Renașterea –

epoca
renașterii
 Renaşterea: realizări și descoperiri
• S-a impus spiritul critic, • Ştiinţele naturii au
• Ea a pus bazele ştiinţelor aşezând raţiunea mai cunoscut în epoca
moderne; presus de credinţă şi de Renaşterii un puternic
tradiţie; avânt. Din această
epocă datează
• A iniţiat istoriografia
modernă, întemeiată pe o începuturile ştiinţelor
• G.Galilei pune bazele
concepţie laică şi pe studiul moderne ale naturii,
cinematicii, iar J.Kepler
critic al izvoarelor, descoperă legile mişcării întemeiate pe
asigurând triumful limbilor planetelor; experiment şi pe
„vulgare” în literatură; aplicarea matematicii;

• Cea mai mare realizare ştiinţifică a • Ramurile ştiinţei care se

epocii o constituie crearea sistemului dezvoltă cu precădere
heliocentric de către N.Copernic, care sunt: mecanica cerească
a dat o lovitură decisivă viziunii şi terestră şi, în strânsă
tradiţionale, care plasa Pământul în legătură cu ele,
centrul Universului; disciplinele matematice;
 Renașterea: realizări și descoperiri
• În matematică se dezvoltă mai cu seamă algebra şi
geometria (Tartaglia, Ferrari, Cardano);
• Un progres considerabil au înregistrat cunoştinţele
tehnice, se răspândesc armele de foc;
• Se dezvoltă considerabil industria textilă, mineritul,
metalurgia, fabricarea hârtiei, construcţiile de corăbii
(în legătură cu exploatările geografice);
• Tot din această perioadă datează invenţia tiparului în
Europa (sfârşitul sec. 15), a telescopului (sfârşitul sec.
16 şi începutul sec. 17);
• În domeniul medicinii, A. Vesalius pune bazele
anatomiei moderne, iar M. Serveto descoperă
circulaţia mică a sângelui
Renaşterea - istoriografia
• A impus o viziune laică asupra evoluţiei
societăţii, încercând, pe baza studiului
critic al izvoarelor, să detecteze raportul
dintre social şi individual în desfăşurarea
procesului istoric (N.Machiavelli, Fr.
Guicciardini)
• Lucrările principale: Istoriile, Principele
(N. Machiavelli) vorbesc despre
mijloacele realizării unității naționale și
despre guvernarea autoritară; acestea stând
la originea doctrinei rațiunii de stat .
 Renașterea - filozofie
• Trăsătura caracteristică generală a constituit-o orientarea sa,
antiscolastică. În cursul sec. XIV-XV a predominat reluarea şi
dezvoltarea curentelor filozofice antice;
• Gânditorii Renaşterii au apelat la stoicism pentru a crea o
morală independentă de rigorile preceptelor religioase, bazată
cu precădere pe raţiune şi pe natură, pentru a proclama
triumful omului asupra „Fortunei” („sorţii”);
• Filosofii au îndreptat epicureismul împotriva ascetismului
medieval (L. Valla), scepticismul împotriva dogmelor bisericii
(Montaigne);
• Reprezentanţii Academiei florentine (Marsilio Ficino, Pico
della Mirandola) au pornit de la Platon şi neoplatonism pentru
a fundamenta teza unităţii dintre om şi natură, dintre spirit şi
corp, cultul frumosului ca întruchipare sensibilă a divinului,
concepţie care a influenţat arta Renaşterii.
 Filozofia Renaşterii culminează
cu concepțiile legate nemijlocit
de ştiinţele noi ale naturii. Aceste
concepte fundamentează
metodele cercetării
experimentalo-matematice a
naturii (Leonardo da Vinci,
Galilei), opun finalismului
determinismul, formulează
conceptul modern al legilor
naturii (Galilei, Kepler).
Filosofia renascentistă neagă În filozofia naturii,
caracterul divin al puterii de stat, concepţia despre
(Machiavelli, Bodin) însufleţirea întregului
cosmos exprima, într-o
formă naivă, fantastică,
ideea unei materii
active, care îşi
FILOZO desfăşoară prin sine
însăşi bogăţia formelor
FIE (G. Bruno)
Umaniştii Renaşterii au dezvoltat o nouă
concepţie despre om, promovând ideea
demnităţii omului ca fiinţă liberă,
autonomă, creatoare (Pico della
Mirandola, T. Campanella), opunându-
se concepţiei pesimiste despre om, ca
făptură supusă permanent păcatului,
(Erasm, Rabelais, Vittorino da Feltre)
 Renașterea – literatura
• S-au pus bazele creaţiei literare europene moderne 
• La dezvoltarea literaturii au contribuit apariția
tiparului, cunoașterea de noi popoare, schimbul
liber de idei;
• Dante a promovat în opera lui, alături de
elementele mistico-fantastice, un filon umanist;
• Petrarca ilustrează prin versurile sale, pentru prima
dată în literatură, bogăţia eului; 
• Boccaccio opune bigotismului medieval spiritul
laic, burghez şi popular, exaltă dragostea
descătuşată de prejudecăţile ascetice. 
• Lorenzo de Medici, Angelo Poliziano, Lodovico
Ariosto etc. au cultivat o poezie a temelor
mitologice şi cavalereşti împletite cu cele de
inspiraţie populară, care celebrează plăcerea şi
bucuria de a trăi.
 În FRANŢA realismul satiric
este reprezentat în primul rând
de creaţia lui Rabelais,
străbătută de un optimism şi de
un umor de resurse populare.
Clémont Marot şi poeţii Pleiadei
au inaugurat o poezie de
inspiraţie pastorală şi
contemporană, cu bogate referiri
la mitologia greco-romană
În SPANIA literatura este ilustrată
îndeosebi prin romanul picaresc
(Mateo Alemán y de Enero,
Quevedo y Villegas Francisco
Gómez ş.a) Filonul realist-satiric al
literaturii spaniole renascentiste este
strălucit valorificat de Cervantes în
„Don Quijote”, primul roman al
literaturii moderne
În PORTUGALIA epopeea În ANGLIA Renaşterea este
„Luisiadele” a portughezului Luis dominată de personalitatea
de Camoës cuprinde aluzii lui Shakespeare, a cărui
polemice ale vremii operă oglindeşte dramatic atât
crepusculul societăţii
medievale cât şi tensiunile
LITERAT embrionare ale societăţii
moderne
URA
În GERMANIA datorită unor condiții
specifice, umanismul Renaşterii
(Ulrich von Hutten, Hans Sachsş.a.)
s-a dezvoltat şi sub haina reformei
religioase în luptă cu Biserica
catolică, impunându-se prin ideea
unităţii naţionale. Cărţile populare
care au circulat în sec. 15-16
(„Burghezii din Schilda”, „Doctor
Faust” şi „Till Eulenspiegel”) au
contribuit la răspândirea în mase a
spiritului Renaşterii
Renașterea – muzica
• În muzică, Renaşterea începe în sec. XIV,
prelungindu-se până spre sfârşitul sec. al XVI-lea
• Influenţa Renaşterii se manifestă pentru prima oară în
Italia, în „Ars nova florentina”, în care stilul polifonic
devine caracteristic şi pentru lucrările laice, iar
muzica, emancipându-se de comandamentele
ecleziastice, devine expresia sentimentelor laice.
• În epoca Renaşterii apar primele suite şi sonate
instrumentale, iar în Renașterea târzie apare geniul
inovator al operei, iar în domeniul muzici corale -
cantata şi oratoriul.
Poezia lirică a lui Dante şi
Petrarca e tălmăcită în
muzică de Fr. Landino,
Ghirardello, G. da Cascia
etc.
În şcoala franco-flamandă (G. de
Machault, Cl. Janequin), în
special compozitorii de origine
franceză sunt exponenţii idealului
estetic al Renaşterii, întruchipat în
chansonul francez
Forma muzicală
predominantă este
madrigalul
În muzica şcolii veneţiene
(Andrea şi Giovanni Gabrielli
şi A. Willaert) se observă
diminuarea rolului polifoniei în
favoarea armoniei
 Renașterea - arhitectura, 
artele plastice şi decorative

