Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia “ Ștefan cel Mare”

Facultatea Drept, administrație, ordine și securitate publică

Catedra: Disciplina:
Procedură penală, criminalistica Teoria generală a dreptului

Lucrare practică nr.4

Tema: Clasificarea normelor juridice

A elaborat: A verificat:
Studentul grupei: APB221 Pavlenco Mariana
Răileanu Cezara

Chișinău 2022

~1~
Scopul fundamental al dreptului este acela de a forma, de a reglementa, un tip, un modelde
conduită pentru participanţii la viaţa societăţii (persoane fizice, colectivităţi umane,
instituţii,organe ale statului etc.). Norma de drept îşi propune şi trebuie să realizeze coduri de
conduită, săuniformizeze acţiunile subiectelor de drept, să elimine diferenţele individuale
nesemnificative,totul în raport cu interesele esenţiale ale societăţii, care trebuie protejate.
Norma este o regulă, dispoziție obligatorie, fixată prin lege sau prin uz; ordine recunoscută ca
obligatorie sau recomandabilă.1

o Normă morală (sau etică) = model sau recomandare privind respectarea principiilor,
îndeplinirea datoriilor și regulilor morale.
o Normă juridică = este norma socială adoptată și asigurată de către stat,în vederea
reglementării unui tip de relații sociale. Norma juridică este elementul necesar al
sistemului dreptului (drept obiectiv,pozitiv,intern,internațional,material,procesual,public
și privat).2

1. Elementele sau trăsăturile normei juridice

1)Caracter statal- statul adoptă norme juridice.

2)Caracter general-norma juridică este adresată tuturor.

3)Caracter impersonal-rezultă din generalitate și nu vizează,nu se referă la o persoană concretă.

4)Caracter special-normele juridice se adresează unor subiecți speciali(categorii de destinatari

speciali).

5)Caracter tipic-normele juridice reglementează un anumit tip sau modalitate de conduită la care
vizează membrii societății (familiale,învățămîntul).

6)Caracter volitiv- voința statului

7)Caracter obligatoriu-normele juridice sunt cerințe,exigențe ale statului.

8)Caracter formal-normele juridice sunt exprimate în formă scrisă în legislația statului.

2.Structura internă(logică) : ipoteza, dispoziția și sancțiunea .

Structura internă mai e numită logică și se compune din:

a)dispoziția normei juridice arată conduita destinatarului normei juridice,posibilă fie

trebuincioasă. Astfel zis dispoziția normei oferă răspuns la întrebările ce pot face,ce trebuie să
fac.

1
dexonline.ro
2
studocu.com
~2~
După modul de relementare a conduitei deosebim:

-dispoziții permisive– care arată ceea ce este permis.

-dispoziții onerative-caracteristice normelor dreptului public și arată ceea ce trebuie de făcut.

-dispoziții prohibitive –ceea ce este interzis de lege.

După gradul de complexitate deosebim:

-dispoziții simple-prevăd o singură faptă,permisă sau interzisă.

-dispoziții compuse-prevăd două sau mai multe fapte,permise sau interzise,necesare potrivit
dispoziției.

După tipul sau domeniul relațiilor sociale deosebim:

-dispozițiie penale,civile,administrative,constituționale,familiale.

După modul de exprimare a conduitei deosebim:

-dispoziții describtive-ne descriu fapta dispoziției nedescriptive.

b)ipoteza normei juridice –este elementul logic al normei juridice care arată condițiile
împrejurările,cercul de persoane în prezența cărora are loc dispoziția normei juridice.

Ipoteza oferă răspuns la întrebările:

-cînd,unde,cine,în ce împrejurări.

După gradul de determinare a condițiilor împrejurărilor faptei deosebim:

-ipoteze determinare (strict determinate)-condițiile sau împrejurările sunt arătate prin

descriere ,enumerare.

După gradul de complexitate divizăm:

-Ipoteze simple –arată o singură condiţie, împrejurare de realizare a dispoziţiei normei juridice.

-Ipoteze complexe – se divizează în cumulative(și una și alta) , alternative (alegere una din
două),și combinate.

a) Ipoteza cumulativă indică două sau mai multe condiții sau împrejurări necesare pentru
realizarea normei juridice.

b)Ipoteza alternativă – indică cel puțin o condiție,o împrejurare din două și mai
multe ,suficientă pentru realizarea normei juridice.

~3~
c)Ipoteza combinată este asocierea cumulului cu alternativa .

c)sancțiunea normei juridice –arată consecințele legale ale faptei posibili fie trebuincioase
prevăzute în dispoziția normei juridice. Arată reacția statului în caz de respectare sau
nerespectare,executare sau neexecutare,a prevederilor dispozițiilor normei juridice.

După gradul de determinare deosebim:

-Sancțiuni determinate (se arată consecințele cu precizie de ex.nulitatea contractului,demitere din

funcție).

-Sancțiuni relative determinate (arată limitele de la și pînă la) .limitele pentru sacțiunile legale
ale justiției .

După gradul de complexitate deosebim:

-Sancțiuni simple – cînd este prevăzuta o singură consecință legală( se pedepsește cu

închisoarea).

-Sancțiuni complexe – prevăd două și mai multe consecințe legale ale faptei .

Se divizează în:

a) cumulative (de exemplu închisoare cu amendă)

b) alternative (închisoare pe 25 de ani sau detențiune pe viață).

-Sancțiunea combinată(asocierea ,combinarea alternativei cu cumulul)

După scopul urmărit deosebim:

-Sancțiune reparatorie (compensatoriu) (a prejudiciului moral,material)

-Sancțiuni expiatorii (de ispășire a faptelor ilicite:penală,contravențională).

