Proiect didactic

Subiectul: Grecii, un model de civilizaţie şi cultură

Tipul lecţiei: mixtă
Obiective de referinţă: la sfârşitul clasei a IV-a elevii vor fi capabili:
1.1 - să ordoneze obiecte dupa criteriul „mai vechi”/ „mai nou”;
1.2 - să ordoneze evenimentele personale / evenimente istorice;
1.3 - să povestească aspecte ale legăturilor dintre mediul geografic și viața oamenilor;
2.1 - să recunoască și să utilizeze informații dintr-o sursă istorică.
Obiective operaţionale: la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1: - să răspundă la întrebările referitoare la conţinutul lecţiei anterioare;
O2: - să discute pe baza imaginilor prezentate de către propunătoare;
O3: - să citească fişa cu lecţia şi să desprindă ideile principale;
O4: - să completeze corespunzător rubricile tabelului;
O5: - să discute pe baza imaginilor din prezentare.
Strategii didactice:
 Metode și procedee: conversația introductivă, conversația de reactualizare, explicația, conversația
euristică, descrierea, conversația de incheiere.
 Mijloace de învățământ: manual, caiete, tablă, cretă, fişe de lucru.
 Forme de organizare: frontal, individual şi pe grupe.
Bibliografie:
 Manual de istorie, clasa a IV-a, de Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pitilă, Ed. Aramis, 2006;
 Programa şcolara pentru clasa a IV-a , Istorie, aprobat prin ordin al ministrului nr. 3919/ 20.04.2005.
 Ob. Resurse
Momentele lecţiei Conţinut informaţional
Op. Procedurale Materiale Organizatorice
Se creează condițiile optime pentru desfășurarea lecției: pregătirea materialului
didactic necesar, stabilirea liniștii, aerisirea sălii de clasă. Elevii pregătesc cele Manual
1. Moment Conversaţia
necesare desfășurării lecției. Caiete Frontal
organizatoric introductivă
P: Mă prezint: “Bună ziua, eu sunt Andreea, iar astăzi vom desfăşura împreună
ora de istorie!”
2. Reactualizarea O1 P: Ce lecţie aţi avut de pregătit pentru astăzi? Conversaţia de Frontal
cunoştinţelor E: Pentru astăzi am avut de pregătit lecţia „Dacii şi romanii”. reactualizare Individual
P: Pentru a recapitula lecţia vă voi adresa câteva întrebări.
Cum se numea ţara dacilor?
E: Ţara dacilor se numea Dacia.
P: Care era capitala Daciei?
E: Capitala Daciei era Sarmizegetusa.
P: Unde era aşezată Dacia?
E: Pe ţinuturile României de astăzi.
P: Cu ce se ocupau dacii?
E: Dacii se ocupau cu agricultura, vânătoarea, pescuitul, păstoritul și mineritul,
apicultura, meşteşugul, metalurgia, schimbul de mărfuri.
P: Locuinţele dacilor din ce erau construite?
E: Locuinţele dacilor erau construite din lemn, pământ sau piatră.
P: Care au fost conducătorii Daciei?
E: Conducătorii Daciei au fost Burebista şi Decebal.
P: Ce face Burebista pentru Dacia?
E: Uneşte triburile geto-dacice într-un singur stat cu capital
Sarmizegetusa.
P: Dar în perioada lui Decebal ce se întâmplă?
E: Dacia cunoaşte o perioadă de înflorire.
P: Cum se numea ţara romanilor?
E: Ţara romanilor se numea Imperiul Roman.
P: Care era capitala lui?
E: Capitala lui era Roma.
P: Unde era aşezat Imperiul Roman?
E: Imperiul Roman era aşezat pe teritoriul Italiei de azi.
P: Cu ce se ocupau romanii?
E: Romanii se ocupau cu agricultura, creşterea animalelor, meşteşugurile în
lemn, fier şi alamă, comerţul pe uscat şi pe mare, treptat războiul a devenit o
preocupare din dorinţa de avere şi glorie.
P: În ce fel de locuinţe locuiau romanii?
E: Romanii locuiau în colibe sărăcăcioase sau în case cu multe încăperi (cei
 bogaţi).
P: Ce conducători au avut romanii?
E: Romulus (primul), Iulius Cezar, Octavian Augustus şi Traian.
P: Care au fost realizările lui Traian?
E: În timpul împăratului Traian, romanii au cucerit Dacia, patria strămoşilor
noştri, transformând-o în provincie romană (Dacia Felix). Datorita populaţiei
romane s-a răspândit creştinismul.
P: Între ce ani au avut loc războaiele dintre daci şi romani?
E: Războaiele dintre daci şi romani au avut loc între anii 101-102 şi 105-106.
P: Ce au adus aceste războaie pentru romani?
E: Romanii au învins şi stăpânit Dacia, şi astfel încetul cu încetul ia naştere
poporul român.