• În concretizarea noilor
idealuri umaniste, artele • Viziunea unui univers • Cunoaşterea artistică şi
vizuale, care s-au organizat, inteligibil a cea ştiinţifică se
inspirat după modelul determinat noua împletesc în activitatea
operelor clasice greco- structură a imaginilor multor creatori de • Încercând să pătrundă
romane, fără a le copia, artistice şi orientarea lor seamă (L.B. Albertini, legile frumuseţii (de
au deţinut un rol spre oglindirea realităţii Leonardo da Vinci, A. structură, proporţii, ritm
hotărâtor obiective şi concrete, Dürer ş.a.) etc.), ei au contribuit la
spre figurarea spaţiului dezvoltarea ştiinţelor
real ajutătoare artei
(perspectiva, optica,
tehnologia culorii,
anatomia artistică etc.)
 Rolul artistului a evoluat de
la cel al meşteşugarului
În aprecierea operelor medieval (de obicei anonim)
de artă, principalele la cel al creatorului care
criterii aveau în vedere semnează opera,
claritatea, echilibrul şi proclamându-şi astfel
armonia ansamblului individualitatea artistică
Gravura cunoaşte o mare
răspândire, răspunzând prin
Sculptura şi
posibilitatea de multiplicare, ca
pictura se
şi textul tipărit în noile tipografii,
desprind de
necesităţilor publicului
arhitectură şi, pe
lângă arta
monumentală
(pictura murală Desenul este
şi decoraţiile apreciat ca
sculpturale), se operă de sine
dezvoltă pictura stătătoare
de şevalet şi
sculptura de
postament
 Renașterea – arhitectura
• Arhitectura se caracterizează prin revenirea
la principiile constructive romane,
cu dominanţa orizontală şi zidurile pline.
• În sec. XV s-au adoptat (prin renumiţii arhitecţi  .
Alberti, F. Brunelleschi) elemente antice,
ca arcade semicirculare, coloane etc.
• În sec. XVI s-a dezvoltat tema planului central cu elevaţie
piramidală (D. Bramante, Michelangelo), desăvârşindu-
se compoziţia ritmică a faţadelor (ex. Palatul Pitti din
Florenţa)
• Formele geometrice și-au recăpătat importanța: pătratul și
cercul pentru plan, cubul și cilindrul pentru edificii fiind
căutată simplitatea
• Este folosit numărul de aur, care se notează - Φ, acesta
fiind util în redarea a numeroase proporții
Renașterea – sculptura
• Sculptura se va adresa cu precădere
aristocraților și nu clerului;
• Se acorda interes detaliilor umane, iar redarea
devine tot mai realistă;
• Sculptura renascentistă este caracterizată prin
complexitatea și măiestria cui? S-au ne articulat;
• Opera lui Donatello rezumă evoluţia artei sec.
XV, de la statuile care împodobeau biserica, la
portretul laic şi monumentul ecvestru,
reproducând în mod fidel omul și natura
• În sec. al XV-lea Michelangelo realizează
deplina dezvoltare a sculpturii de ronde-bosse,
susținând că sculptura este arta supremă;
Renașterea – pictura
• PICTURA domeniul cel mai reprezentativ al
Renașterii, ea exprimă viața, mișcarea, realitatea
înconjurătoare așa cum este ea;
• În pictură, trăsăturile înnoitoare din creaţia
lui Giotto, care se referă la conținut și culoare, sunt
dezvoltate la începutul sec. XV; pictura murală de
florentinului Masaccio, alături de Fra Angelico,
Uccello etc. se dezvoltă în a doua jumătate a
secolului al XV, iar pictura de şevalet este ilustrată
cu precădere la Veneţia (familia Bellini) în sec.
XV-XVI
În sec. XV, apogeul picturii Renaşterii este atins în
operele lui Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio,
Michelangelo Buonarotti (ultimul lucrând mai ales
la Roma) şi în cele ale veneţienilor Giorgione,
Tiziano, Veronese, Tintoretto
 Arta renaşterii:
Reactualizează modelele artistice din
arta antică şi idealul frumuseţi
 Arta Renaşterii:
are drept subiecte – atletismul corpului, 
nuditatea, forţa fizică
 Arta Renaşterii
reprezintă caractere curajoase, 
ferme şi cu spirit civic
 Arta Renașterii
reprezintă subiecte religioase care sunt umanizate
 Arta Renașterii
reprezintă detalii care sunt absolut realiste
Titanii Renaşterii:

