Sunteți pe pagina 1din 5

Folcloristica

Balade, doinne, basm, legende for example

Ce este folclorul?

Termen care apartine Romantismului. Scriitorii romantici au aduc creatiile folclorice in atentia unui
public larg din domeniul lit culte.

Romantismul a coincis cu o perioaada de ascensiune, in care din ce in ce mai multa lume a avut
access la textul scris. In aceasta literatura care devine publica incep sa apara creatii folclorice. Tot
scriit romantici au dat denumirea de folclor (folk – popor, lore – cantce)

Acestia au preluat ft multe creeatii folclorice, dar nu sau preocupat sa culeaga textile asa cum au fost
povestite, estetizand si modificand creatiile folclorice. Creatiile pop. au structura proprie, structura
lor fiind foarte usor de identificat.

De ce este folclorul legat de romantism si de viziunea literara?

Folc este legat de creatia artistica a unui anume popor pe un teritoriu dat. Ideea de identitate
(popor) se naste in perioada romantica – scriitorii fiind pasionati de gasirea radacinilor. Exista si
dimensiunea fantastica, dorinta de a patrunde in alta lume.

Poeti romantici – 1st generation (walter scott – folclor scotian) – Lirical baland – autorii indeamna
intoarcerea la sursa de inspiratie.

Exista pct commune intre creatii din folc Europ si creatiile artistice ale unor popoare extra Europene
(native Americani, Asia, Africa) Etnologia cerceteaza totalitatea creatiilor spirituale si intelectoale ale
unor popoare,

Anstopologia largeste perspectiva, aceasta abordand si creatiile folclorului urban. Istoria


mentatlitatilor, oralitatilor.

Vom compara folc RO si cu folc altor popoare. Istoria mentalitatilor.

Cult. Trad. Folclorica este una ORALA. Caracterul oral al acestei creatii, deja impune si alte trasaturi:

- Traditional oral – o asemenea cultura nu pune accentual pe inovatie, ci pe traditie, pe


transmiterea unui mesaj exact asa cum a fost mostenit.
- Mai multe arte formeaza mesajul oral – poezia este insotita de muzica, dans, costume,
expresivitatea gesturilor. (expresivitate retorica, a corpului, a gesturilor)
- Atentia auditive nu se poate concentra decat pt intervale scurte, de aceea mesajul oral
trebuie sa fie foarte sintetic, spre deosebire de lb scris, care este analitic. Se adreseaza
ratiunii care are nevoie de maim ult timp de prelucrare.
- Mesajul oral strabate secole si teritorii extinse. El se adreseaza unui public variat si de
aceea trebuie sa se adapteze. (spre deosebice de cel scris)

1
- Mesajul oral trebuie sa isi gaseasca prin public urmatorii emitatori – gasim straturi
suprapuse din culture diferite (Ofenomenul placilor tectonice)
- Caraterul traditional este o trasatura a culturii orale pt ca mosteneste aceasta
caracteristica de la cultura arhaica din care provine.
- Creatiile orale au fost facute in asa fel incat sa fie memorate, de aceea au elemente
mnemotehnice. i.e. colinde arhaice – au texte lungi, greu de retinut pt noi, care ne
bazam pe textul scris. Acestea se canta antifonic pentru a facilita interpretarea.

Noi von studia operele din pct de vedere FUNCTIONAL – ce rol au avut in societatea in care s-au
nascut si perpetuat. In functie de acest rol, creatiile folc pe care le vom studia se impart in 2 mari
categorii:

- Poezia de ritual si ceremonial


- Creatia laica

Aceste creaii folc. au un grad de improvizatie mai mare sau mai mic. Rit si cerem, sunt interpretate
exact asa cum sunt transmise, avand o forma fixa. Cele laice sunt mult mai supuse improvizatiei, desi
aceasta se face pe teme fize.

