Cod National 2012 de Securitate La Incendiu MAI PDF

Ministerul Dezvoltării Ministerul Administraţiei
Regionale şi Turismului şi Internelor
COD NAŢIONAL
DE SECURITATE LA INCENDIU A
CONSTRUCŢIILOR
Redactarea I-a
Mai 2012
____________________________________________________________________________ 1
COD NAŢIONALDE SECURITATE LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR – Redactarea I - a
COD NAŢIONAL
CONSTRUCŢIILOR
CAPITOLUL 1
PREVEDERI GENERALE
SECŢIUNEA I: Obiect, domeniu de aplicare.

SECŢIUNEA II: Terminologie.
CAPITOLUL 2
CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR CU ORICE

DESTINAŢIE (CIVILE, DE PRODUCŢIE ŞI/SAU DEPOZITARE)
SECŢIUNEA I: Condiţii şi performanţe comune.

SECŢIUNEA II: Limitarea propagării incendiilor.
SECŢIUNEA III: Evacuarea fumului în caz de incendiu.
SECŢIUNEA IV: Evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu.
SECŢIUNEA V: Căi de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu.
CAPITOLUL 3
CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CLĂDIRILOR CU DESTINAŢII

CIVILE
SECŢIUNEA I: Prevederi comune clădirilor civile supraterane cu înălţimi obişnuite
SECŢIUNEA II: Prevederi specifice clădirilor civile supraterane cu înălţimi

obişnuite
____________________________________________________________________________ 2
- de locuit;
- administrative;
- comerţ;
- sănătate;
- cultură;
- învăţămînt;
- turism;
- cult;
- sport;
- montane sau din Delta Dunării
- parcaje pentru autoturisme.
SECŢIUNEA III: Amenajări în aer liber cu destinaţii civile;

- stadioane, arene sportive;
- spectacole;
- campinguri.
SECŢIUNEA IV: Clădiri înalte.

SECŢIUNEA V: Clădiri foarte înalte.
SECŢIUNEA VI: Clădiri cu săli aglomerate.
SECŢIUNEA VII: Clădiri subterane.
CAPITOLUL 4
CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR CU DESTINAŢII

DE PRODUCŢIE ŞI / SAU DEPOZITARE
SECŢIUNEA I: Condiţii şi performanţe comune.

SECŢIUNEA II: Condiţii şi performanţe specifice tipurilor de construcţii cu
funcţiuni de producţie şi/sau depozitare de tip:
- obişnuite;
- monobloc;
- blindate.
SECŢIUNEA III: Condiţii şi performanţe specifice construcţiilor cu funcţiuni de
depozitare a materialelor şi substanţelor.
SECŢIUNEA IV: Condiţii şi performanţe specifice depozitelor supraterane deschise

pentru materiale şi substanţe combustibile.
CAPITOLUL 5
CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR CU

FUNCŢIUNI MIXTE
____________________________________________________________________________ 3
SECŢIUNEA I: Prevederi comune.
SECŢIUNEA II: Condiţii şi performanţe specifice.
CAPITOLUL 6
SISTEME ŞI INSTALAŢII DE SECURITATE LA INCENDIU
SECŢIUNEA I: Echiparea construcţiilor cu sisteme şi instalaţii de semnalizare şi

stingere a incendiilor
SECŢIUNEA II: Acţionarea sistemelor şi instalaţiilor de securitate la incendiu
SECŢIUNEA III: Alimentarea cu energie a sistemelor şi instalaţiilor de securitate la
incendiu
CAPITOLUL 7
ASIGURAREA SECURITĂŢII LA INCENDIU ÎN UTILIZARE
SECŢIUNEA I: Securitatea la incendiu în utilizarea construcţiilor şi instalaţiilor
ANEXE:
ANEXA 1. Caracteristicile substanţelor şi materialelor ce determină încadrarea în riscuri
de incendiu a spaţiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu şi construcţiilor de
producţie şi/sau depozitare
ANEXA 2. Rezistenţe la foc şi condiţii pentru elementele de separare verticale şi
orizontale (pereţi şi planşee)
ANEXA 3. Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi
ANEXA 4. Clasificarea materialelor şi substanţelor depozitate, după clasa de
periculozitate
ANEXA 5. Clase de combustibilitate a lichidelor combustibile
ANEXA 6. Categorii de depozite de lichide combustibile
COLECTIV DE ELABORARE
General locotenent (r) Vladimir Secară
Locotenent colonel ing. Radu Daniel
Maior doctor inginer Puiu Golgojan
Colonel (r) doctor ing. Sorin Calotă
Doctorand arhitect Anca-Ioana Voiculescu
Inginer Vasile Călinescu
Prof. doctor arhitect Ioan Voiculescu
____________________________________________________________________________ 4
COD NAŢIONAL
CONSTRUCŢIILOR
CAPITOLUL 1
PREVEDERI GENERALE
SECŢIUNEA I
Obiect, domeniu de aplicare
Obiect, domeniu
Art.1.1. (1) Prezentul cod naţional stabileşte principalele condiţii, performanţe şi

nivele de performanţă ale construcţiilor, astfel încât acestea să îndeplinească cerinţa
esenţială de calitate « securitate la incendiu » statuată de Legea nr. 10/1995 privind
calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi prevederile Hotărârii Guvernului nr.
622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii,
republicată.
(2) Cerinţa esenţială de calitate « securitate la incendiu » este
rezultanta totalităţii performanţelor de comportare la incendiu a construcţiilor pe întreaga lor
durată de viaţă şi exploatare, în scopul asigurării protecţiei vieţii utilizatorilor, bunurilor,
societăţii şi mediului înconjurător.
(3) Prin construcţie, atunci când nu se precizează altfel în textul codului,
se înţelege ansamblul constituit din clădire şi instalaţiile utilitare aferente acesteia, inclusiv
mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.
Art.1.2. Pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale de calitate ‖securitate la incendiu‖,

construcţiile în ansamblu şi părţile lor componente trebuie proiectate, executate si
exploatate conform prevederilor prezentului cod şi ale reglementărilor tehnice specifice
aplicabile, astfel încât în cazul izbucnirii unui incendiu:
a) stabilitatea elementelor portante să fie asigurată pe perioada de timp
normată;
b) iniţierea şi propagarea focului şi a fumului în interiorul construcţiei să fie
limitate;
c) extinderea focului la şi de la construcţii învecinate să fie limitată;
d) utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să poată fi salvaţi prin alte
mijloace;
e) să fie luată în considerare siguranţa echipelor de intervenţie.
____________________________________________________________________________ 5
Art.1.3. (1) Prevederile prezentului cod sunt obligatorii la proiectarea şi
realizarea construcţiilor noi şi la extinderea, modernizarea sau schimbarea destinaţiei celor
existente, indiferent de forma de proprietate.
(2) Pentru construcţiile monumente istorice sau de arhitectură
clasificate, prevederile prezentului cod au caracter de recomandare, urmând ca la acestea
să fie luate măsurile de îmbunătăţire a securităţii la incendiu posibil de realizat şi care nu
afectează caracterul monumentului.
(3) La lucrările de extindere, schimbare de destinaţie, modernizare sau
reabilitare a construcţiilor existente, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite
unele prevederi ale codului, se vor asigura măsuri alternative de securitate la incendiu,
stabilite prin reglementări tehnice specifice.
(4) La proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor
cu caracter special, se asigură îndeplinirea condiţiilor şi performanţelor de securitate la
incendiu stabilite în reglementările tehnice specifice acestora, cum sunt:
a) instalaţii, sisteme, utilaje, agregate, dispozitive şi echipamente tehnologice de
producţie;
b) construcţii şi instalaţii destinate fabricării, manipulării şi depozitării substanţelor
explozibile;
c) instalaţii tehnologice în aer liber;
d) construcţii şi instalaţiile nucleare;
e) instalaţii şi clădiri subterane hidroenergetice;
f) construcţii şi instalaţii subterane ale metroului;
g) construcţii şi instalaţii specifice organizărilor de şantier;
h) construcţii şi instalaţii cu caracter special ale structurilor de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională, nominalizate prin ordine ale conducătorilor
structurilor respective;
(i) construcţii şi instalaţii agroindustriale şi agrozootehnice.
Art.1.4. (1) Cerinţa esenţială de calitate ‖securitatea la incendiu‖ impune ca prin

conceptul de proiectare, edificare şi exploatare a construcţiilor să se asigure apărarea lor
globală, unitară şi eficientă în caz de incendiu la nivelele normate, ca rezultat al conlucrării
interactive a măsurilor constructive de protecţie ale clădirii cu sistemele şi instalaţiile
utilitare, inclusiv cele specifice de securitate la incendiu, cu care sunt echipate şi dotate,
precum şi a organizării şi realizării prevenirii incendiilor şi intervenţiei de stingere pe timpul
exploatării.
(2) Prin proiectarea şi realizarea construcţiilor trebuie să se asigure
condiţiile tehnice de securitate la incendiu necesare îndeplinirii criteriilor şi nivelelor de
performanţă ale clădirii, instalaţiilor utilitare şi sistemelor specifice de protecţie stabilite în
prezentul normativ (inclusiv anexele acestuia) şi în reglementările tehnice de specialitate
specifice.
(3) Criteriile şi nivelele de performanţă, organizarea şi realizarea
prevenirii incendiilor şi intervenţiei de stingere a incendiilor pe întreaga durată de viaţă şi
exploatare a construcţiilor, se asigură în conformitate cu prevederile Normelor generale de
apărare împotriva incendiilor şi ale reglementărilor spcifice de prevenire şi stingere a
incendiilor.
Art.1.5. (1) Pentru îndeplinirea criteriilor şi nivelelor de performanţă stabilite în

normativ şi în reglementările tehnice de specifice, se vor utiliza materiale, echipamente şi
____________________________________________________________________________ 6
elemente de construcţii şi instalaţii produse în ţară sau importate, pentru care sunt efectuate
determinări ale comportării lor la foc potrivit „Regulamentului privind clasificarea şi
încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc‖ sau
ale căror performanţe la foc îndeplinesc prevederile legale şi metodologiile specifice (clase
de reacţie la foc, propagare flacără, emisie de fum, clase de rezistenţă la foc etc.).
(2) Materialele şi elementele de construcţii şi instalaţii se folosesc în
condiţiile tehnice de utilizare finală.
(3) Ca metodă alternativă de evaluare a performanţelor de comportare
la foc a produselor pentru construcţii, se pot utiliza sistemele de calcul din eurocoduri.
(4) Pentru programele de calcul în domeniul securităţii la incendiu,
documentul de referinţă este ISO 16730 - Fire safety engineering — Assessment,
verification and validation of calculation methods.
Art.1.6. (1) Prevederile prezentului cod, stabilesc condiţiile şi nivelele de