• Michelangelo - pictor, sculptor

arhitect, poet

• Leonardo da Vinci - pictor, 

arhitect, inginer, sculptor,
urbanist, poet, filosof,
scriitor, muzician
 Titanii Renașterii
Rafael Santi– pictor, arheolog
arhitect, poet.

Albrecht Durer-pictor, grafician

matematic, scriitor.
 Pentru a consolida
• Studiezi tema din manual
• Analizezi documentele propuse în manual
• Vizionezi https://www.youtube.com/watch?v=xWLzXGQ_hJQ;
https://www.youtube.com/watch?v=bDfyL-aoamA
• Cercetezi informația https://www.fundatiacaleavictoriei.ro ›
arta-renasterii-italiene-sandro-botticell... https://www.fundatiacaleavictoriei.ro › introducere-in-
istoria-artei-antichitate..
• https://racoler.ro/wp-content/uploads/2019/11/Instrumentele-muzicale-in-renastere-si-perioad
a-romantica-600x400.jpg
• https://live.mrf.io/statics/i/ps/www.medievalists.net/wp-content/uploads/2015/03/159.jpg
• https://racoler.ro/wp-content/uploads/2019/11/Instrumentele-muzicale-in-renastere-si-perioad
a-romantica-600x400.jpg
• https://media.gettyimages.com/photos/giovanni-boccaccio-italian-poet-anonymous-painter-a
mbras-castle-picture-id587489272?s=612x612
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Michelangelo%2C_Creation_o
f_Adam_01.jpg/450px-Michelangelo%2C_Creation_of_Adam_01.jpg
Pentru fixarea cunoștințelor răspundem

• În ce domenii s-a manifestat renașterea?

• Cum s-a manifestat acest curent artistic în Europa?
• Cum recunoaştem operele renascentiste?
• Ce mesaj artistic transmit operele renascentiste?
• Cum deosebim operele renascentiste de cele perioada anterioară, dar
de operele mai târzii?
• Răspunde într-un eseu de o pagină: A fost oare Renașterea doar un
curent artistic?
• La dorință elaborează o comunicare în care să vorbești argumentat
despre importanța Renașterii în istoria universală