I. Creatii ritualice
1. Poezia riturilor de trecere – se leaga de marile momente din viata omului, momente
cruciale. (nasterea, casatoria, moartea).
i. In comunitatea trad folc, else sunt insotite de ritualuri, iar rit sunt insotite de
texte, care provin dintr-o cultura arhaica.
ii. Experienta colectiva tinde sa il insoteasca pe individ, acesta fiind membru al
unui grup. Pe parcursul vietii, individul trecea dintr-un grup in altul, trecerea
facandu-se printr-un ritual.
2. Poezia obiceiurilor calendaristice
i. Se leaga tot de niste ritualuri, de mom importate, nu doar pt individ ci sip t
intreaga comunitate, momente cruciale din macro-cosmos. (i.e. syncretism –
elemente arhaice au intalnit elemente crestine – colinde…. Creeand un
imaginar colectiv, acestea fiind ca un fel de sudiu arheologic).

II. Creatie Laica


1. Epica
i. Creatia epica poate fi la randu-I o creatie in versuri – baladele
ii. Creatie epica in proza – basmele despre animale, basmul fantastic, legenda
si sloava
2. Lirica, laica
i. Doina si cantecul
ii. Bocetele – sub aspectul formal si semantic sunt lirice, pt ca ele sunt
personale, o revarsare lirica a durerii. Ele se deosebesc de cantecele ritualice
de inmormantare care au o forma fixa.
iii. Strigaturile

2
POEZIA DE RITUAL SI CEREMONIAL

Ce este ritul de trecere?

- O creatie perpetuate intr-o cultura traditional folclorica, care se afla ca mentalitate la


mijloc de drum intre mentalitatea arhaica s idea moderna

Mentalitate arhaica

- mentalitatea unei lumi pre-crestine. Este ceva conventional, pt ca crestinismul la


originile sale putea sa fie mult mai primar decat in alte zone. (budism, Hinduism, etc).
- Exista 2 elemente fundamentale: mitul si ritualul. Din acest binom, mitul a fost candva,
pt un credincios practicant, o poveste care nu era spusa pt agreement, ci o realitate caita
(reprezenta dogma religioasa a acelei culturi, aceste afiind sacre) Mitul, erau
interpretate oral.
o Miturile erau dublate de un ritual. Daca miturile erau o pov sacria, ritualul
ancora in practic. Nimic nu era in afara sacrului. (anul nou – nasterea lumii din
haos)
o Textile ritualice insoteau intreg contextual ceremonial.

Care este elementul care i-a facut pe prologii din vechime sa studieze aceste mituri si ritualuri?

Miturile sunt ilo-tempore (M. Eliade). Societatea arhaica impartea lumea in functie de aceste 2
dimensiuni culturare (sacru si profan).

Istoria sacra este cealegata de timpul mitic iar cea profana este legata de viata de zi cu zi. Aceasta
istorie mitica era privita drept istorie sacra pt ca existenta ei si a ritualului era legata de o anumita
viziune asupra lumii. Cei care participau la ritual, in timp ce se recita ritualul, credinciosul nu vedea
doar lumea din exterior. De fapt, cel care participa la ritual si auzea naratiunea sacra, se putea
identifica cu zeii - pt un scurt timp, cat participa la ritual, omul devenea asemeni zeilor, anume
nemuritor.

Creatia lumii era periodic leriterata, de aceea profanul ii afecta pe oameni mai putin. ( problemele
cataclismice nu erau atat de profunde, lumea putand sa se intoarca la original, sis a se reface).
Timpul societatii arhaice este unul ciclic, momentul intoarcerii lumii la origini. Aceste evenimente
erau insotite de ritual, mimau intoarcerea lui Haos, descarcaea energiilor negative, apoi intorcandu-
se la timpul sau istoric.

Viziunea ciclica asuptra timpului este transmisa. In comunitatea modenra, timpul este linear. Lumea
are un inceput si se indreapta inexorabil catre sfarsit. Un sfarsit ireversibil. Omul arhaic priveste
lucrurile altfel.

Tot ce se intampla intampla in storia cotidiana sunt doar accidente.

Rituri de trecere – se refera la marile mom din viata omului, dar si la trecerea dintr-un spatiu in altu
– spatiu sacru si spatiu pfofan. ( temple, biserica – un portal catre spatial sacru).

Trecerea dintr-o lume in alta este marcata de rituri de trecere, acestea fiind perene. Riturile de
trecere extista si in situatia moderna, cu toate ca nu se mai insotim de texte rituaice.

