Poluarea aerului

Poluarea este contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează

cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și
mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al
cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante
provine din activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând
poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate
în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni
patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
Învelișul gazos care înconjoară Pământul fără o limită superioară precisă, trecând treptat în
spațiul interplanetar, se numește atmosferă. Masa acesteia reprezintă 0,000001 din masa globului
pământesc, și densitatea sa scade cu creșterea altitudinii. Compoziția atmosferei se modifică de
asemenea cu altitudinea. Amestecul de gaze ce formează atmosfera este numit aer.
Compoziția aerului nu este aceeași în orice loc de pe planetă. Aceasta variază de la o zi la alta și
de la un loc la altul.
Acțiunea umană asupra atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când oamenii
au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În
timpul revoluției industriale (secolele XVIII și XIX), poluarea aerului a devenit o problemă
majoră.
Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un
amestec de monoxid de carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a
combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În
timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de
picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru
sănătate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari
cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele
autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot și eliberează
hidrocarburi din combustibilii nearși. Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se
combine și să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plantele
și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o
ceață vizibilă și pătrunzătoare.
Majoritatea poluanților sunt eventual „spălați” de către ploaie, zăpadă sau ceață, dar după ce au
parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii
de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă cade
peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi
ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață.
Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și
estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și
sănătatea umană și obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade
din Roma, Atena și Londra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a
temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de
carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid
de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub
denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui.
Din cauza efectului de seră se așteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C
până în anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca
Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic,
afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul
mării.
Poluarea aerului poate să afecteze zona superioară a atmosferei, numită stratosferă. Producția
excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarburile (CFC) (compuși folosiți
până recent în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază
de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care
durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea directă la razele solare a
afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.
Conform unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății în 2014, circa 7 milioane de
oameni au murit în anul 2012 doar din cauza poluării aerului.[1]

Poluarea aerului este o cauza majora de imbolnavire si deces prematur si reprezinta cel mai mare
risc pentru sanatatea mediului in Europa. Bolile de inima si accidentul vascular cerebral sunt cele
mai frecvente cauze de deces prematur atribuit poluarii aerului, urmate de bolile pulmonare si
cancerul pulmonar.

De la smogul resimtit in orase pana la aerul poluat din interiorul casei (provenind din gatit,
incalzire electrica, iluminat), poluarea aerului reprezinta o amenintare majora pentru sanatate si
pentru clima. Combinat, poluarea atmosferica (in aer liber) si poluarea aerului de interior ucid
aproximativ 7 milioane de persoane in intreaga lume, in fiecare an. Datele furnizate de
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) arata ca 9 din 10 persoane respira aer care contine
niveluri ridicate de poluanti.

Peste 80% dintre persoanele care traiesc in zonele urbane in care se monitorizeaza poluarea
aerului sunt expuse la niveluri de poluare care depasesc limitele orientative ale OMS, care sunt
stabilite per fiecare tip de poluant in parte.

Ce inseamna mai exact poluarea aerului?

Poluarea aerului reprezinta un amestec de substante naturale si artificiale din aerul pe care il
respiram. De obicei, este separata in doua categorii: poluarea atmosferica si poluarea aerului din
interiorul casei.
Poluarea atmosferica implica expuneri la agentii poluanti din exterior, din afara mediului
construit:

 Particule fine produse prin arderea combustibililor fosili - PM2.5 si PM10 (de
exemplu, carbunele si petrolul utilizate in productia de energie)
 Gazele nocive (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, vapori chimici etc.)

 Ozon la nivelul solului (o forma reactiva de oxigen si o componenta primara a smogului

urban)

 Fumul de tigara

Poluarea aerului de interior implica expuneri la particule, oxizi de carbon si alti poluanti
transportati de aerul sau praful din interior:

 Gaze (monoxid de carbon, radon etc.)

 Produse de uz casnic si produse chimice

 Materiale de constructie (azbest, formaldehida, plumb etc.)

 Agenti alergeni de interior (acarieni, fungi, resturi de insecte, gandaci etc.)

 Fumul de tigara

 Mucegai si polen

 Poluarea atmosferica, care in unele cazuri patrunde in interior prin ferestrele si usile
deschise, ventilatie etc.

Efectele negative asupra sanatatii legate de poluarea aerului

In ultimii 30 de ani, cercetatorii au descoperit o serie vasta de efecte asupra sanatatii despre care
se crede ca sunt asociate cu expunerea la poluarea aerului. Printre ele se numara bolile
respiratorii (inclusiv astmul si modificarile functiei pulmonare), bolile cardiovasculare, nasterea
prematura si chiar decesul.

O treime din totalul deceselor cauzate de accident vascular cerebral, cancer pulmonar si boli de
inima se datoreaza poluarii aerului, ceea ce inseamna o cifra echivalenta cu numarul deceselor
asociate fumatului si o cifra mult mai mare decat numarul deceselor asociate consumului excesiv
de sare.