performanţă ce trebuie asigurate la construcţiile încadrate în categoriile de importanţă ―C‖ şi
―D‖.
(2) La construcţiile încadrate în categoriile de importanţă ―A‖ şi ―B‖ se
asigură măsuri suplimentare de securitate la incendiu, rezultate din analize de caz, analize
de risc de incendiu şi condiţii funcţionale specifice acestora.
Art.1.7. Prevederile codului sunt obligatorii pentru toţi factorii cu atribuţii în construcţii
respectiv, investitori şi beneficiari sub orice titlu, proiectanţi, executanţi, verificatori de
proiecte, experţi, responsabili tehnici cu execuţia, utilizatori şi organe ale administraţiei
publice, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor ce le revin în conformitate cu prevederile legale.
Art.1.8. Condiţiile de comportare la foc şi măsurile de securitate la incendiu asigurate

pentru principalele elemente de construcţie şi instalaţii, materiale şi echipamente utilizate la
proiectarea şi realizarea construcţiilor, se prevăd obligatoriu în documentaţiile tehnice de
către proiectanţii de specialitate respectivi, care răspund de măsurile luate, astfel:
a) arhitecţii, pentru:
- conformarea şi corelarea clădirii, elementele de compartimentare, închiderile
exterioare perimetrale şi acoperiş, pereţii despărţitori, căile de evacuare, protecţia golurilor
funcţionale de circulaţie şi comunicare din pereţi şi planşee, evacuarea fumului (desfumare)
şi evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi prin tiraj natural-organizat, tratamente termice,
fonice, hidroizolaţii, finisaje (interioare şi exterioare);
b) inginerii structurişti, pentru:
- elementele cu rol de stabilitate la incendiu a clădirii (stâlpi, coloane, diafragme,
contravântuiri, pereţi portanţi, planşee, terase, acoperişuri etc.), precum şi pentru precizarea
temperaturii critice a structurilor metalice proiectate şi care necesită protecţii la acţiunile
termice ale incendiilor;
c) inginerii instalatori, pentru:
- sistemele, instalaţiile, echipamentele şi aparatele aferente clădirii proiectate,
inclusiv cele de semnalizare şi de stingere a incendiilor (electrice, cu apă sau substanţe
speciale, ventilare, climatizare, evacuare fum (desfumare) şi evacuare fum şi gaze fierbinţi
prin tiraj mecanic, încălzire, gaze, automatizări etc.).
____________________________________________________________________________ 7
SECŢIUNEA 2
Terminologie
Art. 1.9. Terminologia utilizată în cod este cea stabilită în SR EN ISO 13943:2007 şi
următoarea:
(1) Acoperiş - parte a construcţiei care o închide faţă de exterior peste ultimul
nivel construit (poate fi tip terasă sau şarpantă).
(2) Ardere – reacţie exotermă a unei substanţe cu un comburant.
(3) Atrium (paţio, curte de lumină) - încintă din interiorul unei clădiri, acoperită
sau neacoperită şi delimitată de închideri perimetrale. Atriumurile la care se referă prezentul
cod sunt cele care se desfăşoară pe cel puţin patru niveluri ale clădirii.
(4) Capacitate portantă (R) – aptitudine a unei structuri sau a unui element
de a rezista la acţiuni specificate în timpul expunerii la foc stabilite, conform unor criterii
definite.
(5) Clapetă antifoc - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc montat
pe tubulatura de ventilare în poziţie normal deschisă, prevăzut cu acţionare automată şi
manuală de închidere în caz de incendiu.
(6) Clădire blindată - construcţie de producţie şi/sau depozitare supraterană
închisă cu aria construită (Ac) mai mare de 1000 m2, în care activitatea se desfăşoară
numai la lumină artificială (construcţii cu acoperiş şi pereţi de închidere perimetrală plini, în
care se prevăd numai goluri psihologice şi uşi de acces). Încăperile blindate cu aria
construită (Ac) mai mare de 1000 m2 sunt considerate clădiri blindate.
(7) Clădire închisă - construcţie supraterană anvelopată (închisă perimetral
cu pereţi şi cu acoperiş sau terasă).
(8) Clădire monobloc - construcţie supraterană închisă de producţie şi/sau de
depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puţin 20000 m2 şi lăţimea mai mare de 72 m.
(9) Clădire subterană - construcţie realizată în întregime sub nivelul terenului
înconjurător (natural sau amenajat), având numai căi de acces şi evacuare la nivelul
terenului.
(10) Clădire supraterană - construcţie realizată peste cota terenului
înconjurător (natural sau amenajat), cu sau fără niveluri subterane.
(11) Clădire civilă - construcţie în care nu se desfăşoară activităţi de
producţie şi/sau depozitare.
(12) Clădire înaltă - clădire civilă supraterană, la care pardoseala ultimului
nivel folosibil este situată între 28 m şi 45 m faţă de terenul sau carosabilul adiacent, care
permit accesul autospecialelor de intervenţie ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.
(12.1) În contextual codului, nu sunt considerate clădiri înalte:
a). clădirile de producţie şi/sau depozitare;
b). clădirile civile (indiferent de destinaţie), la care deasupra nivelului limită se află un
singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şi cuprinde numai
încăperi pentru maşini ale ascensoarelor, spaţii tehnice aferente, circulaţii funcţionale sau
spaţii anexă (spălătorii, călcătorii etc.).
(12.2) Atunci când ultimele niveluri ale clădirii cuprind spaţii de tip duplex sau
triplex, se ia în considerare numai nivelul accesibil din circulaţiile comune orizontale ale
clădirii.
(13) Clădire foarte înaltă - clădire civilă supraterană la care pardoseala
ultimului nivel folosibil este situată peste înălţimea de 45 m faţă de terenul sau carosabilul
____________________________________________________________________________ 8
adiacent şi care permit accesul autospecialelor de intervenţie ale Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă, cu excepţia clădirilor de locuit la care înălţimea normată este de 50 m
sau mai mult.
(14) Clădire cu funcţiuni mixte – clădire supraterană care cuprinde diferite
funcţiuni principale civile şi/sau de producţie şi/sau depozitare.
(15) Clase de performanţă la foc a produselor – expresii cantitative
exprimate în termeni de performanţă pentru modul lor de comportare la acţiunea focului, în
condiţii de utilizare finală (clase de reacţie la foc, clase de rezistenţă la foc şi de performanţă
la foc exterior).
(15.1) Clasele de performanţă privind reacţia la foc a produselor pentru
construcţii (cu excepţia pardoselilor şi a produselor termoizolante pentru tubulatură
lineară), sunt: A1, A2. B, C, D, E si F.
(15.2) Clasele de performanţă privind reacţia la foc a pardoselilor pentru
construcţii sunt: A1FL, A2 FL, B FL, C FL, D FL, E FL şi F FL.
(15.3) Clasele de performanţă privind reacţia la foc a produselor termoizolante
pentru tubulatură lineară sunt: A1L, A2L, B L, C L, D L, E L şi F L.
(16) Combustibil – produs care poate arde.
(17) Compartiment de incendiu - clădire independentă sau porţiune dintr-o
clădire ori grup de clădiri comasate în limita ariilor construite normate (Ac), amplasate la
distanţe de siguranţă normate faţă de construcţii învecinate sau delimitate prin elemente de
separare rezistente la foc, astfel încât propagarea incendiului în afara compartimentului să
fie împiedicată pe durata de expunere la foc normată.
(18) Comportare la foc - totalitatea schimbărilor fizice şi chimice intervenite
atunci când un material, produs sau ansamblu de construcţie este supus acţiunilor unui
incendiu standard.
(19) Condiţii de performanţă - exprimarea performanţelor unui produs prin
criterii şi nivele de performanţă ale acestuia, corespunzătoare exigenţelor de securitate la
incendiu ale utilizatorilor.
(20) Condiţii de utilizare finală - exprimare convenţională pentru ansamblul
condiţiilor specifice în care un produs este încorporat într-o construcţie (utilizarea concretă a
unui produs).
(21) Construcţii – clădiri supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) ori
subterane, cu destinaţii civile (locuinţe, administraţie, comerţ, sănătate, cultură, învăţământ,
sport, turism etc.), de producţie şi/sau depozitare (prelucrări, ateliere, montaje, depozite
etc.) sau funcţiuni mixte (diferite activităţi civile ori de producţie şi/sau depozitare înglobate
în acelaşi volum construit).
(22) Construcţie (clădire) obişnuită - clădire care nu este înaltă, foarte înaltă,
cu săli aglomerate, monobloc, blindată).
(23) Construcţie deschisă - construcţie supraterană descoperită sau
acoperită (tip şopron), deschisă perimetral pe cel puţin două laturi cu goluri permanent
deschise reprezentând minimum 60% din suprafaţa pereţilor ori delimitată perimetral de
pereţi neetanşi (plasă, trafor etc.).
(24) Cortină de siguranţă - element mobil de protecţie în caz de incendiu a
golurilor funţionale din pereţii care delimitează încăperi compartimente de incendiu.
(25) Criterii de performanţă - condiţii în raport de care se evaluează
îndeplinirea unei cerinţe de performanţă.
Criteriile de performanţă pentru rezistenţa la foc a produselor de construcţii
sunt simbolizate astfel:
____________________________________________________________________________ 9
 R – capacitate portantă;
 E – etanşeitate la foc;
 I – izolare termică;
 W – radiaţie termică;
 M – acţiune mecanică;
 C - închidere automată;
În documentaţiile tehnice, proiectantul trebuie să precizeze frecvenţa
utilizării uşilor, conform SR EN 14600:2005 (E), astfel:
- c5 – folosire frecventă;
- c4 – frecvenţă mare în utilizare (folosire publică, fără atenţie în
folosire);
- c3 – frecvenţă medie de utilizare (personalul care le foloseşte);
- c2 – frecvenţă redusă de utilizare (de la locuinţe unifamiliale,
până la mari uşi industriale);
- c1 – uşi în poziţie normală „deschis‖;
- c0 – fără performanţe stabilite.
 S – etanşeitate la fum;
 P sau PH – continuitate în alimentarea cu energie electrică şi/sau
transmisie de semnal pe durata incendiului;
 G – rezistenţa la combustie a funinginei;
 K – capacitatea de protecţie la foc a acoperişurilor.
(26) Curba temperatură-timp standardizată – variaţia în funcţie de timp a
temperaturii stabilite conform unei metode specificate, pe durata unei încercări
standardizate de rezistenţă la foc.
(27) Degajament protejat - spaţiu construit închis destinat circulaţiei
funcţionale şi evacuării utilizatorilor, separat de restul clădirii cu pereţi şi planşee rezistente
la foc (EI şi respectiv REI) şi desfumat conform prevederilor codului, astfel alcătuit, realizat
şi echipat încât să nu fie inundat cu fum într-un timp determinat.
(28) Densitate sarcină termică (q)- potenţial calorific total al unui spaţiu,
încăpere, compartiment de incendiu sau clădire, raportat la aria pardoselii luată în
considerare (sarcină termică pe unitatea de suprafaţă), exprimată în Mj/m².
(29) Demisol - nivel construit al clădirii, având pardoseala situată sub nivelul
terenului (carosabilului) înconjurător cu cel mult jumătate din înălţimea lui liberă şi prevăzut
cu ferestre în pereţii de închidere perimetrală. Demisolul se consideră nivel suprateran al
clădirii atunci când pardoseala lui este situată sub nivelul terenului (carosabilului)
înconjurător cu mai puţin de jumătate din înălţimea lui liberă şi se include în numărul de
niveluri supraterane. Pe terenurile în pantă, demisolul este considerat nivel suprateran
atunci când are îndeplinită condiţia de suprateran cel puţin pe 50% din perimetru.
Atunci când pardoseala demisolului este situată sub nivelul terenului (carosabilului)
înconjurător cu mai mult de jumătate din înălţimea lui liberă, se consideră subsol.
Subsolurile se înclud în numărul de niveluri subterane ale clădirii.
(30) Detonaţie – undă de ardere însoţită de explozie care se propagă cu
viteză subsonică.
(31) Dispozitiv pentru evacuarea fumului în caz de incendiu – (gol)
deschidere permanent deschisă sau închisă, practicată în treimea superioară a închiderilor
perimetrale ale încăperii (pereţi exteriori) sau în acoperişul clădirii, astfel încât să permită
____________________________________________________________________________ 10
evacuarea fumului produs în caz de incendiu. Deschiderea golului pentru evacuarea fumului
în caz de incendiu se realizează cu dispozitiv automat, prevăzut şi cu acţionare manuală.
(32) Dispozitiv pentru admisia aerului în caz de incendiu – (gol) deschidere
