Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
19. Costul mediu ponderat al capitalului: esenţa acestuia în formarea structurii financiare a întreprinderii
Costul mediu ponderat al capitalului este o medie a costurilor capitalurilor propriu și împrumutat,
ponderate cu proporția pe care o ocupă fiecare dintre acestea în totalul resurselor financiare ale
întreprinderii. CMPC – indica rentabilitatea minima care trebuie sa o posede intreprinderea astfel incit
sa fie posibila achitatrea dobinzilor, rambursarea la termen a creditelor.
25. Elementele definitorii ale conceptului de investiţii, factorii principali ce determină adoptarea deciziei
de investire a întreprinderii
Investiţiile reprezintă factorul primordial al dezvoltării economiei, iar înţelegerea conceptului de
investiţii va fi prima problemă abordată. Se desprind, astfel, 4 elemente definitorii ale investitiei:
1. Efortul investitional, considera investitia o structura indivitualizata de resurse de voluim si natura
diferite, care sunt antrenate in realizarea unui proiect.
2. Factorul timp, releva faptul ca orice proiect de investitie are o perioada de viata proprie caracterizata
prin etape si momente bine definite pe parcursul carora parametrii economici ai proiectului au o
evolutie proprie.
Perioada de viata a investitiei poate fi vazuta sub mai multe aspecte:
- durata fiscala – este durata de serviciu a MF indicata prin legea privind uzura MF, in functie de norma
de uzura
- durata tehnica – determinata de caracteristicile tehnice functionale ale MF.
- Durata comerciala – determinata de durata de viata a produselor fabricate cu aceasta investitie.
- Durata juridica – durata protectiei juridice asupra dreptului de concesiune a unei exploatari, asupra
unei licente, marci de fabrica
3. Eficienta, investitorul accepta schimbarea unor disponibilitati prezente de resurse pentru o serie de
efecte viitoare, care, in suma totala, sa fie superioare cheltuielilor initiale
4. Riscul – decurge din insasi esalonarea pe perioade viitoare a efectelor asteptate, aceste efecte
viitoare sunt insa sperante si nu certitudini.
Factorii principali ce determina adoptarea deciziei de investitie a intreprinderii:
- Volumul total al cheltuielilor pentru investitii, care cuprinde atit capitalurile necesare extinderii
activelor fixe, cit si nevoia de fond de rulment pentru punerea in exploatare a MF nou create.
- Durata de viata este determinata de caracteristicile tehnice si functionale ale MF, de competitivitatea
produselor create cu respectiva investitie.
- Profitul sau venitul net ce se poate obtine ca efect al exploatarii investitiilor.
- Valoarea reziduala a investitiei, este pretul la care poate fi vinduta investitia dupa inchierea duratei ei
de viata.
Ct=Ca+Cd
Ca=(N*ca)/S Cd=(S*Pa*cd)/2
33. Determinarea stocului optim de materii prime şi materiale, avantajele şi dezavantajele deţinerii unor
stocuri mai mari sau mai mici decât cel optim
Marimea optima a stocului de materii prime si materiale este cea care antreneaza cheltuielile totale
minimale. Problema care apare in cadrul gestiunii stocurilor este determinarea optimului intre cheltuieli
de detinere a stocului si costurile de aprovizionare, ori determinarea nivelului de SMM care va antrena
costuri totale minimale
S – marimea optima a stocului comandat
N – necesarul anual de aprovizionat
ca – costul fix unitar pentru pregatirea unei noi aprovizionari
cd – costul de depozitare pe unitate de stoc
Pa – pret unitar de aprovizionare
Ca – cost total de aprovizionare
Cd – cost total de depozitare.
