Domnul Barney, care a fost profesorul meu de franceză în clasa a 4-A, la Liceul Saint-Justin din Lyon, mi-a dezvăluit: el ma învățat că sunt scriitor. Nu mi-am imaginat atunci, că voi scrie. Și acest profesor mi-a subliniat, că am fost destul de bun la scris. Era atât de subțire încât a ghicit analizând fiecare dintre redacțiile mele autorul pe care l-am citit atunci: Pagnol, Saint-Exupéry, Zola, Marcel Aymé ... lecturile mele au lăsat o amprentă în compozițiile mele. Pentru că a fi înzestrat este în primul rând imitarea, iar eu imitam spontan, corectitudinea remarcilor sale mă fascinează. Și fac comipte, de-a lungul timpului, că am devenit cu adevărat discipolul său, pentru a scrie, ne-a spus el, două lucruri contează: fericirea și alacritatea. Desigur, majoritatea dintre noi nici nu știam ce înseamnă alacritatea pentru noi: înseamnă viteză, mers, bucurie. Vespère, mult timp după aceea, a putut să scrie cu fericire și alacritate. Adică cu o anumită viteză. În ceea ce privește fericirea, o găsesc pe a mea. Și un număr de cititori prea! Efectele perverse din Mai ' 68 (reforma școlară din 1968), dar Domnul Barney este, de asemenea, asociat, pentru mine, cu o renaștere. El a fost un profesor care a încurajat emularea între studenți. Cu toate acestea, nu a fost delocla modă în acei ani (la scurt timp după 68 mai). Și dacă acest eveniment a avut efecte pozitive, a produs și efecte perverse. Studentul bun era suspectat de a fi un burghez, un fiu de familie, un fiu al părinților săi... pe scurt, a existat o interpretare negativă a 68 care nu a favorizat studiile. Câțiva profesori ne-au făcut de rușine pentru rezultatele Noastre bune. Am venit, ca orice copil care vrea să fie considerat ceilalți, să facă cu bună știință copii mediocre pentru a se amesteca în masă. Părinții mei îmi schimbă școala, sub pretextul de a face franceză-latină-greacă. Atunci am intrat în clasa Domnului Barney, acest profesor care, ca studenți, făceam concursuri în latină, greacă, franceză. JII ne-a încurajat să căutăm Excelența, făcându-ne să realizăm că acesta a fost scopul studiilor. A fost, pentru mine, un discurs nou, chiar dacă era, desigur, în realitate foarte vechi. Pentru mine, însă, mi s-a părut foarte nou... cu acest profesor, am găsit pentru a merge la clasă, și să învețe, ca un joc, greacă și latină. Îi datorez nu numai cultura mea, ci și plăcerea culturii.
1. L'auteur du texte possède la profession d'écrivain
2. Quand il était lycéen, il aimait analyser les lectures d'autres auteurs 3. Ses compétences en écriture ont été remarquées par le professeur de français, M. Barney, observant la façon dont il écrivait 4. Oui, la lecture de grands écrivains a influencé l'enfant, je cite, " Mes lectures ont laissé une empreinte dans mes compositions" 5. Les choses essentielles pour cet auteur sont le bonheur et l'alacrité 6. La signification du mot alacrité l'a expliqué par rapide, allant et allegresse 7. L'auteur ne pouvait pas répondre à tous les conseils de l'enseignant mais espérait, beaucoup plus tard, pouvoir écrire avec bonheur et alacrite