P: Împart elevilor nişte imagini cu Grecia de astăzi.

E: Descriu ceea ce văd în imagini.
3. Anunţarea titlului P: Astăzi vom trece la o lecţie nouă, lecţia Grecii. Notez titlul pe tablă. (Copiii
O2 Conversaţia Manuale Frontal
şi a obiectivelor nu notează titlul în caiete deoarece lecţia o vor nota pe fişe).
euristică
P: V-am pregătit mai multe materiale, fişe şi diverse imagini care ne vor ajuta
să descoperim cât mai multe lucruri noi despre greci.
4. Predare de noi Individual
cunoştinţe P: Împart fiecărei grupe fişe care cuprind text referitor la noua lecţie. Numesc Conversaţia Frontal
O3 elevi care să citească textul. Explicaţia Pe grupe
O4 E: Citesc textul de pe fişă. Descrierea
P: Împart apoi o fişă cu un tabel pe care îl vom completa cu ideile principale
din textul fişei.
E: Câte un elev din fiecare grupă citeşte un fragment a cărui idee principală o
vom nota în tabel.
P: După ce rubricile tabelului vor fi completate, mai citim o dată ceea ce am
completat.
E: Citesc ceea ce au completat în tabel.
P: Adresez copiilor întrebări pe baza textului.
Cum se mai numea Grecia?
E: Grecia se mai numea Elada.
P: Care este capitala Greciei?
E: Capitala Greciei este Atena.
P: Care erau ocupaţiile principale ale grecilor?
E: Ocupaţiile principale ale grecilor erau: cultivarea măslinilor, a viţei de vie, a
cerealelor (orz şi secară) precum şi creşterea animalelor ( oi, capre, măgari).
 P: Care era modul de viaţă şi locuinţel grecilor?
E: Modul de viaţă şi locuinţele grecilor erau simple. Casele făcute din lemn şi
cărămidă uscată la soare.
P: Care era îmbrăcămintea grecilor?
E: Îmbrăcămintea era alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară de
material ţesut în casă, fiind prinsă la mijloc cu o centură sau prinsă
pe umăr cu o fibulă (broşă, agrafă). Îmbrăcămintea femeilor era
asemănătoare cu cea a bărbaţilor.
P: Care erau cele mai importante oraşe-cetăţi?
E: Cele mai importante oraşe-cetăţi erau Atena şi Sparta.
P: La ce vârstă începeau copiii să meargă la şcoală?
E: Copiii începeau să meargă la şcoală de la vârsta de 7 ani.
P: În ce credeau grecii şi la cine se rugau ei?
E: Grecii credeau şi se rugau zeilor.
P: Care sunt cei mai cunoscuţi zei?
E: Zeus-zeul luminilor şi fulgerelor, Atena-zeiţa înţelepciunii şi
Apollo zeul zilei şi al artei.
Pentru fixarea şi sistematizarea conţinuturilor predate, le voi prezenta elevilor
5. Fixarea şi un document PowerPoint cu imagini şi informaţii referitoare la lecţia de zi. Conversația
sistematizarea O5 P: V-am pregătit câteva imagini şi vă rog să fiţi cât mai atenţi pentru a putea Explicaţia Fişe de lucru Frontal
conţinuturilor predate discuta ceea ce se află în imagini. Exerciţiul
E: Sunt atenţi şi numiţi de către propunătoare citesc textul ataşat imaginilor.
6. Explicaţii pentru
P: Acasă o să vă rog să căutaţi mai multe informaţii pe internet sau şi pe baza Conversaţia
continuarea învăţării
informaţiilor pe care eu vi le-am oferit astăzi şi, în câteva propoziţii să scrieţi Fişe de lucru Frontal
acasă şi pentru Explicația
dacă aţi vrea sau nu să vizitaţi Grecia şi de ce da sau de ce nu.
realizarea temei
7. Încheierea P: Fac aprecieri individuale şi colective asupra modului de participare al Conversaţia de
Frontal
activităţii elevilor la lecţie. încheiere
 Nume şi prenume:

Grecii

Grecia sau Elada

 Grecia este o ţară minunată, din sudul Europei. Capitala Greciei este Atena.
 Vechea Grecie se numea Elada, iar vechii greci se numeau, eleni.
 Ţinuturile unde s-a format poporul grec sunt foarte stâncoase, cu câmpii puţine şi înguste,
greu de străbătut până şi azi. Pământul nu prea roditor, clima foarte caldă vara şi ploioasă
iarna, i-au obligat pe greci să fie harnici şi economi.

