Modulul II.

Norma juridică

Norma juridică
este regula de conduită socială cu caracter social, impersonal, tipic și obligatoriu ,
stabilită de stat în vederea reglementării relațiilor sociale, asigurată la nevoie prin
forța de constrîngere a statului.
Norma juridică este norma socială adoptată și asigurată de către stat,în
vederea reglementării unui tip de relații sociale.
Norma juridică este elementul necesar al sistemului dreptului (drept
obiectiv,pozitiv,intern,internațional,material,procesual,public și privat).

Elementele sau trăsăturile normei juridice:

1)Caracter statal- statul adoptă norme juridice.
2)Caracter general- norma juridică este adresată tuturor.
3)Caracter impersonal- rezultă din generalitate și nu vizează, nu se referă la o
persoană concretă.
4)Caracter special- normele juridice se adresează unor subiecți speciali(categorii de
destinatari speciali).
5)Caracter tipic- normele juridice reglementează un anumit tip sau modalitate de
conduită la care vizează membrii societății (familiale,învățămîntul).
6)Caracter volitiv- voința statului
7)Caracter obligatoriu-normele juridice sunt cerințe,exigențe ale statului.
8)Caracter formal- normele juridice sunt exprimate în formă scrisă în legislația
statului.
 2.Structura internă(logică) :
ipoteza, dispoziția și sancțiunea .

Structura internă mai e numită logică și se compune din:

Dispoziția

a)dispoziția normei juridice arată conduita destinatarului normei juridice,

posibilă fie trebuincioasă.
Astfel zis dispoziția normei oferă răspuns la întrebările ce pot face, ce trebuie să
fac.

După modul de relementare a conduitei deosebim:

-dispoziții permisive– care arată ceea ce este permis.

-dispoziții onerative-caracteristice normelor dreptului public și arată ceea ce trebuie
de făcut.
-dispoziții prohibitive –ceea ce este interzis de lege.

După gradul de complexitate deosebim:

-dispoziții simple-prevăd o singură faptă,permisă sau interzisă.

-dispoziții compuse-prevăd două sau mai multe fapte,permise sau interzise,necesare
potrivit dispoziției.

După tipul sau domeniul relațiilor sociale deosebim:

-dispozițiie penale ,civile ,administrative ,constituționale ,familiale.
 După modul de exprimare a conduitei deosebim:
-dispoziții describtive-ne descriu fapta dispoziției nedescriptive.

Ipoteza
este elementul logic al normei juridice care arată condițiile împrejurările
cercul de persoane în prezența cărora are loc dispoziția normei juridice.

Ipoteza oferă răspuns la întrebările:

-când, unde, cine, în ce împrejurări.

După gradul de determinare a condițiilor împrejurărilor faptei deosebim:

-ipoteze determinare (strict determinate)-condițiile sau împrejurările sunt arătate prin

descriere ,enumerare.

După gradul de complexitate divizăm:

-Ipoteze simple –arată o singură condiţie, împrejurare de realizare a dispoziţiei normei
juridice.
-Ipoteze complexe – se divizează în cumulative(și una și alta) , alternative (alegere
una din două),și combinate.

1. a) Ipoteza cumulativă indică două sau mai multe condiții sau împrejurări
necesare pentru realizarea normei juridice.

b) Ipoteza alternativă – indică cel puțin o condiție,o împrejurare din două și mai
multe ,suficientă pentru realizarea normei juridice.
c) Ipoteza combinată este asocierea cumulului cu alternativa .
 Sancțiunea

c)sancțiunea normei juridice –arată consecințele legale ale faptei posibili fie
trebuincioase prevăzute în dispoziția normei juridice.
Arată reacția statului în caz de respectare sau nerespectare,executare sau
neexecutare,a prevederilor dispozițiilor normei juridice.

După gradul de determinare deosebim:

-Sancțiuni determinate (se arată consecințele cu precizie de ex.nulitatea contractului,
demitere din funcție).
-Sancțiuni relative determinate (arată limitele de la și pînă la) .limitele pentru
sacțiunile legale ale justiției .

După gradul de complexitate deosebim:

-Sancțiuni simple – cînd este prevăzuta o singură consecință legală( se pedepsește cu
închisoarea).
-Sancțiuni complexe – prevăd două și mai multe consecințe legale ale faptei .

Se divizează în:

1. a) cumulative (de exemplu închisoare cu amendă)

2. b) alternative (închisoare pe 25 de ani sau detențiune pe viață).

