Prevederile tratatului de la Versailles

Tratatul prevedea crearea Ligii Naţiunilor, un ţel important pentru preşedintele american
Woodrow Wilson. Liga Naţiunilor urma să arbitreze conflictele dintre naţiuni înainte ca ele să fi
ajuns la război. Nu toate cele "14 puncte" ale preşedintelui Wilson au fost realizate, spre
exasperarea atât a germanilor, cât şi a lui Wilson. Cu alte cuvinte, principiul naţionalităţilor s-a
aplicat inconsecvent, doar atunci când convenea aliaţilor victorioşi. În cazul unor teritorii locuite
în majoritate de populaţie germană s-a aplicat principiul istoric, nu cel naţional. Satisfacerea
revendicărilor din partea Franţei a fost obiectivul principal în acest tratat. Alte prevederi
includeau cedarea unor colonii aflate sub dominaţie germană şi pierderea unor teritorii anexate
sau cucerite de către Germania anterior:

- Alsacia-Lorena (aparţinând Franţei, din secolul XVII până în 1871), prin politica expansionistă a
lui Ludovic al XIV-lea, a fost redată Franţei (14.522 km2, 1.815.000 locuitori, (în 1905));

- Nordul Schleswigului, zona Tonder în Schleswig-Holstein, după Plebiscitul Schleswig, a fost

redat Danemarcei (3.228 km2 sau 3.938km2);

- majoritatea teritoriului din Marea Poloniei ("Provinz Posen") şi estul regiunii Pomerania (Prusia
de Vest), pe care Prusia il cucerise în Glasvandul Poloniei, au fost redate Poloniei dupa Marea
Rascoală Poloneză (53.800 km2 cu 4.224.000 locuitori (in 1931), inclusiv 510 km2 si 26.000
locuitori din Silezia Superioară);

- zona Hulczyn din Silezia Superioara, a fost acordată Cehoslovaciei (316 sau 333 km2 si 49.000
locuitori);

- Estul Sileziei Superioare, după plebiscit, a fost redat Poloniei (3.214 km2 cu 965.000 locuitori);

- zona oraşelor germane Eupen şi Malmedy a fost acordată Belgiei;

- zona Soldau din Prusia de Est, incluzând (calea ferată pe ruta Varsovia-Gdansk) a fost acordată
Poloniei (492 km2).

Inconsecvenţa aplicării principiilor de drept, respectiv recurgerea la argumentul naţional doar în

detrimentul Germaniei, nu şi în cazul teritoriilor cu majoritate germană aflate în dispută, a dus la
frustrările care au constituit samânţa celui de-al Doilea Război Mondial.