Ocupaţiile principale

 Ocupaţiile principale au fost cultivarea măslinilor, a viţei de vie, a cerealelor (orz şi secară)
precum şi creşterea animalelor ( oi, capre, măgari).
 Dacă drumurile pe uscat erau mai greu de străbătut, marea era deosebit de prielnică pentru a
comunica între un ţărm grecesc şi altul.
 Din această pricină, grecii au devenit repede corăbieri şi negustori pricepuţi. Ei duceau în
lumea largă vase din lut frumos pictate, ţesături, vinuri dulci şi ulei de măsline şi aduceau în
schimb grâne, bronz, aur, fildeş, mirodenii.

Modul de viaţă

 Locuinţele şi modul de viaţă erau simple, ca şi la romani. Casele erau făcute din lemn şi
cărămidă uscată la soare.
 Îmbrăcămintea era alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară de material ţesut în casă, fiind
prinsă la mijloc cu o centură sau prinsă pe umăr cu o fibulă (broşă, agrafă).
 Îmbrăcămintea femeilor era asemănătoare cu a bărbaţilor.

Oraşe-cetăţi

 Dezvoltarea meşteşugurilor şi a negoţului au favorizat întemeierea şi dezvoltarea oraşelor-

cetăţi, oraşelor-stat (polisuri).
 Cele mai importante au fost: Sparta şi Atena
 Atena şi Sparta îşi subordonează cu timpul şi celelalte oraşe.
 Cele două oraşe-stat sunt diferite ca mod de organizare.
 Sparta deţinea cea mai puternică armată.
 Atena a devenit cea mai mare forţă maritimă a lumii vechi.

5
 Educaţia

 Deşi şcolarizarea nu era obligatorie prin lege în Grecia Antică, scenele pictate pe vase încă
din anii 500 î.e.n. arată că şcoala avea o prezenţă semnificativă în viaţa grecilor.
 Băieţii îşi începeau educaţia şcolară la vârsta de şapte ani. Cei mai săraci urmau doar trei sau
patru ani de şcoală, în care învăţau lucruri elementare, dar cei mai bogaţi rămâneau în şcoală
pe durate de până la zece ani. În lumea greacă existau chiar şi fete care primeau această
educaţie, deşi asemenea situaţii erau relativ rare, iar băieţii şi fetele învăţau în şcoli separate.
 Elevii învăţau cu trei tipuri de profesori: gramatikos, care îi învăţau să scrie şi să citească,
predând în plus şi cursuri de aritmetică şi literatură; paidotribos, care îi antrenau la lupte, box
şi gimnastică; şi kitaristos, care le predau muzica, în special canto şi cursuri de liră.
 De la vârsta de 18 ani, băieţii erau obligaţi să facă doi ani de instrucţie militară, după care
reveneau adesea la o formă superioară de educaţie, pregătindu-se pentru a intra în viaţa
publică. Unul dintre primele lăcaşuri de învăţământ superior a fost Academia, o şcoală de
filosofie înfiinţată de Platon în. Aristotel a fondat o instituţie similară, numită “Lyceum”,
unde cursurile erau mai diverse. Aceste şcoli ale antichităţii au oferit modelul pentru
universităţile din zilele noastre.

Mitologie

 Vechii greci se rugau şi credeau în zei. Ei îşi închipuiau zeii asemeni unor făpturi cu
înfăţişare şi obiceiuri asemănătoare cu cele ale oamenilor. Dar zeii nu mor niciodată,
rămânând mereu tineri, frumoşi şi puternici, locuind pe muntele Olimp.
 Zeus este cel mai puternic dintre olimpieni, socotit drept stăpânul suprem al oamenilor şi al
zeilor. Era zeul luminii şi al fenomenelor natural (deţinătorul fulgerului).
 Atena era zeiţa înţelepciunii, a strategiei, a disciplinei şi a meşteşugurilor.
 Apollo - zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducătorul
corului muzelor, personificare a Soarelui.

6
7