3
Riturile de trecere teritoriale sunt extrem de importante, deoarece fara ele, omul nu se poate
intelege in cardul unei anumite culturi. Rtapele riturilor de trecere sunt aceleasi din antichitate pana
in zilele noastre. (poezia ritualurilor magice – descantece)

Ritualul magic este intalnit atat in societatile evoluate, cat si primitive antice. In societatea cotidiana.

Descantecele – poezie ft veche, - ritual, insotit de text sacru. Principiile magiei sunt de asemenea ft
vechi. Aceste texte sunt ezoterice (secrete si accesibile doar unor initiati). La textile religioase putea
participa mai multa lume, ritualurile fiind collective (i.e. Dionisos, ancient Greece)

Ritualurile magice sunt invatate in anumite conditii, acestea neavand eficienta in relatia discipol
maestru, acesta trebuind sa fie “prins”, furat. Civintele pot fi stalcite, modificare, de cel care a auzit
descantecul.

In erformarea descantecelor, exista in stravechea credinta, puterea cuvantului rostit. Traditia orala
este extrem de veche si puternica, care isi pune amprenta intr-un anume fel asupra mesajului pe
care il transmite.

Cultura scrisa si cea orala s-au intrepatruns, influentandu-se reciproc. Unele texte transmise pe care
orala, au devenit texte scrise, avand o perioada de circulatie orala (syncretism cultural – straturi din
mai multe culture)

Descantecele sunt o serie de creatii faimoase.

Illiada – folcor pur, invazia grecilor a esuat.

4
Seminar 14.10.2020
Bibliografie

- Mircea Eliade - aspect ale mitului


- Mircea Eliade – De la Zalmolxis la Gingis Han
- Riturile de trecere –A von Gennep prezentare la seminar

Societatea moderna pune accentual pe individualitate. Insa societatea arhaica dezolta idea de grup.
Individul exista ca membru al unui grup, asa ca de la nastere pana la moarte, viata lui nu exista
inafara unui grup. Teologii acelor timpuri au facut aceste ritualuri pentru a imparti unele valori.
Nu exista numai o comuniune materiala, ci si una spirituala. Arte vitale = sunt prezente si in cultura
moderna.

Riturile de trecere se leaga de cele mai importante momente: nasterea, casatoria, moartea. Ele sunt
o forma de asistenta colectiva. Copilul vine dintr=o lume a spiritelor si are nevoie de a se desparta de
ea. Prin aceste rituri el se integreaza in comunitate din care face parte. Aceasta comunitate il apara,
la randul lui oferindu-I serviciile. Casaoria reprezinta schimbrea statutului social. Moartea = marea
trecere, se fac ritualuri pentru a nu ramane prins intre cele 2 lumi.

Riturile de trecere sunt legate de spatiu. (le puteam observa in basme). Le parcurge toata lumea.
Riturile de initiere sunt aproape similare cu cele de trecere, pentru ca oice initiere este o trecere. Ele
presupun ceva in plus, un grad in plus de cunoastere. Sunt parcurse de cei ce doresc.
A fi initiat inseamna a obtine prin parcurgerea rituarilor un plus de cunoasere ex.: riturile shamanilor.

Ideea de apartenenta la o elita, ritualurile magice, ezoterice, secrete.

S-a revenit la un studio frenetic al mitului si anticitatii in sec XX. Pentru un credincios, mitul nu este
o poveste, nu este perceput pt frumusetea lui estetica, ci este o realitate traita, esenta dogmaicii .
Mitul este pentru un credincios practicant o realitate traita, o poveste/istorie adevarata (m. Eliade).
Ex: Budismul, hinduismul etc.

Textile erau asemanatoare, la fel chiar, numai ca erau reprezentate altfel.

Mitul si ritualul - utilitate practica.

Plugusorul se trage din ritualuri.

Regele comunitatii arhaice veghea relatia dintre comunitate si zei. In spatele ritualurilor se afla
miturile, mitologia= nasterea tuturor realitatilor.
Ritualuri lui Dionisos in grecia antica = exoterice(ritual la care poate participa toata lumea)
Riturile defulatorii. Saturnaliile romane, ritualurile din Babylon.
Ritualurile ezoterice sunt complexe, de un alt timp. Ex: persefora. Dogma acestor ritualuri sunt
secrete. Religiile misterelor. (m.Eliade-Vise, mituri si mistere)