permanent deschisă sau închisă, practicată în partea inferioară a închiderilor perimetrale ale
încăperii din care se evacuează fumul (pereţi exteriori), fiind dispusă cât mai aproape de
pardoseală.
(33) Dispozitiv antifoc – element de separare care rezistă la trecerea
flăcărilor şi/sau a căldurii şi a efluenţilor focului într-o perioadă de timp determinată, în
condiţii specificate.
(34) Efect de coş – mişcare ascensională a efluenţilor focului în interiorul
unei incinte închise, provocată de curenţii de convecţie.
(35) Efluenţi ai focului – ansamblu de gaze şi/sau aerosoli (incluzănd
particulele în suspensie), degajat prin ardere sau piroliză.
(36) Elemente structurale – elemente portante ale unei structuri, inclusiv
contravântuirile.
(37) Etanşeitate la foc (E) – aptitudine a unui element de separare într-o
clădire atunci când este expus la foc pe o faţă, de a împiedica trecerea flăcărilor şi a gazelor
fierbinţi.
(38) Explozie volumetrică – expansiune bruscă a unui gaz sau pulberi în
amestec cu aerul care poate rezulta dintr-o reacţie rapidă de oxidare sau descompunere,
cu sau fără creştere de temperatură.
(39) Flash-over) - trecere rapidă la starea de ardere generalizată pe întreaga
suprafaţă a materialelor combustibile dintr-o incintă închisă.
(40) Incendiu - proces complex de ardere, cu evoluţie necontrolată, datorat
prezenţei substanţelor combustibile şi a surselor de aprindere, a cărui izbucnire şi
dezvoltare are efecte negative şi impune intervenţia organizată pentru stingere.
(41) Incendiu generalizat – stare de ardere cu flacără a tuturor materialelor
combustibile pe durata unui incendiu.
(42) Incombustibil – incapabil de a arde în condiţii specificate.
(43) Inflamabilitate – aptitudine a unui material sau produs de a arde cu
flacără în condiţii specificate.
(44) Inflamabil – capabil să ardă cu flacără, în condiţii specificate.
(45) Inflamare generalizată (flash-over) - trecerea bruscă la starea de
combustie generalizată pe suprafaţa materialelor combustibile dintr-un spaţiu închis.
(46) Încăperi cu aglomerări de persoane - încăperi în care se pot afla
simultan cel puţin 50 de persoane, fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală
mai mică de 4 m2.
(47) Încăpere tampon protejată - încăpere de protecţie a golurilor de
circulaţie funcţională şi de evacuare din pereţi, cu suprapresiune sau posibilitate de
evacuare a fumului, astfel conformată, alcătuită şi echipată încât să corespundă rolului pe
care îl are în caz de incendiu, conform prevederilor codului.
(48) Învelitoare – element component al acoperişurilor (teraselor), cu rol de
asigurare a etanşeităţii construcţiei faţă de intemperii.
(49) Izolare termică (I) – aptitudine a unui element de separare din clădire, în
cazul expunerii la foc pe o faţă, care limitează creşterea temperaturii pe faţa neexpusă sub
nivelul specificat pe o durată de timp determinată.
____________________________________________________________________________ 11
(50) Limitarea propagării incendiilor - ansamblul măsurilor constructive şi
de instalaţii, prevăzute pentru împiedicarea extinderii incendiului pe durate normate de
timp, în interiorul clădirii sau în afara acesteia.
(51) Mansarda - spaţiu construit sau amenajat funcţional în volumul podului
clădirii (spaţiul funcţional dintre ultimul planşeu al clădirii şi acoperiş). Mansarda se include
în numărul de niveluri supraterane.
(52) Material – substanţă unică de bază sau amestec uniform distribuit de
substanţe (metal, piatră, lemn, beton, vată minerală cu liant uniform dispersat, polimeri etc.),
din care este constituit un produs.
(53) Neinflamabil – incapabil de a arde cu flacără, în condiţii specificate.
(54) Niveluri - spaţii construite supraterane sau subterane ale clădirii închise
sau deschise, delimitate de planşee. Constituie nivel al clădirii şi supanta a cărei arie este
mai mare de 40% din cea a spaţiului în care este realizată.
(55) Nivel de referinţă – nivelul terenului sau al carosabilului exterior accesibil
autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu.
(56) Nivel de stabilitate la incendiu - capacitatea globală normată a unei
clădiri sau compartiment de incendiu de a răspunde la acţiunea unui incendiu standard.
Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii sau al compartimentului de incendiu este
determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate.
(57) Panouri de învelitoare - elemente autoportante montate pe şarpantele
acoperişurilor clădirilor, cu rol de izolare hidrofugă şi după caz termică.
(58) Pardoseală supraînălţată – pardoseală independentă, montată distanţat
faţă de planşeu.
(59) Perete cortină - închidere perimetrală a clădirii (parţială sau totală),
realizată cu structură proprie de rezistenţă (independentă de cea a clădirii de care se
ancorează), sau panouri de faţadă fixate de structura clădirii (fără structură proprie). După
caz, pot fi utilizate şi combinaţii ale celor două sisteme de închidere perimetrală cu perete
cortină.
(60) Perete de separare a compartimentelor de incendiu – element de
separare a două clădiri sau porţiuni de clădire conceput pentru asigurarea rezistenţei şi
stabilităţii la foc şi care poată să includă şi rezistenţa la sarcini orizontele astfel încât să
împiedice propagarea focului dincolo de perete în cazul prăbuşirii structurii pe una din
părţile peretelui antifoc.
(61) Perete sau planşeu rezistent la foc - element de construcţie vertical
sau orizontal ori înclinat, realizat din materiale cu rezistenţa la foc cel puţin egală cu nivelul
normat (funcţie de rolul de protecţie la foc pe care îl are).
(62) Perete sau planşeu rezistent la explozie - element de construcţie
vertical sau orizontal ori înclinat, realizat din materiale fară goluri interioare, alcătuit şi
dimensionat astfel încât să reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Atunci
când separă compartimente de incendiu, trebuie să îndeplinească şi condiţiile normate de
rezistenţă la foc.
(63) Perete sau planşeu etanş la foc - element de construcţie vertical sau
orizontal ori înclinat, alcătuit din materiale care asigură condiţia normată de etanşeitate la
foc.
(64) Perete portant - element de construcţie vertical cu rol în stabilitatea
clădirii.
(65) Perete neportant - element de costrucţie vertical, fără rol în stabilitatea
clădirii.
____________________________________________________________________________ 12
(66) Performanţă la foc - comportarea unui material, produs sau ansamblu de
construcţie atunci când este expus unui foc specific.
(67) Planşeu - element de construcţie orizontal sau înclinat care delimitează
niveluri ale clădirii.
(68) Platformă - element de construcţie orizontal plin sau perforat maximum
50%, destinat accesului şi circulaţiei ocazionale, de maximum 8 ori pe schimb, (fără loc
permanent de activitate). Platformele nu se iau în calcul la determinarea nivelului de
stabilitate la incendiu şi a numărului de niveluri ale clădirii.
(69) Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiului în spaţii, încăperi,
clădiri, compartimente de incendiu sau instalaţii.
(70) Reacţie la foc – comportare a unui material sau produs care, prin propria
sa descompunere alimentează un foc la care este expus, în condiţii specificate.
(71) Rezistenţă la foc - aptitudine a unui produs să răspundă funcţiilor
cerute (stabilitate la foc/capacitate portantă, etanşeitate la foc, izolare termică), pe o durată
de timp determinată şi/sau orice altă funcţie, într-o încercare standardizată de rezistenţă la
foc.
(72) Sală aglomerată - categorie distinctă a încăperilor cu aglomerări de
persoane, reprezentând o încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin
goluri verticale sau orizontale, protejate ori neprotejate din pereţii care le despart, în care
aria de pardoseală ce-i revine unei persoane este mai mică de 4 m2 şi în care se pot întruni
simultan cel puţin 200 de persoane la parter sau 150 la alte niveluri ale clădirii (săli de
spectacole, întruniri, comerţ, expoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, cazinouri, discoteci,
sport etc.).
(73) Sarcină termică - energie termică care poate fi produsă prin arderea
completă a tuturor materialelor combustibile dintr-o incintă, inclusiv finisajele suprafeţelor
construite (exprimată în Joules).
(74) Scară de evacuare - circulaţie verticală închisă sau deschisă,
corespunzător dispusă, alcătuită, conformată, dimensionată şi protejată, astfel încăt să
asigure condiţii corespunzătoare de evacuare în condiţii de siguranţă a utilizatorilor în caz
de incendiu.
(75) Scară cu trepte balansate – scară la care forma în plan a unor trepte
este diferită de celelalte trepte (pe înălţimea uneia sau a mai multor rampe).
(76) Scenariu de securitate la incendiu - valori şi relaţii între condiţiile şi
perfomanţele la incendiu, asigurate în scopul realizării securităţii utilizatorilor şi a bunurilor.
(77) Scenariu de incendiu – descriere detaliată a condiţiilor, inclusiv de
mediu, în care se pot desfăşura fazele unui incendiu real într-o incintă specificată sau ale
unei simulări de incendiu într-o încercare la scară reală, pornind de la situaţia anterioară
iniţierii incendiului până la sfârşitul arderii.
(78) Scena amenajată - spaţiu de joc aferent unei săli de spectacole, cu aria
minimă de 150 m 2 (inclusiv buzunarele şi depozitele acesteia), prevăzut cu turn de scenă,
cu sau fără trape în pardoseală şi echipat cu dispozitive de manevrare a decorurilor.
(79) Sistem de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi - sistem de limitare
a propagării incendiilor în construcţiile închise cu arii libere mai mari de 10400 m2 (fără
pereţi interiori despărţitori), constituit din dispozitive de evacuare a fumului şi a gazelor
fierbinţi dispuse în acoperiş sau în treimea superioară a pereţilor exteriori, ecrane continui
verticale dispuse sub planşee sau acoperiş şi admisii de aer amplasate la partea inferioară
a spatiului respectiv.
____________________________________________________________________________ 13
(80) Supantă - planşeu parţial plin, deschis pe una sau mai multe laturi faţă
de încăperea în care este dispus. Supantele (planşeele parţiale), care ocupă mai mult de
40% din aria încăperii în care sunt dispuse sunt considerate niveluri şi se iau în calcul la
determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al clădirii.
(81) Şarpantă - ansamblul structural al acoperişului unei clădiri, pe care se
dispun suportul învelitorii şi învelitoarea sau panourile de invelitoare.
(82) Tambur deschis – sistem de protecţie a golurilor de circulaţie
funcţională din elementele de compartimentare rezistente la foc sau explozie, folosit atunci
cînd motivat tehnic uşile, cortinele sau încaperile tampon protejate nu pot fi utilizate.
(83) Temperatură de inflamabilitate – temperatură minimă la care trebuie
încălzit un material sau produs pentru ca vaporii emişi să se aprindă instantaneu în
prezenţa unei flăcări, în condiţii specificate (exprimată în grade Celsius).
(84) Temperatură de autoaprindere - temperatură minimă la care trebuie
încălzit un material sau produs pentru ca vaporii emişi să se aprindă instantaneu în absenţa
oricărei surse de aprindere, în condiţii specificate (exprimată în grade Celsius).
(85) Uşi de evacuare – elemente mobile cu deschidere normală, pe pivoţi
sau balamale ori uşi glisante automate utilizate pentru închiderea golurilor din pereţi,
destinate circulaţiei funcţionale şi de evacuare a utilizatorilor.
(86) Uşi, cortine şi obloane rezistente la foc - elemente mobile de protecţie
a golurilor de circulaţie funcţională din pereţii cu rol de limitare a propagării incendiilor,
alcătuite şi echipate corespunzător prevederilor codului.
(87) Utilizatori - persoane, animale sau obiecte care folosesc sau utilizează
construcţia.
(88) Volet - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe
tubulaturi sau ghene de evacuare a fumului ori de admisie a aerului, normal închis sau
deschis în poziţie de aşteptare şi prevăzut cu acţionare automată şi manuală în caz de
incendiu.
____________________________________________________________________________ 14
CAPITOLUL 2
CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR CU ORICE