Ct=Ca+Cd
Ca=(N*ca)/S Cd=(S*Pa*cd)/2
S= n = i= )
Stocuri excesive
Avantaje Dezavantaje
Rabaturi acordate de furnizori clientilor p-u Stocuri invechite, folosirea carora ar duce la
cumpararea unor anumite cantitati de stocuri sau perturbarea procesului de productie; cresterea
la anumite perioade stocurilor de produse lipsite de piata de
desfacere
Speculatii cu stocuri pe perioade de inflatie sau Deteriorarea, degradarea stocurilor
crestere a preturilor
Venituri din vinzari suplimentare(aparitia unor Cheltuieli importante de depozitare
comenzi suplimentare, cresterea cererii la produse
pe piata, descoperirea de noi piete)
Costul de oportunitate (rata dobinzii la
plasamente pe TS)
Dobinzi platite in cazul cumpararii stocurilor pe
credit
Stocuri minime (lipsa de stoc)
Avantaje Dezavantaje
Evitarea stocurilor invechite, a imobilizarilor de Pierderea unor oportunitati in afaceri
resurse financiare
Evitarea pierderilor ce pot aparea in legatura cu Creste riscul intreruperii procesului de productie
deteriorarea, degradarea stocurilor
Reducerea, lipsa cheltuielilor de detinere a Cresterea cheltuielilor de aprovizionare
stocurilor
Posibilitatea obtinerii unor venituri din dobinzi in Pierderi de vinzari si profituri
urma plasarii excedentului de trezorerie in
plasamente pe TS
36. Politica de calcul a uzurii mijloacelor fixe, efectele acesteia asupra rezultatelor financiare a
întreprinderii
Principalele trăsături ale uzurii sunt:
1) nu toate activele pe termen lung se uzează (excepţie fac: fondurile bibliotecare, valori muzeale şi de
artă,active în curs de execuţie);
2) este rezultatul acţiunii factorilor climaterici şi a intensităţii utilizării (uzura fizică);
3) poate fi şi un rezultat al dezvoltării progresului tehnico-ştiinţific (uzura morală).
Scopurile uzurii sunt:
a) de a recupera banii investiţi;
b) de a avea bani pentru reproducerea mijloacelor fixe;
c) de a include în costuri o parte din valoarea mijloacelor fixe.
37. Tipuri de uzură şi măsuri de reducere a efectelor negative a uzurii asupra rezultatelor financiare a
întreprinderii
Uzura fizica constituie baza materiala a pierderii valorii mijlocului fix, fiind determinata de intrebuintare,
de actiunea unor factori naturali. Ca urmare a uzurii fizice, mijloacele fixe trebuie sa fie supuse unui
regim de intretineri si reparatii care necesita cheltuieli, iar, in anumite conditii acestea se scot din
folosinta si se inlocuiesc cu altele.
Uzura morala are loc atunci cind mijloacele fixe se demodeaza, se invechesc din punct de vedere
tehnologic, apar altele cu insusiri superioare. De aceea, este necesar ca, in luarea deciziei privind regimul
de uzura aplicat la intreprindere, sa se tina seama si de uzura morala, pentru a se reduce, la maximum
posibil, eventualele pierderi ce pot avea loc in legatura cu aparitia uzurii morale. O masura de protectie
impotriva uzurii morale este stabilirea unei durate de serviciu a MF mai mica decit durata de viata
tehnica numita durata de functionare utila(DFU).
38. Surse de finanţare a mijloacelor fixe
-Din propria activitate=autofinanțarea și
-fondul de uzură
-profitul net pentru dezvoltare
-leasingul
-credit obligatar
-Credite bancare pe termen lung
-Creșteri de capital propriu,atragerea de noi acționari și din finanțări directe
45.Fluxul net de numerar: procesul de formare, analiza factorilor ce influenţează fluxul de numerar
49.Surse de venit la întreprindere, explicaţi deosebirea dintre venit şi profit, dintre profit brut şi
profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare
Veniturile din activitatea operaţională cuprind:a. veniturile din vânzări ,b. alte venituri operaţionale:
sumele primite sau de primit din vânzarea activelor curente cu excepţia produselor finite şi mărfurilor;
arenda curentă; amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate din modificarea
metodelor de evaluare a activelor curente.
Veniturile din activitatea de investiţii cuprind: sumele rezultate din ieşirea şi recalcularea activelor pe
termen lung; din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe; dividende calculate;
dobânzile la titlurile de valoare procurate şi împrumuturile acordate; sumele obţinute din lichidarea
mijloacelor fixe peste valoarea probabilă rămasă, etc.
Veniturile din activitatea financiară cuprind: valoarea activelor intrate cu titlu gratuit; venituri sub formă
de diferenţe de curs valutar, subvenţii primite din buget; prime, premii, sume sponsorizate etc.