-Sancțiuni de anulare(a actului illicit).

După relațiile sociale protejate deosebim:

-Sancțiuni juridice penale – se caracterizează prin aplicarea pedepselor penale.

-Sancțiuni juridice civile –au caracter reparatoriu și compensatoriu.(prejudiciu moral).

-Sancțiuni juridice contravenționale (amendă,privarea de un drept special).

-Sancțiuni juridice internaționale (satisfacția,retorsiunea).

După natura juridică deosebim:

~4~
-Sancțiuni pozitive (prin respectarea legilor și obligațiilor față de lege) reacția pozitivă a statului
în caz de respectare a legislației și de executare a îndatoririlor juridice. (de
ex.premiere,mulțumire).

-Sancțiuni negative ( conținutul codului penal ) Exprimă reacția negativă a statului în cazul
încălcărilor de drept(fapte ilicite) .3

3.Structura externă (tehnico-legislativă).

Arată modalitățile de expunere a normelor juridice în actele normative .În acte normative ,
normele juridice de regulă sunt exprimate în articole.

Articolele actului normativ se identifică după cuvîntul articolul ( art.) , un număr atribuit (cu
cifre arabe, dar sînt excepții și cu cifre romane), urmează un titlu. Articolul se strucuturează pe
aliniate (alin.) , aliniatele se numerotează (cifre arabe încadrate în paranteze rotunde (1)),în
aliniate pot fi enumerate și litere (lit. a) ) (care conțin ipotezele normelor juridice).

Modalități de expunere a normelor juridice în cadrul articolului actului normativ:

-O normă juridică este în întregime, expusă într-un aliniat al articolului.

-O normă juridică este expusă parțial(incomplet) ,într-un aliniat al articolului,fiind completată cu

prevederile altor aliniate,din același articol sau din alte articole.

Dacă într-un articol sînt mai multe aliniate , atunci de regulă fiecare aliniat exprimă cîte o normă
juridică.4

4.Clasificarea normelor juridice.

După forța juridică a actului juridic deosebim:

-Norme juridice din legi – au forță juridică primară și superioară.

-Norme juridice din acte subordonate legii – de ex. hotărîri de guvern ,dispoziția
primarului .Aceste norme au caracter secundar,rezultă din legi și se subordonează legilor .

Normele juridice incomplete, la rândul lor, se împart în norme juridice de trimitere ,de exemplu:

După diviziunea dreptului în public și privat deosebim:

-Norme de drept public

-Norme de drept privat

3
cursuri-universitare
4
dreptmd.wordpress.com
~5~
După distincția de drept intern și internațional deosebim:

-Norme de drept intern

-Norme de drept internațional

După dinstincția de norme de drept procesual și material deosebim:

-Norme de drept procesual- norme juridice ce reprezintă procedura procesuală de aplicare a legii.

-Norme de drept material – norme juridice care se referă la un domeniu al dreptului.

După modul de reglementare a conduitei deosebim:

-Norme juridice imperative- arată conduita obligatorie .

Se divizează în:

a)onerative (ce trebuie de făcut)

b)prohibitive (ce nu trebuie de făcut).

După tehnica exprimării normelor juridice deosebim:

–Norme juridice complete – în același articol sunt întrunite dispoziția,ipoteza și sancțiunea.

–Norme juridice incomplete- acea normă în care nu poate fi regăsit un element logic(parțial se
regăsește un element logic într-un aliniat sau articol).

Se divizează în norme :

a)de trimitere(la o altă normă,articol)

b) de blanchetă – se completează prin prevederea altor norme juridice.

După gradul de generalitate deosebim:

-Norme juridice cu caracter general – se conțin în partea generală a codurilor .

-Norme juridice cu caracter special – se exprimă de regulă în partea specială a codurilor și în

dispozițiile de conținut ale legilor.

-Norme juridice cu caracter excepțional – astfel de norme vizează situații excepționale

(cutremur,inundație,coflict armat)

In literatura juridica normele juridice sunt clasificate în diverse categorii dupa criterii variate. De
exemplu, dupa obiectul si metoda reglementarii juridice, deci a ramurii de drept din care fac
parte, distingem tot atâtea categorii de norme câte ramuri de drept exista:
~6~
- norme de drept civil;

- norme de drept constitutional;

- norme de drept administrativ;

- norme de drept procesual civil;

- norme de drept penal;

- norme de drept procesual penal;

- norme de dreptul muncii, etc.5

5. Concluzii

În concluzie pot afirma că norma juridică este considerată celula de bază a dreptului, etalonul
de conduită, modelulde comportament impus individului de către drept. În principiu, cuvântul
“normă” este echivalentcu cel de “regulă” deoarece marea majoritate a normelor
conţin reguli de comportamentatribuind drepturi şi stabilind obligaţii corelative, fixând
etaloane de comportament şi sancţiunipentru cei ce acţionează nesocotind prescripţiile stabilite
prin lege. În concret, norma juridică îl învaţă pe om modul de a trăi în societate prin faptul că îi
impune norma tip de conduită.

6. Bibliografie

1. https://www.referatele.com/referate/noi/drept/clasificarea-normelo1710121205.php
2. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/teoria-generala-a-dreptului/
curs-7-norma-juridica/
5
central.ucv.ro
~7~
3. https://dexonline.ro/definitie/norma
4. https://cis01.central.ucv.ro/csv/curs/tgd/c5.html
5. https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-lucian-blaga-din-sibiu/bazele-
administratiei-publice/norma-juridica-tema-la-dr-civil/11239806

~8~