DESTINAŢIE (CIVILE, DE PRODUCŢIE ŞI/SAU DEPOZITARE)
SECŢIUNEA I
Condiţii şi performanţe comune.
Art.2.1. Condiţiile şi performanţele de securitate la incendiu ale construcţiilor cu orice

destinaţie (civile, de producţie şi/sau depozitare, mixte), se stabilesc şi se realizează astfel
încât să asigure condiţiile corespunzătoare îndeplinirii prevederilor codului şi ale
reglementărilor tehnice aplicabile, în funcţie de :
a) - categoria de importanţă şi clasa de importanţă a construcţiei;
b) - destinaţie, tip de construcţie şi capacitate maximă simultană de utilizatori;
c) - riscul de incendiu din încăperi, compartimente de incendiu şi construcţie;
d) - nivelul de stabilitate la incendiu al construcţiei (compartimentului de incendiu),
astfel asigurat încât să îndeplinească condiţiile de corelare normate;
e) - condiţiile specifice destinaţiei construcţiei (compartimentului de incendiu);
f) - posibilităţile de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu.
Categoria de importanţă şi clasa de importanţă a construcţiei.
Art.2.2. (1) Categoria de importanţă şi clasa de importanţă a construcţiei se

stabilesc potrivit prevederilor legale, precizându-se în documentaţia tehnică a construcţiei.
(2) În funcţie de categoria de importanţă şi de clasa de importanţă, se
asigură măsurile de securitate la incendiu prevăzute în cod şi în reglementările tehnice
specifice.
Destinaţie, tip de construcţie şi capacitate maximum simultană de utilizatori.
Art.2.3. (1) În documentaţiile tehnice se precizează obligatoriu destinaţia

construcţiei, a încăperilor şi după caz a spaţiilor acesteia, tipul de construcţie, precum şi
capacitatea maximum simultană de utilizatori.
(2) Capacitatea maximum simultană de utilizatori se precizează la
fiecare construcţie (compartiment de incendiu) şi pe nivelurile acesteia, precum şi la
încăperile în care se pot afla simultan mai mult de 20 de utilizatori.
Risc de incendiu.
Art.2.4. (1) Riscurile de incendiu şi după caz, de explozie volumetrică, se

determină pentru fiecare încăpere (în cazuri particulare şi pe zone ale acesteia),
____________________________________________________________________________ 15
compartiment de incendiu şi construcţie, evaluându-se în funcţie de destinaţie, natura
activităţii desfăşurate şi densitatea sarcinii termice (q).
(2) Densitatea sarcinii termice (q) se determină prin calcul, luând în
considerare totalitarea materialelor şi substanţelor combustibile fixe şi mobile utilizate,
prelucrate sau depozitate în încăperi, compartimente de incendiu şi construcţie.
(3) Riscul de explozie volumetrică poate rezulta atunci când se
utilizează, prelucrează sau depozitează materiale ori substanţe solide, lichide sau gazoase
a căror aprindere şi/sau explozie poate să aibă loc în amestec cu aerul, cu apa sau cu alte
materiale ori substanţe şi sunt în cantităţi care pot iniţia explozie volumetrică.
(4) Funcţie de parametrii menţionaţi la pct. (1), (2) şi (3), riscul de
incendiu poate fi:
a) – risc foarte mic, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mică
de 105 Mj/m²;
b) – risc mic, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este cuprinsă între
106 Mj m² şi 420 Mj m²;
c) - risc mijlociu, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este cuprinsă
între 421 Mj m² şi 840 Mj/ m² sau se utilizează foc deschis sub orice formă;
d) - risc mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este cuprinsă între
841 Mj/ m² şi 1680 Mj/ m²;
e) - risc foarte mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai
mare de 1680 Mj/ m² sau există risc de explozie volumetrică.
Art. 2.5. (1) Cel mai periculos risc de incendiu al unei zone neseparate cu pereţi
şi planşee rezistente la foc (EI, respectiv REI) , determină riscul de incendiu al întregii
încăperi în care este situat, atunci când:
a) – zona respectivă are aria mai mare de 10% din cea a încăperii în care se
află, ori depăşeşte aria de 400 m2;
b) – zona cu risc foarte mare de incendiu şi explozie volumetrică are un volum
mai mare de 5% din volumul încăperii în care se află.
(2) În cazurile în care nu se îndeplinesc condiţiile precizate la alineatele
a) şi b), se adoptă riscul de incendiu mai puţin periculos existent (care îndeplineşte condiţiile
respective) şi se iau măsuri tehnice de protecţie în zonele cu risc de incendiu sau explozie
(inclusiv în zonele de protecţie a acestora), astfel încât să se reducă posibilitaţile propagării
uşoare a incendiului în zonele învecinate şi a formării concentraţiilor locale cu risc de
explozie volumetrică.
(3) Atunci când sunt mai multe zone cu riscuri de incendiu şi/sau
explozie situate în puncte distincte ale unei încăperi (neseparate cu pereţi şi planşee
rezistente la foc), riscul de incendiu al întregii încăperi se determină astfel:
a) – când distanţa dintre zonele respective (măsurată pe orizontală) este mai
mică de 40 m, se ia în considerare cel mai periculos risc de incendiu existent şi suma ariilor
efective ale acestuia, respectiv suma volumelor aferente riscului de explozie volumetrică;
b) – când distanţa dintre zonele respective este mai mare de 40 m, ariile
efective nu se însumează şi se asigură local (pentru fiecare zonă cu risc de incendiu),
condiţiile şi măsurile de securitate la incendiu corespunzătoare riscului.
Art.2.6. La determinarea concentraţiilor amestecurilor cu risc foarte mare de incendiu

şi explozie volumetrică, se iau în considerare scăpările şi degajările de gaze, vapori sau praf
____________________________________________________________________________ 16
posibile atât în timpul desfăşurării normale a activităţii, cât şi în cazurile accidentale de
avarie a instalaţiilor utilitare aferente, stabilite prin proiect.
Art.2.7. Riscul de incendiu în ansamblu, se consideră riscul cel mai periculos al