Venituri excepţionale: sumele primite de la organele de stat, de la persoanele fizice şi juridice, companii
de asigurări sub formă de recuperare a pierderilor provocate de perturbări politice şi alte evenimente
excepţionale. calamităţi naturale,
Venit=Profit-Cheltuieli
50. Descrieţi algoritmul de obţinere a profitului net, funcţiile profitului, repartizarea acestuia:
Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare.
Întreprinderea obţine profit net atunci cînd veniturile întreprinderii depăşesc cheltuielile. În caz contrar
întreprinderea obţine pierdere netă.
Profitul îndeplineste urmatoarele functii:
a. indicator sintetic de apreciere a eficientei folosirii capitalurilor si a desfasurarii activitatii. Este cel mai
bun indicator de apreciere a modului de folosire a resurselor în cadrul activitatii;
b. sursa de autofinantare. O parte din profitul obtinut poate fi folosit pentru finantarea propriei
activitati; c. stimuleaza initiativa si acceptarea riscului de catre întreprinzatori d. sursa de acoperire a
capitalurilor împrumutate.; e. asigura formarea resurselor bugetului statului. f. instrument de control a
activitatii economice a întreprinderii.
În procesul de repartizare a profitului, obiectivul principal îl constituie armonizarea intereselor
întreprinderii cu cele ale fiecarui actionar asociat, salariat si ale întregii societati.
Repartizarea profitului net -plata dividendelor ; investiţii pentru dezvoltare: fondul de rezervă
investiţii în mijloace fixe investiţii în active curente
constituirea fondurilor
executarea circuitului prin schimbarea formei funcţionale
repartizarea fondurilor constituite, ceea ce implică realizarea repartiţiei în interiorul întreprinderii şi în
afara acesteia.
Previziunea financiară este determinată de prevederile programului economic şi presupune
fundamentarea indicatorilor financiari pe baza unui program economic propriu.
Previziunea financiară în cadrul căreia se operează cu indicatori specifici care reflectă relaţia financiară
trebuie corelată organic cu întreaga activitate a întreprinderii. Necesitatea de fonduri se stabileşte în
cadrul previziunii financiare pe baza indicatorilor şi calculelor economice privind volumul desfacerilor,
valoarea producţiei, volumul aprovizionărilor, volumul cheltuielilor de producţie şi altele care se
eşalonează în timp.
Previziunea financiară pe TL (3-5 ani) - în baza căreia se întocmesc planuri financiare de orientare
generală care definesc imaginea viitoare a întreprinderii prin:
cele mai multe din posturile bilanţului contabil sunt direct legate de vînzările firmei
nivelul curent al tuturor activelor este optim pentru nivelul vînzărilor curente.
Metoda normativă de previziune a echilibrului financiar . Această metodă permite efectuarea diferitor
simulări ale corelaţiei cifra de afaceri - echilibru financiar în baza cărora se pot face concluziile necesare
politicii financiare a întreprinderii; se pot compara echilibrele financiare ale întreprinderii de diferite
mărimi numai că elimină influenţa volumului specific de activitate.
Previziunea producerii
Bugetul producţiei se constituie ca buget principal pentru previziunea activităţii din anul viitor, iar
prevederile lui sunt determinate pentru dimensionarea celorlalte bugete.
Elaborarea bugetului producţiei cuprinde 3 etape:
1. previziunea cantităţii de produse ce se vor fabrica (planul de producţie)
2. previziunea costurilor de producţie (anticalculaţia)
3. defalcarea prevederilor bugetare pe perioade de timp mai mici de 1 an şi pe subunităţi ale
întreprinderii.
Planul de producţie urmăreşte armonizarea prevederilor comerciale cu capacitatea productivă a
întreprinderii în condiţiile satisfacerii cît mai complete a prevederilor comerciale şi a utilizării depline a
capacităţii factorilor de producţie. În planul de producţie se stabileşte cantitatea de produse
previzionate a se fabrica în anul viitor (Qf) în funcţie de cantitatea prevăzută a se vinde Qv şi de variaţia
previzibilă a stocurilor în curs de fabricaţie şi de produse finite la începutul perioadei (Sî) şi la sfîrşitul
perioadei (Ssf) conform relaţiei:
Qf = Qv - Sî + Ssf