-Sancțiunea combinată(asocierea ,combinarea alternativei cu cumulul)

 După scopul urmărit deosebim:

–Sancțiune reparatorie (compensatoriu) (a prejudiciului moral,material).

-Sancțiuni expiratorii (de ispășire a faptelor ilicite: penală,contravențională).
-Sancțiuni de anulare(a actului illicit).

După relațiile sociale protejate deosebim:

-Sancțiuni juridice penale – se caracterizează prin aplicarea pedepselor penale.

-Sancțiuni juridice civile –au caracter reparatoriu și compensatoriu.(prejudiciu
moral).
-Sancțiuni juridice contravenționale (amendă,privarea de un drept special).
-Sancțiuni juridice internaționale (satisfacția,retorsiunea).

După natura juridică deosebim:

-Sancțiuni pozitive (prin respectarea legilor și obligațiilor față de lege) reacția

pozitivă a statului în caz de respectare a legislației și de executare a îndatoririlor
juridice. (de ex.premiere,mulțumire).

-Sancțiuni negative ( conținutul codului penal ) Exprimă reacția negativă a statului

în cazul încălcărilor de drept(fapte ilicite) .
 3.Structura externă (tehnico-legislativă).

Arată modalitățile de expunere a normelor juridice în actele normative .

În acte normative , normele juridice de regulă sunt exprimate în articole.

Articolele actului normativ se identifică după cuvîntul articolul ( art.) , un număr

atribuit (cu cifre arabe, dar sînt excepții și cu cifre romane),
urmează un titlu.
Articolul se strucuturează pe aliniate (alin.) , aliniatele se numerotează (cifre arabe
încadrate în paranteze rotunde (1)),în aliniate pot fi enumerate și litere (lit. a) ) (care
conțin ipotezele normelor juridice).

Modalități de expunere a normelor juridice în cadrul articolului actului

normativ:
-O normă juridică este în întregime, expusă într-un aliniat al articolului.
-O normă juridică este expusă parțial(incomplet) ,într-un aliniat al articolului,fiind
completată cu prevederile altor aliniate,din același articol sau din alte articole.
Dacă într-un articol sînt mai multe aliniate , atunci de regulă fiecare aliniat exprimă
cîte o normă juridică.

4.Clasificarea normelor juridice.

După forța juridică a actului juridic deosebim:

-Norme juridice din legi – au forță juridică primară și superioară.

-Norme juridice din acte subordonate legii – de ex. hotărîri de guvern ,dispoziția
primarului .Aceste norme au caracter secundar,rezultă din legi și se subordonează
legilor .
Normele juridice incomplete, la rândul lor, se împart în norme juridice de
trimitere ,de exemplu:
 După diviziunea dreptului în public și privat deosebim:
-Norme de drept public
-Norme de drept privat

După distincția de drept intern și internațional deosebim:

-Norme de drept intern
-Norme de drept internațional

După dinstincția de norme de drept procesual și material deosebim:

-Norme de drept procesual- norme juridice ce reprezintă procedura procesuală de
aplicare a legii.
-Norme de drept material – norme juridice care se referă la un domeniu al dreptului.

După modul de reglementare a conduitei deosebim:

-Norme juridice imperative- arată conduita obligatorie .
Se divizează în
a) onerative (ce trebuie de făcut)

b )prohibitive (ce nu trebuie de făcut).

-Norme juridice dispozitive – arată conduita posibilă (neobligatorie) .

Se divizează în
a) permisive (arată ce se poate de făcut).

b) de recomandare (conduită sugerată de un organ de stat (nu este

obligatoriu)).
 După tehnica exprimării normelor juridice deosebim:
–Norme juridice complete – în același articol sunt întrunite dispoziția,ipoteza și
sancțiunea.

–Norme juridice incomplete- acea normă în care nu poate fi regăsit un element

logic(parțial se regăsește un element logic într-un aliniat sau articol).
Se divizează în norme
a) de trimitere (la o altă normă,articol)

b) de blanchetă – se completează prin prevederea altor norme juridice.

După gradul de generalitate deosebim:

-Norme juridice cu caracter general – se conțin în partea generală a codurilor .

-Norme juridice cu caracter special – se exprimă de regulă în partea specială a

codurilor și în dispozițiile de conținut ale legilor.

-Norme juridice cu caracter excepțional – astfel de norme vizează situații

excepționale (cutremur,inundație,coflict armat)