încăperilor şi zonelor ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul
construcţiei (compartimentului de incendiu), indiferent de destinaţia acestora.
Art.2.8. (1) La determinarea riscurilor de incendiu în zonele, spaţiile, încăperile,

compartimentele de incendiu şi construcţiile în care se desfăşoară activităţi de producţie
şi/sau depozitare, se au în vedere şi prevederile Anexei 1.
(2) În încăperile de producţie este admisă depozitarea materialelor şi
substanţelor combustibile ori incombustibile, numai în cantităţile şi sorturile necesare
tehnologic.
Art.2.9. În documentaţiile tehnice de proiectare şi execuţie se precizează obligatoriu

riscul de incendiu al încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu şi construcţiilor, iar
atunci când riscul este şi de explozie volumetrică se precizează şi zonele de protecţie
normate ale acesteia.
Nivel de stabilitate la incendiu al construcţiei.
Art.2.10. (1) Nivelul de stabilitate la incendiu asigurat astfel încât construcţia

(compartimentul de incendiu) să îndeplinească condiţiile de conformare şi corelare normate
în cod, are în vedere clasele de rezistenţă la foc ale principalelor elemente de construcţie
utilizate.
(2) Luarea în considerare a claselor de reacţie la foc ale materialelor şi
elementelor constructive utilizate la alcătuirea clădirilor este obligatorie:
a) la clădirile supraterane înalte, foarte înalte ori cu săli aglomerate;
b) pentru căile de evacuare din clădirile supraterane sau subterane cu orice
destinaţie;
c) în cazurile precizate în cod şi în reglementările tehnice aplicabile.
(3) La clădirile supraterane înalte, foarte înalte şi la cele cu săli
aglomerate cu nivelul I de stabilitate la incendiu, şarpantele acoperişurilor vor fi realizate
integral din materiale şi elemente din clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0, iar la sălile
aglomerate cu nivelele II sau III de stabilitate la incendiu pot fi A2 sau C.
(4) Învelitorile şi acoperişurile clădirilor supraterane cu orice funcţiune
trebuie proiectate pe baza cerinţelor ,,Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea
produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc‖, aprobat prin
Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului
administraţiei şi internelor nr.1822/2004, respectiv nr.394/2004, corespunzător metodei de
încercare 3, respectiv clasele de performanţă la foc exterior B ROOF(t3), CROOF(t3), DROOF(t3),
FROOF(t3).
Art.2.11. Condiţiile minime de rezistenţă la foc pe care trebuie să le îndeplinească

principalele elemente de construcţie utilizate pentru încadrarea construcţiei
(compartimentului de incendiu) în nivele de stabilitate la incendiu, sunt precizate în tabelul
2.11.
____________________________________________________________________________ 17
Tabelul 2.11. Condiţii minime pentru încadrarea construcţiei (compartimentului de incendiu)
în nivele de stabilitate la incendiu
Nr. Tipul elementelor de construcţie Nivel de stabilitate la incendiu al

crt. utilizate construcţiei
I II III IV V
1 Pereţi portanţi, cu rol de separare a REI REI REI REI REI
focului: 180 120 90 60 30
2 Pereţi neportanţi cu rol de separare a EI EI EI EI EI
focului: 180 120 90 60 30
3 Planşee, terase, cu rol de separare a REI REI REI REI REI
focului: 90 60 45 30 15
Elemente portante fără rol de
4 separare a focului (stâlpi, coloane şi R R R R R
contravântuiri cu rol de stabilitate în caz de 240 180 120 60 15
incendiu) :
5 Elemente portante fără rol de R R R R R
separare a focului (grinzi) : 90 60 45 30 15
6 Închideri perimetrale (pereţi exteriori EI EI EI EI E
neportanţi, pereţi cortină, pereţi dubli ventilaţi, 15 * 15 15 15 15
panouri de închidere).
7 Pereţi despărţitori neportanţi**: EI EI EI EI -
60 45 30 15
8 Structura de rezistentă a
acoperişurilor fără pod şi şarpante R R R R -
ale acoperişurilor fără pod (ferme, 60 45 30 15
pane).
8 Panouri de invelitoare ale E E E E E
acoperişurilor fără pod 15*** **** **** ***** *****
10 Pardoseli supraînălţate, scene, R R R R -
tribune, gradene etc. 30 15 15 15
Note la tabelul 2.11:

* In clădirile supraterane înalte şi foarte înalte, închiderile perimetrale cu pereţi
cortină sau pereţ dubli ventilaţi, vor avea clase de rezistenţă la foc diferenţiate în funcţie de
înălţimea clădirilor, potrivit prevederilor specifice acestora.
** În interiorul apartamentelor clădirilor de locuit, pereţii pot fi EI 15.
*** Clasa de reacţie la foc minimum A2-s1, s2, d1, d2 sau d3; B.
**** Clasa de reacţie la foc C.
***** Clasa de reacţie la foc D.
Art.2.12. (1) Pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, funcţie de rolul

pe care îl îndeplinesc, elementele principale ale construcţiei trebuie să îndeplinească
condiţiile minime normate din tabelul 2.11.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu al construcţiei (compartimentului de
incendiu), este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare.
____________________________________________________________________________ 18
(3) În documentaţiile tehnico-economice se precizează obligatoriu
nivelul de stabilitate la incendiu al construcţiei (compartimentului de incendiu).
Art.2.13. La stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu al clădirii (compartimentului

de incendiu), nu se iau in considerare următoarele:
a) şarpanta şi suportul învelitorii construcţiilor cu pod încadrate în nivelul II sau
III de stabilitate la incendiu, dacă planşeul spre pod nu este suspendat de şarpanta
acoperişului iar golurile din planşeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere
normal închise, rezistente la foc EI 30;
b) învelitorile acoperişurilor de orice fel, precum şi termoizolaţiile şi
hidroizolaţiile montate deasupra unui suport continuu rezistent la foc minimum REI 30;
c) luminatoarele şi cupolele dispuse pe acoperiş, a căror arie însumată (în
proiecţie orizontală) este mai mică de 25% din aria încăperii închise în care sunt dispuse,
precum şi luminatoarele prevăzute la atriumuri (indiferent de aria lor), atunci când sunt
realizate cu structuri şi vitrări din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0;
d) platformele si elementele metalice necesare funcţional sau tehnologic şi
care nu sunt luate în calcul la rezistenţa şi stabilitatea construcţiei în caz de incendiu;
e) elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, verandelor,
pridvoarelor şi ale cerdacurilor.
Art.2.14. (1) Cu excepţia clădirilor supraterane înalte, foarte înalte ori cu săli
aglomerate, este admisă utilizarea structurilor metalice neprotejate împotriva acţiunilor
termice ale incendiului şi reducerea clasei de rezistenţă la foc până la minimum R 15 pentru
stâlpi, EI 15 pentru pereţi şi REI 15 pentru planşee, considerându-se că îndeplinesc
condiţiile pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, la următoarele construcţii
(compartimente de incendiu):
a) civile, parter şi maximum două etaje, cu aria construită (Ac) de cel mult 600 m² şi
densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 Mj/m²;
b) civile, de producţie şi/sau depozitare prevăzute cu instalaţii automate de răcire cu
apă a tuturor elementelor principale ale construcţiei, pe timpul normat pentru încadrarea lor
în nivelul II de stabilitate la incendiu (instalaţii de pulverizare, structuri drenate etc.);
c) parcaje supraterane pentru autoturisme deschise cel puţin pe două laturi, cu aria
construită (Ac) de maximum 3000 m² şi înălţimea ultimului nivel utilizat la maximum 20 m
faţă de terenul sau carosabilul înconjurător, precum şi la parcaje subterane cu maximum
două niveluri;
d) de producţie şi/sau depozitare supraterane, conform prevederilor art. 4.4.
(2) La clădirile închise cu pereţi perimetrali, se asigură limitarea
propagării uşoare a incendiilor pe faţade şi prin interiorul clădirii, conform prevederilor
codului.
(3) În scopul asigurării securităţii utilizatorilor şi a bunurilor materiale, în
toate cazurile în care se utilizează structuri sau elemente metalice neprotejate termic se vor
avea în vedere:
a) rolul structurii sau a elementului în asigurarea stabilităţii clădirii;
b) categoria de importanţă şi clasa de importanţă a construcţiei;
c) numărul de persoane şi valoarea bunurilor adăpostite;
d) urmările posibile ale prăbuşirii construcţiei datorită acţiunii incendiului.
____________________________________________________________________________ 19
SECŢIUNEA II
Limitarea propagării incendiilor
Art. 2.15. (1) Limitarea propagării incendiilor între construcţii şi în interiorul

acestora, se asigură prin:
a) amplasarea şi conformarea construcţiilor;
b) alcătuirea constructivă a elementelor de construcţii şi instalaţii;
c) măsurile de limitare a propagării incendiilor în interiorul construcţiilor (pereţi
şi planşee rezistente la foc şi după caz, rezistente la explozie volumetrică).
Amplasarea şi conformarea construcţiilor
Art. 2.16. (1) Construcţiile supraterane civile, de producţie şi/sau depozitare, pot fi
amplasate independent sau comasate între ele.
(2) Construcţiile se amplasează la distanţele normate faţă de vecinătăţi
sau se compartimentează faţă de acestea cu pereţi rezistenţi la foc, corespunzător
prevederilor codului.
(3) Construcţiile comasate se amplasează la distanţe nenormate între
ele, în limitele ariilor construite (Ac) admise pentru compartimentele de incendiu funcţie de
destinaţie, nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu, riscul de incendiu cel mai
periculos şi numărul cel mai mare de niveluri.
(4) La stabilirea compartimentelor de incendiu rezultate din comasarea
construcţiilor supraterane, se însumează numai ariile construite efective (Ac) ale
construcţiilor respective.
(5) Nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentului de incendiu
rezultat din construcţiile comasate, este cel al clădirii cu cel mai defavorabil nivel de
stabilitate.
(6) Construcţiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure,
cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanţă deosebitã şi cele cu săli
aglomerate, nu se recomandă să fie comasate cu alte construcţii.
(7) Comasarea clădirilor supraterane înalte sau foarte înalte nu este
admisă.
Art. 2.17. Distanţele minime de securitate la incendiu între construcţiile