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind nu numai de expunere, ci si de vulnerabilitatea

oamenilor. Vulnerabilitatea la impactul poluarii aerului poate creste ca urmare a varstei, a
conditiilor de sanatate preexistente sau a comportamentelor particulare ale fiecarei persoane. Un
numar mare de dovezi sugereaza ca oamenii cu statut socio-economic mai redus tind sa traiasca
in medii cu o calitate a aerului mai slaba.
In 2013, Organizatia Mondiala a Sanatatii a ajuns la concluzia ca poluarea aerului in aer liber
este cancerigena pentru oameni. La aceeasi concluzie au ajuns si reprezentantii Agentiei
Internationale de Cercetare a Cancerului, care au clasificat poluarea aerului in general, precum si
particulele in suspensie (PM), o componenta separata a amestecurilor de poluare a aerului - drept
cancerigene.

Poluarea aerului si schimbarile climatice

Poluarea aerului este strans legata de schimbarile climatice - principalul motor al schimbarilor
climatice il reprezinta arderea combustibililor fosili, care contribuie in mare masura la poluarea
aerului.

Cresterea temperaturilor este direct legata de calitatea slaba a aerului, care poate afecta inima si
poate agrava bolile cardiovasculare. De exemplu, schimbarile climatice pot conduce la un nivel
crescut al polenului, ca urmare a cresterii plantelor sau la inmultirea mucegaiului, ca urmare a
furtunilor severe - ambele pot agrava alergiile si alte boli pulmonare, cum ar fi astmul.

10 Masuri de protectie si reducere a riscului de expunere la poluarea aerului

In conditiile dezvoltarii tehnologice si industriale, este aproape imposibil ca o persoana sa nu fie

expusa poluarii aerului. Este peste tot in jurul nostru. Poluantii microscopici din aer pot patrunde
adanc in sistemul respirator si circulator, afectand plamanii, inima si creierul.

Fiecare persoana este incurajata sa se implice activ in lupta impotriva poluarii aerului, pentru a
putea beneficia de un aer mai curat si mai sanatos. Reprezentantii Asociatiei Americane de
Pneumologie au realizat o serie de 10 recomandari prin care ne putem proteja de efectele nocive
ale poluarii:

1. Verificati zilnic prognozele de poluare a aerului din zona, pentru a sti cand aerul este
nesanatos.
2. Evitati sa faceti exercitii in aer liber atunci cand nivelul de poluare este ridicat.
3. Limitati timpul pe care copilul il petrece jucandu-se in aer liber, atunci cand calitatea
aerului este nesanatoasa.
4. Evitati intotdeauna sa faceti exercitii fizice in apropierea zonelor cu trafic rutier mare.
Chiar si atunci cand prognozele privind calitatea aerului arata un nivel de poluare in
limitele permise, traficul intens poate creste nivelurile de poluare pana la o treime pe o
distanta de aproape 2 km.
5. Folositi mai putina energie electrica acasa. Electricitatea si alte surse de energie
alimenteaza poluarea aerului casnic. Prin reducerea consumului de energie, puteti ajuta la
imbunatatirea calitatii aerului, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, la
incurajarea independentei energetice si la economisirea de bani!
6. Curatati aerul din casa. Sistemele de curatare a aerului portabile sau fixe pot reduce
concentratiile de poluanti din aerul din interiorul casei, fie ca acestia provin din poluarea
atmosferica sau din poluarea aerului casnic.
7. Folositi masti de protectie, care filtreaza aerul respirat, atunci cand exista un nivel ridicat
de poluare in zona. Exista mai multe tipuri de masti, iar capacitatea fiecareia de a elimina
 contaminantii din aerul inhalat depinde de agentul poluant, tipul de filtru sau materialul
adsorbant, tipul de masca si conditiile de utilizare.
8. Folositi cat mai rar masina personala. In schimb, mergeti des pe jos sau cu bicicleta.
Vorbiti cu unul sau mai multi colegi sa mergeti impreuna la birou. Folositi mijloacele de
transport in comun: autobuze, metrou etc.
9. Nu ardeti lemn sau gunoi. Arderea lemnului de foc si a gunoiului sunt printre principalele
surse de poluare a particulelor (funingine) din multe zone.
10. Nu permiteti nimanui sa fumeze in casa si sustineti masurile luate de autoritati pentru a
elimina fumatul din toate locurile publice.
Tipuri de masti de protectie impotriva poluarii aerului, aprobate de Centrul pentru prevenirea si
Controlul Bolilor (CDC) din SUA:
 N95 - Filtreaza cel putin 95% din particulele de aer inhalat. Nu este rezistenta la ulei.

 N95, varianta chirurgicala – aprobata inclusiv de Food and Drug Administration (FDA)
ca masca chirurgicala.

 N99 - Filtreaza cel putin 99% din particulele de aer inhalat. Nu este rezistenta la ulei.

 N100 - Filtreaza cel putin 99,97% particulele de aer inhalat. Nu este rezistenta la ulei.

 R95 - Filtreaza cel putin 95% din particulele transportate in aer. Oarecum rezistenta la
ulei.

 P95 - Filtreaza cel putin 95% din particulele de aer inhalat. Rezista foarte bine la ulei.

 P99 - Filtreaza cel putin 99% din particulele de aer inhalat. Rezista foarte bine la ulei.

 P100 - Filtreaza cel putin 99,97% din particulele de aer inhalat. Rezista foarte bine la
ulei.

Desi, mastile de protectie din material filtrant pentru particulele aeriene sunt disponibile pe scara
larga, expertii internationali atrag atentia ca nicio masca nu poate indeparta eficient diversii
poluanti atmosferici in faza gazoasa care pot fi intalniti.