asig inervarea musculaturii striate contin fibre mielinizate cu diameter diferite intre 2 si 20
microni . 40 % din aceste fibre sunt aferente sensitive din grupul fibrelor cu diamtru mare intre 9 si
20 de microni iar restul de 60 % sunt aferente motorii .

Nervul periferic contine si pe langa axonul motor si pe langa cel senzitiv si de asemeni si axonul
nervului vegetativ .

Sist nervos vegetativ are 2 neuroni intre sist nervos central si organul efector .

Primul neuron are corpul in sist nervos central , al doilea in afara sist nervos central in ganglionul
autonom .

Anatomic si functional , sist nervos vegetative se imparte in sist nervos vegetative simpatic si sist
nervos vegetativ parasimpatic .

Repararea nervului : nervul se regenereaza , practic e sg structura a sist nervos care se regenereaza .
Fibra nervoasa , cilindraxul lezat , interrupt incepe sa degenereze in portiunea periferica .

Acest process se num degenerarea Waleriana . Daca din un motiv sau altul regenerarea intarzie , se
instaleaza si regenerarea retro-grada .

Daca in 18 luni nu s-a facut regenerarea , jonctiunea neuro-motorie dispare ceea ce face inutila o
regenerarea ulterioara .

Regenerarea incepe de la capatul proximal al sectiunii nervului si se deruleaza concomitent cu

degenerarea . Viteza de avansare a regenerarii e f variabila , in general 1-2 mm pe zi .

In cazul unei anastomoze microchirurgicale a nervului in care continuitatea nervului e refacuta fibra
cu fibra , axonul se regenereaza in zona respective in 10-14 zile .

Recupeararea nervului se face prin inmugurirea axonului .

Daca teaca Schwann e integra , mugurii axonali de regenerare sunt perfect directionati catre muschii
ramasi denervati .
Procesul de regenerare a nervului se face dupa unele legitati mai mult sau mai putin fixe. Astfel cu cat
leziunea e mai distala adica mai departe de corpul cellular cu atat e mai putin probabil sa apara
regenerarea retro-grada . iar regenerarea e mai eficenta si invers .

In al doilea rand mugurele proximal se indreapta catre teaca schwann . In al treilea rand celulele
schawnn cresc si pot reface teaca .

In al 4 rand , regenerarea cu f multi muguri e un process defavorabil .

In al 5 rand axonii si muguri de crestere care nu intalnesc o teaca schwann se incolacesc si formeaza
nevromul de amputatie .

In al 6 rand : viteza regenerarii scade cu varsta .

In al 7 rand : regenerarea nervului nu inseamna si recuperarea functie . Pt ca in recuperarea functiei

sunt implicate mai mult factori .

Tipul nervului , respective nervul radial , se reface mai bine decat nervul median . Intarzierea
repararii permite distrugerea sinapselor , receptorilor , functia ramanand compromisa .

Seddon a propus o clasificare clinico-anatomo patologica a leziunii nervilor periferici , valabila si in

zilele noastre cu singura corectie ca de obicei tipurile lezionare nu sunt neaparat pure ci mai ales
mixte .

Dupa Seddon exista 3 tipuri lezionare :

1. Neurotmesis : reprez leziunea cea mai grava fara sanse se vindecare spontana doar prin
sutura chirurgicala .

Degenerarea Waleriana si retro-grada sunt regula , mugurii regenerarii care apar dupa 2-3 zile
sunt dezorganizati incurbati , cu traiecte aberante . Se formeaza nevromul si diomul prin
proliferarea anarfica a celulelor Schwann .
Cele 2 capete ale sectiunii nervului formeaza intre ele un tesut cicatricial si se pierde orice
speranta de reluare a fluxului nervos . Clinic paralizia e totala . Dispare si tonusul muscular si
orice urma de sensibilitate .

Se pierde reflexul osteo-tendinos coresp acelei fibre , acelui nerv . Se instaleaza tulburarile
vasculo-trofice .

2. Axono-tmesis : e o leziune media ca si gravitate . Axonul e lezat dar tesutul conjunctiv si

tecile au ramas intacte .
Degenerarea valeriana apara dar regenerarea concomitenta este eficienta deoarece tecile
care sunt sanatoase directioneaza correct mugurii catre organul efector . De aceea axono-
 tmesisul este considerat ca tip lezional in continuitate . Este posibil ca in cadrul axono-
tmesisului sa existe axoni care si-au pastrat integritatea morfo-functionala .

La locul traumatismului , nervul apare tumefiat , este asa numitul nervom fusiform .

Tulburarile trofice sunt minime sau nu apar . Diagnosticul e greu de pus initial .

3. Neura-praxia : este leziunea caracteristica compresiunii de nerv , conducerea influxului

nervos e impiedicata prin afectarea tecii de mielina , vindecarea spontana se produce
intotdeauna . Acest tip lezional sta la baza “”paraliziilor medicale “ caracterizata prin pareze
care nu conduc la atrofii musculare .
Nu exista tulburari trofice sau vasculare . In 2 -3 luni vindecare e completa chiar si fara tratament .

Raportul dintre patologia nervului si kineto : kinetoterapia nu se adreseaza direct structurilor neuro-
logice ci consecintelor in plan motor dar si senzitiv ale patologiei acestei structuri

Pe prim plan se afla scaderea fortei musculare pana la periferie cu toate consecintele care decurg din
aceasta stare :
-deposturari
-limitare de miscare articulara cu redori consecutive
-deposturari
-atrofii musculare
-tulburari vasculo-trofice

In al doilea rand e vorba de tulburari de sensibilitate a caror recuperare poate beneficia in o anumita
etapa de un prog special inclus tot in prog de kineto .
Tinand cont de faptul ca motoneuronul medular reprez calea comuna finala a intregului sist nervos
central , va participa si la patologia neurologica centrala cu tulburari de coordonare ale miscarilor
voluntare , deficite de tonus si posturare .