(compartimente de incendiu) independente supraterane civile, de producţie şi/sau
depozitare, sunt stabilite în tabelul 2.17.
Tabelul 2.17. Distanţe minime de securitate la incendiu între construcţiile (compartimentele

de incendiu) independente supraterane civile, de producţie şi/sau depozitare
____________________________________________________________________________ 20
Nivel de stabilitate Distanţe minime de securitate la incendiu (m), faţă de
la incendiu al construcţii învecinate cu nivelul de stabilitate la incendiu:
construcţiei I – II III IV – V
I – II 5 6 8
III 6 8 10
IV – V 8 10 12
Note la tabelul 2.17:

a) Pentru construcţiile cu risc foarte mare de incendiu distanţele de securitate faţă de
vecinătăţi se majorează conform prevederilor codului, dar nu vor fi mai mici de 12 m. Atunci
când sunt şi cu risc de explozie volumetrică distanţele vor corespunde prevederilor
reglementărilor specifice.
b) Prin hotărâri scrise şi proprie răspundere, investitorii sau beneficiarii pot stabili distanţe
de securitate mai mici între construcţiile proprii din cadrul limitei de proprietate, cu condiţia
adoptării măsurilor alternative de securitate la incendiu prevăzute în reglementările tehnice
aplicabile.
c) Între construcţiile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiului tip sprinkler,
distanţele normate se pot reduce cu cel mult 20%.
Art. 2.18. (1) Prin conformarea construcţiilor (compartimentelor de incendiu), se

vor respecta condiţiile normate de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat,
aria construită (Ac), destinaţie, numărul de niveluri, capacitatea maximum simultană de
utilizatori şi tipul de clădire, asigurându-se limitarea posibilităţilor de propagare uşoară a
focului şi a fumului în interiorul lor, la vecinătăţi şi de la vecinătăţi.
(2) Pe cât posibil, activităţile cu riscuri mari şi foarte mari de incendiu
se dispun în zone distincte ale construcţiei, iar cele cu riscuri de explozie volumetrică se
recomandă să fie dispuse la ultimul nivel al construcţiei supraterane de producţie şi/sau
depozitare.
(3) Atunci când dispunerea activităţilor cu risc de explozie volumetrică
nu este posibilă tehnic sau funcţional la ultimul nivel al construcţiei de producţie şi/sau
depozitare, se prevăd măsuri de compartimentare cu elemente rezistente la foc şi explozie
volumetrică, potrivit prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
(4) Nu este recomandată dispunerea încăperilor şi a spaţiilor cu risc de
explozie volumetrică în subsolurile construcţiilor supraterane. Când este justificat tehnic, în
subsolurile construcţiilor de producţie şi/sau depozitare pot fi dispuse astfel de spaţii şi
încăperi numai dacă sunt asigurate măsurile specifice de protecţie şi sunt compartimentate
cu elemente rezistente la foc şi explozie (REI).
(5) În construcţiile supraterane sau subterane civile nu se admite
manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor şi substanţelor cu risc de explozie
volumetrică, precum şi amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale.
Art. 2.19. În funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, construcţiile

(compartimentele de incendiu) supraterane civile, de producţie şi/sau depozitare se
conformează astfel încât ariile construite (Ac) şi numărul lor de niveluri să respecte condiţiile
de corelare prevăzute în tabelele 2.19.(1), 2.19.(2) şi articolul 2.20.
____________________________________________________________________________ 21
Tabelul 2.19.(1) Condiţii de corelare a ariilor construite (Ac) ale construcţiilor
(compartimentelor de incendiu) supraterane civile
Aria maximă construită (Ac) a construcţiilor
Nivel de stabilitate la (compartimentelor de incendiu) supraterane civile (m²)
incendiu cu un nivel cu mai multe niveluri
I – II 3500
III 2500
IV 2000 1500
V 1000 800
Tabelul 2.19.(2). Condiţii de corelare a ariilor construite (Ac) şi a numărului de niveluri al

construcţiilor (compartimentelor de incendiu) supraterane de producţie şi/sau depozitare.
Aria maximă construită (Ac) a construcţiilor

(compartimentelor de incendiu) supraterane
Nivel de Număr de de producţie şi/sau depozitare (m²)
Risc de stabilitate niveluri
incendiu la supraterane Parter cu două cu mai multe
incendiu admise niveluri niveluri
Foarte I – II 6 Nelimitate
mare
I Nelimitate
II 6 Nelimitat 15.000 7.500
Mare
III 3 5.500 3.500 2.500
IV 2 3.000 1.500 Nu se admit
V 1 1.500 Nu se admit
I – II Nelimitate
Mijlociu III 3 7.000 5.500 3.500
IV 2 3.500 2.000 Nu se admit
V 1 1.500 Nu se admit
Mic I – II Nelimitate
şi/sau III 3 7.800 6.500 3.500
foarte
mic IV 2 3.500 2.500 Nu se admit
Note la tabelele 2.19.(1) şi 2.19.(2):
____________________________________________________________________________ 22
a) Ariile construite (Ac) se pot majora cu 100% la construcţiile (compartimentele de
incendiu) echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor sau cu 25% pentru cele
prevăzute cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor. Majorările menţionate nu se
cumulează.
b) La construcţiile (compartimentele de incendiu) cu două niveluri supraterane,
investitorii sau beneficiarii pot mări aria compartimentului de incendiu la construcţiile proprii
din cadrul limitei de proprietate în limitele admise pentru clădiri parter, dacă planşeul dintre
parter şi etaj este rezistent la foc minimum REI 120 şi nu are goluri neprotejate EI 90-c.
c) În cazuri justificate tehnic investitorii sau beneficiarii pot stabili arii construite mai
mari (Ac) la construcţiile proprii din cadrul limitei de proprietate, prin hotărâri scrise şi
răspundere proprie.
Art. 2.20. La clădirile supraterane civile trebuie să respecte următoarele condiţii de

corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri supraterane,
destinaţie şi capacitatea maximum simultană de utilizatori:
a) la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu I, numărul de niveluri supraterane nu
se limitează, indiferent de destinaţia şi capacitatea lor;
b) la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II, numărul de niveluri supraterane
se stabileşte potrivit prevederilor referitoare la clădirile supraterane obişnuite;
c) la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V, numărul de niveluri
supraterane se limitează în funcţie de destinaţie şi de capacitatea maximă simultană de
utilizatori, conform a prevederilor tabelului 2.20.c.
Tabelul 2.20.c. Condiţii de corelare între destinaţie, capacitate maximă simultană şi

numărului de niveluri ale clădirilor supraterane civile cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV
sau V
Număr maxim de niveluri
Capacitate supraterane admis pentru
Nr. Clădiri supraterane civile maximă clădiri civile cu nivelul de
crt. pentru: simultană stabilitate la incendiu :
(utilizatori) III IV V
Persoane care nu se pot evacua
1 singure 150 2 1 1
Muzee sau expoziţii care nu
adăpostesc valori deosebite şi nu 300
sunt săli agglomerate
2 Cazare temporarã 200 3 2 1
Învăţământ de cultură generală şi
licee 480
3 Locuit 200 5 3 2
Altă destinaţie (fără săli
4 aglomerate). 300 5 2 1
Note la tabelul 2.20.c:
____________________________________________________________________________ 23
a) În cazuri justificate tehnic şi asigurând măsuri suplimentare de protecţie, investitorii sau
beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus faţă de cele admise, prin hotărâri scrise şi
proprie răspundere.
b) Pentru construcţiile de cazare temporară cu capacitatea totală maximă simultană de 50
de utilizatori şi pentru clădirile de locuit, investitorii sau beneficiarii pot adopta două niveluri
în plus faţă de cele admise, prin hotărâri scrise şi proprie răspundere.
Art. 2.21. (1) Pentru limitarea propagării incendiului, construcţiile civile, de

producţie şi/sau depozitare se compartimentează în limita ariilor normate ale
compartimentelor de incendiu, iar în interiorul compartimentelor de incendiu se recomandă
prevederea unor elemente de separare rezistente la foc (pereţi EI şi respectiv planşee REI).
(2) Funcţiunile (activităţile) diferite dintr-o clădire se separă cu pereţi EI
şi planşee REI cu rezistenţa la foc corespunzătoare riscurilor de incendiu şi densităţii
sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, potrivit prevederilor codului şi Anexei 2.
Art. 2.22. (1) În clădirile supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I

sau II este admisă mansardarea (realizarea unui nivel funcţional construit în volumul
podului), dacă acoperişul asigură clasa de rezistenţă la foc corespunzătoare nivelului de
stabilitate la incendiu al clădirii şi încăperile din mansardă sunt amenajate din materiale
clasa de reacţie la foc A1 sau A2- s1.d0, fiind separate de restul podului cu pereţi rezistenţi
la foc EI 120, iar eventualele goluri de comunicare cu podul sunt protejate cu elemente EI
90-c.
(2) În construcţiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu IIl, IV sau V,
mansardarea este admisă în condiţiile respectării prevederilor tabelului 2.20.c din cod.
Alcătuirea constructivă a elementelor de construcţii şi instalaţii.
Art. 2.23. Construcţiile (compartimentele de incendiu) şi elementele de construcţie

ale acestora vor fi alcătuite şi conformate astfel încât să nu favorizeze propagarea uşoară a
focului şi a fumului în interiorul şi/sau în exteriorul lor (pe faţade ori acoperiş).
Art. 2.24. (1) Elementele de construcţie combustibile utilizate la clădiri în condiţiile

admise, se recomandă să nu fie cu goluri interioare, iar eventualele goluri interioare ale
acestora să fie intrerupte la cel mult 4 m pe verticală şi maximum 6 m pe orizontală.
(2) Întreruperile golurilor interioare pot fi realizate din acelaşi material cu
al elementului de construcţie.
(3) Golurile din elementele de construcţie verticale nu trebuie să
comunice cu golurile elementelor de construcţie orizontale.
(4) Întreruperea continuităţii golurilor din elementele de construcţie
orizontale este obligatorie şi în dreptul pereţilor despărţitori, iar a golurilor verticale în dreptul
planşeelor.
(5) Întreruperea continuităţii golurilor interioare este obligatorie şi la
placările combustibile ale pereţilor şi tavanelor, dar nu se referă la canalele de ventilare/
condiţionare şi la spaţiul cu rol de ventilare/condiţionare situat deasupra tavanelor
suspendate, precum şi la podurile construcţiilor.
(6) Atunci când se utilizează materiale sau elemente de construcţie
combustibile, este obligatorie luarea măsurilor de protecţie la foc a acestora (după caz,
ignifugări, tratări cu substanţe termospumante, torcretări, întreruperi ale continuităţii
____________________________________________________________________________ 24
materialului combustibil etc.), conform prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice
aplicabile.
Acoperişuri fără pod
Art. 2.25. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperişurilor fără pod

