Elev: Bulat Cătălina, grupa 3, varianta IV

Subiectul I

1.1. Formulați conceptul metodologic științei dreptului constituțional

Metodologie- parte a filosofiei care se ocupă cu analiza teoretică a metodelor de cunoaștere.

Ştiinţa - un ansamblu sistematizat de cunoştinţe și metodele ce caracterizează căutarea cunoştinţelor

verificabile şi transmisibile.

Știința dreptului constituțional- o activitate care are drept scop cunoaşterea naturii şi a societăţii.

Știinţa dreptului constituţional - sistem de cunoştinţe istorice, logic fundamentate, căpătate în rezultatul
cercetării dreptului constituţional, a relaţiilor ce sunt reglementate de această ramură.

Ştiinţa dreptului constituţional -ştiinţa juridică ce are ca obiect de studiu normele de drept
constituţional şi relaţiile sociale din domeniul relaţiilor ce ţin de organizarea societăţii în stat,
reglementarea acestor norme.

1.2. Numiți și descrieți metodele uilizate de știința dreptului constituțional.

Metodele uitilizate de știința dreptului constitutional sunt următoarele:
Metoda logic.- cuprinde un ansamblu de procedee şi operaţii metodologice şi gnoseologice specifice,
prin care se creează posibilitatea surprinderii structurii şi dinamicii raporturilor necesare între diferitele
componente ale sistemului juridic al unei societăţi
Metoda istorică -cercetează fenomenul dreptului şi statului în dezvoltare, în interdependenţa lor istorică
Metoda comparatismului -cercetează fenomenele dreptului şi statului într-un aspect complex, furnizând
informaţii referitoare la dezvoltarea acestor fenomene în alte sisteme de drept, precum şi la reflectarea lor
în reglementările juridice internaţionale
Metoda experimentală. cercetează fenomenele dreptului şi statului prin modelarea în condiţii speciale a
diferitelor cazuri particulare. Rezultatele cercetării acestora permit evidenţierea variantei optime de
soluţionare a problemei.
Metoda sistematică -impune cunoaşterea normelor de drept constituţional în strînsă legătură cu relaţiile
sociale care le-au determinat.
Metoda exegetică -constă în utilizarea interpretării gramaticale şi logice întru stabilirea sensului diferitor
texte de lege.
Metoda analitico-sintetică - analiza diferitor norme juridice în vigoare, se urmăreşte identificarea
principiilor juridice care stau la baza lor.

1.3. Estimați scopul final al științei dreptului constitutional din Republica Moldova.
Scopul final al ştiinţei dreptului constituţional este următorul:
-oferă o bază științifică a activității de rutină a Republicii Moldova;
-identifică problemele în toată complexitatea lor, ale statului;
-identifică cum este realizată puterea de stat;
-studierea normelor de drept constituțional
-studierea relațiilor sociale ce sunt reglementate de normle juridice constituționale

Deci știința are un scop vast prin cee că este în permanent studiere și cercetare a unor anumite domenii,
fenomene.
 Subiectul II

2.1. Definiți noțiunea normei de drept constituțional.

Norme de drept constituţional- normele care reglementează conduita oamenilor în relaţiile sociale
fundamentale ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat.
(Aceste norme sunt cuprinse atât în constituţie cât şi în alte acte normative care sunt izvoare de drept
constituţional.)

2.2.Lămuriți care sunt deosebirile dintre structura logico-juridică și tehnico-juridică a normei de

drept constitutional? Prin ce se deosebesc normele de drept constitutional de alte norma juridice
din punct de vedere a stucturii interne?
Analiza structurii normei juridice trebuie făcută sub două aspecte:
a) Structura logico-juridică;
b) Structura tehnico-legislativă.

Structura logico-juridică a normei este partea statică, internă şi stabilă a normei. Ea conţine trei
elemente: ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea.
-Ipoteza: determină cercul de persoane cărora le este adresată norma, precum şi condiţiile, împrejurările
sau faptele în care ea se realizează.
-Dispoziţia: regula propriu zisă de conduită exprimată ca determinare a drepturilor şi îndatoririlor părţilor
în raportul juridic.
-Sancţiunea: indică măsurile de constrângere de către stat în cazul nerespectării dispoziţiei.Sancţiunea
trebuie să fie bazată pe un sistem armonizat de valori şi să nu fie contrară principiilor morale şi religioase.

Structura tehnico-legislativă reprezintă partea externă a normei juridice. Este determinată de modul de
exprimarea normei în cadrul legislativ, adică modul de aşezare a normei juridice în:
-articole (cuprinde secţiuni, capitole şi titluri)
-paragrafe
-aliniate
-teze.

Deosebirile dintre structura logico-juridică și tehnico-juridică este că structura logico-juridică indică

partea interioară a normai juridice (grupul asupra cărora este aplicată, scopul și complexitatea măsurilor
de constrângere și în ce condiții sunt aplicate), pe când structura tehnico-juridică este partea exterioară,
care indică structurarea acestei norme în cadrul legislative.

Normele de drept constitutional sunt generale și ierarhic superioare celorlalte legi, care sunt aplicate în
sens larg (toate domeniile), pe când celelalte norme juridice au domeniu concret de aplicare,
reglementează relații concrete.

2.3.Lămuriți prin exemple din legislația națională deosebirea dintre normele constituționale
material și normele constituționale procesuale.
Ramura dreptului constituţional al Republicii Moldova cuprinde un număr considerabil de norme de drept
constituţional care pot fi clasificate conform diferitelor criterii.
În dependenţă de sfera funcţională deosebim:
- norme constituţionale de reglementare;
- norme constituţionale de protecţie.

În funcţie de natura conduitei pe care o prescriu, normele de drept constituţional se divizează în:
- norme constituţionale de împuternicire sau de competenţă
- norme constituţionale onerative
După caracterul relaţiilor sociale reglementate, normele constituţionale pot fi:
- norme constituţionale materiale ("Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-
un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină
recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei" - art.53, p.1 din Constituţia
Republicii Moldova).

- norme constituţionale procesuale ("Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea
voturilor deputaţilor aleşi pe durata mandatului Parlamentului…", -art.64, p.2 din Constituţia Republicii
Moldova).
Deci:
normele constituționale procesuale reprezintă ansamblul normelor juridice care reglementează
procedura de rezolvare a litigiilor civile sau penale, precum și de executare a hotărârilor pronunțate, pe
când normele constituționale materiale expunere scrisă care cuprinde date și informații referitoare la o
anumită problemă.