Ciobanu Crina,grupa 3

Varianta 6

1.1
Conţinutul normativ al constituţiei presupune materia juridică din care
este constituită aceasta.Identificarea conţinutului normativ al
constituţiei prezintă un interes real pentru activitatea de elaborare a
proiectelor de constituţii. Se menţionează caracterul ştiinţific al
conţinutului constituţiei care este important atât în procesul înlăturării
impreciziei la stabilirea deosebirilor faţă de alte legi, cât şi la
explicarea supremaţiei constituţiei.

1.2
Elementele de bază care determină conținutul normativ al Constituției
sunt:
A.Reglementarea constituţională a drepturilor omului şi cetăţeanului.
Constituţia este creată pentru asigurarea libertății omului şi protejarea
de samavolnicia şi arbitrarul statului şi ale organelor lui.
B. Reglementarea constituţională a raporturilor ce decurg din faptul că
puterea de stat aparţine poporului. Poporul este cel mai important
subiect al constituţiei, suveranitatea poporului îşi găseşte manifestare
în stat:popor care nu se află în dependenţă politică, economică şi
culturală de altcineva.
C. Reglementarea bazelor de organizare a statului. Include denumirea
statului, forma de stat, principiile de activitate și limba de stat.
D. Reglementarea puterii legislative, executive şi judiciare. Constituţia
stabileşte exact organele supreme ale statului,ordinea de formare a
lor,termenele de activitate, împuternicirile şi competenţa acestora.
E. Reglementările constituţionale ale instituţiilor de stat create pentru
exercitarea unor funcţii speciale. Include compartimente vizând
supravegherea constituţională, instituţia ombudsmanului, curţile de
conturi.

1.3
Spre deosebire de legile obişnuite, constituţia nu trebuie să conţină
lacune, deoarece după gradul de generalizare textul constituţiei
depăşeşte semnificativ alte texte normative.
Particularitățile conținutului normativ al Constituției presupun:
1.Bazele reglementării auto-administrării locale ce include stabilirea
amănunţita a activitatii organelor municipale,tipurile şi competenţa lor
în unele state postsocialiste.
2.Reglementarea politică a partidelor şi sindicatelor. Conţinutul
constituţiilor statelor democratice contemporane include reguli privind
drepturile cetăţenilor de a se reuni în
partide,organizaţii,sindicate,precum și articole privind statutul, rolul şi
importanţa acestor asociaţii obşteşti.

||.
2.1
Monarhia (în traducere din limba greacă înseamnă din proprie
autoritate, sau putere personală) este forma de guvernămînt în cadrul
căreia puterea publică este individualizată, fiind prerogativa
excepţională a monarhului. Aceasta este de doua tipuri: monarhie
absolută și monarhie limitată.

2.2
Monarhia absolută se caracterizează prin puterea şefului de stat în
persoana monarhului fiind unicul legislator dirijează nemijlocit cu
administrarea publică şi este instanţa judiciară supremă.

Monarhia limitată(constituţională) se caracterizează printr-o limitare a

puterii absolute a monarhului prin dispoziţii normative din Constituţia
statului respectiv.

Monarhia dualistă este o formă iniţială a monarhiei limitate

(constituţionale) în cadrul căreia puterea de stat se realizează conform
principiului separării puterii mai ales a puterilor legislative şi
executive.
Astfel,puterea legislativă aparţine parlamentului,iar puterea executivă
este încredinţată monarhului care o exercită nemijlocit sau cu
concursul unui guvern numit de el.

Monarhia parlamentară este o formă a monarhiei limitate

(constituţionale) cu o divizare a puterilor în stat, divizare care asigură
primatul legislativului asupra executivului, monarhul avînd mai mult
un caracter simbolic, exercitînd, de regulă, atribuţii de ordin
protocolar.

2.3
*La etapa contemporană monarhia absolută a devenit o raritate, drept
exemplu servind monarhia din Arabia Saudită şi Oman.
*Astăzi,monarhia limitată dualistă mai poate fi întîlnită în Maroc,
Iordania, Arabia Saudită, Nepal.
* Monarhia parlamentară contemporană este forma de guvernămînt
acceptată în Anglia, Japonia, Niderland, Suedia, Canada, Belgia,
Olanda, Australia.