trebuie întreruptă cel puţin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale
construcţiei, prin fâşii continui din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0 cu
lăţimea de minimum un (1) m, ori prin tratarea componentelor combustibile cu protecţii care
să asigure limitarea transmiterii uşoare a arderii (pe lăţimea fâşiei normate de întrerupere).
Plafoane suspendate
Art. 2.26. (1) Continuitatea plafoanelor suspendate pline şi a pardoselilor

supraînălţate combustibile, se întrerupe la limita pereţilor rezistenţi la foc ai încăperii sau
atunci când nu sunt astfel de pereţi, în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale
construcţiei.
(2) Întreruperile menţionate la alin. (1) se realizează cu fâşii continui din
materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0 ori spaţii libere cu lăţimea de minimum un
(1) m, dispuse în planul plafonului suspendat sau prin tratarea componentelor combustibile
ale plafonului cu protecţii care să asigure limitarea transmiterii uşoare a arderii (pe lăţimea
fâşiei normate de întrerupere).
Art. 2.27. (1) Indiferent de clasa de reacţie la foc a plafoanelor pline suspendate,
continuitatea golului dintre plafon şi planşeu se întrerupe prin diafragme continui realizate
din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0, dispuse la maximum 30 m pe două
direcţii perpendiculare.
(2) Nu este obligatorie întreruperea continuităţii golurilor dintre plafon şi
planşeu, la plafoanele suspendate care nu sunt pline (de tip perforat, lamelar, fagure sau
grătar), la canalele de ventilare/condiţionare, la spaţiul cu rol de ventilare/condiţionare situat
deasupra plafoanelor susupendate, precum şi la podurile clădirilor.
(3) Plafoanele suspendate, placările, tratamentele fonice şi termice,
pardoselile supraînalţate şi finisajele combustibile, trebuie montate la distanţă sau protejate
faţă de aparate electrice, corpuri de iluminat şi în general de orice sursă de încălzire, astfel
incât să nu fie posibilă aprinderea lor.
Art. 2.28. (1) La clădirile cu înălţimea totală mai mare de 20 m (până la coamă
sau atic), faţă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenţie ale
pompierilor şi închiderile perimetrale rezistente la foc minimum EI 60, sistemele compozite
de izolare termica exterioară a pereţilor perimetrali trebuie sa fie cel puţin din clasa de
reacţie la foc B-s2.d0.
(2) Atunci când se utilizează termoizolaţii din clasa de reacţie la foc cel
puţin C-s2.d0 cu grosimea mai mare de 10 cm montate în exteriorul închiderilor perimetrale
ale clădirilor şi protejate cu tencuieli multistrat, ferestrele şi uşile se bordează (în exterior) pe
toate laturile cu termoizolaţii clasa A1 sau A2-s1.d0 de reacţie la foc şi aceeaşi grosime cu
a materialului termoizolant al faţadei, pe minimum 0,30 m lăţime. Aceste bordări ale golurilor
din pereţii exteriori ai clădirii, pot fi înlocuite cu fâşii orizontale continui de termoizolaţie clasa
de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0 dispuse în dreptul tuturor planşeelor, cu lăţimea de
____________________________________________________________________________ 25
minimum 0,30 m şi aceeaşi grosime cu a materialului C-s2,d0 utilizat la termoizolarea
faţadei, ori cu balcoane sau copertine continui clasa de reacţie la foc A1 sau A2, cu lăţimea
de minimum 0,60 m (măsurată pe orizontală).
(3) La clădirile cu înălţimi de maximum 20 m (până la coamă sau atic),
măsurate conform alineatului (1), sistemele de izolare termică exterioară pot fi cel puţin
clasa de reacţie la foc C- s2.d0, fără a mai fi obligatorie bordarea golurilor.
(4) Produsele utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv de izolare
termică sau de placare a închiderilor perimetrale (faţade duble ventilate, pereţi exteriori,
pereţi cortină) ai clădirilor înalte şi foarte înalte, trebuie să fie clasa A1 sau A2-s1.d0 de
reacţie la foc.
Finisaje
Art. 2.29. (1) Finisajele pe căile de circulaţie funcţională şi de evacuare a

utilizatorilor clădirilor, inclusiv pardoselile supraînalţate, se realizează din materiale clasa de
reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0.
(2) Sunt admise pardoselile din clasa de reacţie la foc CFL-s1 (lemn,
mochete de maximum 2 cm grosime) şi finisajele din folii combustibile de maximum 0,5 cm
grosime din clasele B-s1.d0, C-s1.d0 la pereţi şi planşee, dacă sunt lipite pe suport
rezistent la foc minimum REI 30 şi A1, A2-s1.d0.
Art. 2.30. (1) Finisajele, tratamentele termice şi tratamentele fonice combustibile

utilizate la construcţii, nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 0,30 m faţă de suport
(perete, planşeu).
(2) Golurile interioare create între suport şi tratamentele termice şi
fonice combustibile, vor respecta prevederile art. 2.24 din cod.
Scări
Art. 2.31. Scările prevăzute pentru funcţionarea normală şi evacuarea în caz de

incendiu a utilizatorilor construcţiei, trebuie să îndeplinească condiţiile de alcătuire,
dimensionare şi de rezistenţă la foc stabilite în cod şi reglementările tehnice aplicabile.
Art. 2.32. (1) Pereţii caselor de scări închise din clădiri obişnuite, cu excepţia
scărilor deschise care sunt admise, trebuie să asigure rezistenţele la foc stabilite în cod.
(2) Peretele din spatele nişelor sau a sliţurilor din pereţii care
delimitează casele de scări închise, trebuie să asigure cel puţin următoarele rezistenţe la
foc:
a) EI 90, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b) EI 45, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II sau III;
c) EI 15, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V.
Art. 2.33. Planşeele care separă casele de scări şi căile lor de ieşire în exterior (la
nivelul terenului sau carosabilului adiacent) faţă de restul clădirii, trebuie să asigure
minimum:
a) REI 90, în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b) REI 60, în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c) REI 45, în cădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
____________________________________________________________________________ 26
d) conform condiţiilor stabilite pentru încadrarea în nivelul de stabilitate
la incendiu, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V.
Art. 2.34. Podestele, rampele şi grinzile scărilor interioare de circulaţie funcţională şi

evacuare a utilizatorilor (închise sau deschise), cu excepţia celor precizate în cod, trebuie
să fie minimum :
a) R 90, în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b) R 60, în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II ;
b) R 45, în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu III ;
c) R 30, în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV ;
d) R 15, în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
Art. 2.35. Golurile de acces la casele de scări de evacuare închise se protejază cu

elemente de închidere (uşi, încăperi tampon), conform prevederilor codului.
Ascensoare
Art. 2.36. (1) Puţurile ascensoarelor şi în general ale sistemelor de transport pe

verticală, inclusiv încăperile pentru maşinile aferente acestora, se separă de restul clădirii
prin pereţi şi planşee rezistente la foc (EI şi respectiv REI), corespunzatoare riscului de
incendiu şi densităţii sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, tipului de clădire şi
destinaţiei clădirii, potrivit prevederilor codului.
(2) Ascensoarele de persoane, înglobate în case de scări închise sau
amplasate în atriumuri ori dispuse în exteriorul clădirii (panoramice), precum şi de acces la
platforme, galerii sau pasarele deschise, pot fi neseparate cu elemente rezistente la foc.
(3) Puţurile ascensoarelor, protecţia golurilor de acces şi ascensoarele
din clădirile supraterane înalte sau foarte înalte, precum şi ascensoarele pentru pompieri şi
cele pentru salvarea bolnavilor cu targa, vor corespunde prevederilor specifice precizate în
cod şi în reglementările tehnice aplicabile.
Art. 2.37. În casele de scări închise prevăzute pentru circulaţia funcţională şi

evacuarea utilizatorilor construcţiilor civile, de producţie şi/sau depozitare, nu este admisă
amplasarea ascensoarelor pentru materiale şi a oricărui alt sistem de transport al
materialelor pe verticală.
Atriumuri
Art. 2.38. (1) Prevederile codului referitoare la atriumurile din clădiri, se referă la
atriumurile închise şi acoperite, cu înălţimea de minimum patru niveluri ale clădirii şi cu
lăţimea de cel puţin 7H din înălţimea lor (în care H reprezintă cea mai mică înălţime a
atriumului).
(2) Realizarea unor atriumuri care nu îndeplinesc condiţiile precizate la
alin. (1), este admisă numai dacă se iau măsuri corespunzătoare de securitate la incendiu
care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul prin efectul de coş (protecţia
golurilor din pereţii de separare faţă de clădire cu elemente rezistente la foc, copertine,
balcoane, perdele de apă perimetrale etc.).
____________________________________________________________________________ 27
Art. 2.39. (1) Atunci când atriumurile se închid perimetral faţă de clădire cu
panouri vitrate, acestea nu trebuie să favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la
altul. În acest scop, vitrările succesive se separă pe verticală prin zone continui pline
(parapete) cu înălţimea de cel puţin 1,20 m şi rezistente la foc EI 60 sau prin copertine
(planşee) continui rezistente la foc REI 60, cu lăţimea de cel puţin de 1,20 m (măsurată pe
orizontală).
(2) Vitrările pereţilor perimetrali care separă atriumurile de restul clădirii
vor fi etanşe la foc E 15 şi vor reprezenta mai puţin de 40 % din suprafaţa peretelui în care
sunt dispuse.
(3) Dacă din considerente funcţionale se prevăd pereţi pentru separarea

atriumurilor de restul clădirii, aceştia trebuie să fie rezistenţi la foc EI corespunzător
densităţii sarcinii termice (q) din spaţiile adiacente coform Anexei 2, dar minimum EI 60.
(4) Pentru închiderile perimetrale ale atriumurilor spre exterior, se vor

utiliza materiale şi elemente de construcţie rezistente la foc EI 15, iar în cazul utilizării
pereţilor cortină sau dubli ventilaţi, se respectă şi prevederile specifice acestora.
Art. 2.40. Circulaţiile comune orizontale deschise spre atrium se prevăd la limita lor
spre atrium cu ecrane continui cu înălţimea de cel puţin 0,50 m, dispuse sub planşee şi
realizate din materiale rezistente la foc minimum A1, A2-s1.d0, R15 sau DH 30 (conform
SR 12101-1) .
Art. 2.41. (1) Dotările fixe şi mobile din atriumuri nu trebuie să depăşească
densitatea sarcinii termice (q) de 420 Mj/m2.
(2) La determinarea densităţii sarcinii termice (q) se ia în considerare
aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereţi, în afară de primul nivel al
atriumului.
Art. 2.42. Luminatoarele şi cupolele care acoperă atriumurile, trebuie să fie clasa de
reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0.
Art. 2.43. (1) Nu este recomandată dispunerea neseparată de atrium a spaţiilor

din clădire cu risc mare sau foarte mare de incendiu.
(2) Atunci când se prevăd funcţional spaţii cu risc mare sau foarte
mare de incendiu (comerţ, expoziţii şi altele similare cu densitatea sarcinii termice (q) peste
840 Mj/m2), acestea se echipează obligatoriu cu instalaţii automate de semnalizare şi de
stingere a incendiilor.
Art. 2.44. Nu sunt admise depozite de materiale şi/sau substanţe combustibile

neseparate faţă de atriumuri cu elemente rezistente la foc, alcătuite şi dimensionate
corespunzător densităţii sarcinii termice (q) din spaţiile adiacente.
Limitarea propagării incendiului pe faţade şi acoperiş.
Art. 2.45. Închiderile perimetrale ale construcţiilor se proiectează, alcătuiesc şi se

realizează în aşa fel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât pe
faţade (prin exteriorul închiderii perimetrale), cât şi prin interiorul acesteia.
____________________________________________________________________________ 28
Art. 2.46. (1) Pentru intârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii
perimetrale (pe faţadă), vitrările succesive pe verticală de orice fel se separă prin zone
verticale continui dispuse în planul închiderii perimetrale sau în interiorul construcţiei (la
maximum 0,15 m de închiderea perimetrală), etanşe la foc minimum E 30 şi cu înălţimea de
cel puţin 1,20 m (măsurată pe verticală).
(2) Zonele verticale pentru întârzierea propagării incendiilor prin
exteriorul închiderii perimetrale, se pot înlocui prin copertine exterioare continui rezistente la
foc REI 30 şi lăţimea de minimum 1,20 m, (măsurată pe orizontală).
(3) Pereţii cortină sau dubli ventilaţi, utilizaţi la închiderile perimetrale
ale construcţiilor se vor realiza din materiale şi elemente de construcţie A1, A2-s1.d0,
rezistente la foc corespunzator condiţiilor normate pentru încadrarea în nivelul de stabilitate
la incendiu al clădirii şi a înălţimii clădirii, conform prevederilor codului.
(4) În dreptul planşeelor de rezistenţă ale construcţiei, spaţiul liber dintre
peretele perimetral de tip cortină sau dubli ventilaţi şi planşeu, se etanşază E 30 astfel încât
să se asigure întârzierea propagării incendiilor prin interiorul clădirii.
(5) Pereţii cortină sau dubli ventilaţi se ancorează cu elemente
rezistente la foc minimum R15 de structura de rezistenţă a clădirii pe care o închid
perimetral.
(6) Materialele termoizolante utilizate la pereţii de închidere perimetrală
pot fi din clasele de reacţie la foc A1, A2 sau B, conform prevederilor codului.
(7) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), nchiderile perimetrale
cu vitrare rezistentă la foc cel puţin EI 30 (i→o), conform document de referinţă SR EN
1364-3- Încercări pentru rezistenţa la foc a elementelor neportante. Partea 3: Pereţi cortină
– Configuraţie completă (ansamblu complet).
Art. 2.47. Pentru capacitatea de protecţie la foc a acoperişurilor, se prezintă în

documentaţia tehnică de proiectare şi performanţa la foc exterior (simbol K).
Alcătuiri constructive specifice construcţiilor cu risc de explozie volumetrică.
Art. 2.48. La alcătuirea construcţiilor cu risc foarte mare de incendiu şi explozie

volumetrică amplasate independent, se recomandă utilizarea elementelor de construcţie
uşoare, având în vedere şi prevederile Anexei 2.
Art. 2.49. (1) Încăperile cu risc foarte mare de incendiu şi explozie volumetrică se
compartimentează cu pereţi rezistenţi la foc şi la explozie, iar planşeele şi elementele lor de
susţinere vor fi astfel realizate încât să nu fie deplasate de explozie, îndeplinind aceleaşI
condiţii cu pereţii rezistenţi la explozie prevăzuţi la spaţiul respectiv.
(2) Acoperişurile cu pod nu sunt admise la construcţiile şi încăperile cu
risc de explozie volumetrică.
Art. 2.50. (1) Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu şi explozie volumetrică,
atunci când în mod justificat tehnic sunt dispuse în construcţii cu alte destinaţii, se separă
de restul construcţiei cu pereţi şi planşee rezistente la foc EI, respectiv REI şi rezistente la
explozie volumetrică, alcătuite şi dimensionate în conformitate cu prevederile codului şi ale
reglementărilor tehnice aplicabile.
____________________________________________________________________________ 29
(2) Practicarea golurilor în pereţii rezistenţi la explozie volumetrică este
admisă în cazuri excepţionale, impuse de necesităţi tehnologice sau funcţionale şi numai
dacă sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor codului.
(3) Străpungerea pereţilor rezistenţi la explozie volumetrică de către
tuburi, conducte, conductoare sau cabluri electrice este admisă numai în cazuri de strictă
necesitate şi numai în condiţiile luării măsurilor corespunzătore de protecţie, care să asigure
împiedicarea trecerii amestecurilor cu risc de explozie volumetrică.
Art. 2.51. (1) La încăperile şi spaţiile cu risc de explozie volumetrică nu sunt

admise tavane suspendate, pardoseli supraînălţate şi zone neventilate care să faciliteze
producerea concentraţiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf.
(2) În încăperile cu degajări de praf, finisajele vor permite curăţirea
uşoară a suprafeţelor acestora.
Art. 2.52. (1) Încăperile şi spaţiile închise cu risc de explozie volumetrică s e

prevăd cu goluri pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totală de minimum 0,05
m2 pentru un (1) m3 din volumul încăperii respective, goluri dispuse în pereţii exteriori sau în
acoperiş.
(2) Adoptarea unui procent mai mic de goluri pentru decomprimare în
caz de explozie este admisă numai pe baza unui calcul justificativ din care să rezulte că prin
aceasta stabilitatea construcţiei nu este afectată în caz de explozie.
(3) Golurile pentru decomprimare se amplasează, pe cât posibil, în
vecinătatea surselor probabile de iniţiere a exploziei volumetrice, avându-se în vedere ca
prin dispunerea acestor goluri efectul exploziei în exteriorul construcţiei să nu afecteze
construcţii învecinate sau căi publice de circulaţie.
Art. 2.53. (1) Golurile prevăzute pentru decomprimare în caz de explozie

volumetrică pot fi închise sau deschise.
(2) Elementele de închidere a golurilor pentru decomprimare vor fi
realizate astfel încât să cedeze la presiunea datorată exploziei, dar la cel mult 118 daN/m2
şi pot fi constituite din panouri sau porţiuni de perete sau acoperiş de tip uşor, dislocabile
sau rabatabile ori din ferestre şi/sau luminatoare cu geam simplu (nearmat ori
termoizolator).
Art. 2.54. În încăperile şi spaţiile cu riscuri de explozie volumetrică, stratul de uzură

al pardoselilor se executaă din materiale care la lovire să nu producă scântei capabile să
iniţieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.
Art. 2.55. Tâmplăria şi sistemele ei de acţionare din încăperile şi spaţiile cu pericol

de explozie volumetrică, se realizează sau protejază astfel încât prin manevrare să nu
producă scântei capabile să iniţieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.
Art. 2.56. (1) Construcţiile, încăperile şi zonele cu pericol de explozie volumetrică

vor avea precizată zonarea riscurilor de explozie volumetrică şi măsurile asigurate, conform
prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.
(2) La delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de protecţie
impuse de riscurile de explozie volumetrică, se are în vedere posibilitatea prezenţei
amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentraţii cu risc de explozie atât în
____________________________________________________________________________ 30
timpul funcţionării normale, cât şi în caz de avarie a instalaţiilor utilitare aferente, potrivit
prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Încăperi şi spaţii destinate instalaţiilor aferente construcţiei.
Art. 2.57. (1) Încăperile centralelor termice şi punctelor termice aferente

sistemelor de încălzire centrală cu apă caldă sau supraîncălzită, se separă de restul
construcţiei cu pereţi rezistenţi la foc minimum EI 90 şi planşee rezistente la foc minimum
REI 90.
(2) Golurile de comunicare funcţională cu restul construcţiei se
protejază cu uşi EI 15.c, cu deschidere în exteriorul încăperii.
(3) Centralele termice de apartament pot fi instalate în încăperi cu altă
destinaţie, dacă sunt respectate condiţiile reglementărilor tehnic e de specialitate.
Art. 2.58. (1) Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire şi

cicloane prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deşeuri combustibile, se separă
faţă de restul construcţiei cu elemente verticale rezistente la foc şi la explozie minimum EI
120 şi după caz, cu planşee REI 120.
(2) Calea de acces la aceste încăperi se recomandă să se realizeze
direct din exterior, iar atunci cănd nu este posibil şi trebuie asigurată din construcţie, se
protejază obligatoriu cu încăpere tampon protejată, alcătuită corespunzător şi ventilată în
suprapresiune, corespunzător prevederilor codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
(3) Atunci când se prevăd, încăperile centralelor de
ventilare/condiţionare, se separă faţă de alte destinaţii ale clădirii prin elemente de
delimitare având clasa de reacţie la foc A1 sau A2 şi rezistenţa la foc de minimum EI 60
pentru pereţi şi REI 60 pentru planşee, respectiv EI 15-c pentru uşi, fiind admise numai
golurile pentru tubulaturile aferente spaţiilor ventilate/condiţionate.
(4) Ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiui
(desfumare) sau de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, se prevăd fie instalate în
exteriorul clădirii, fie într-un spaţiu tehnic separat de restul clădirii prin pereţi şi planşee
realizate din produse clasa A1, A2-s1.d0, cu rezistenţa la foc REI 60 şi uşă de acces
rezistentă la foc EI 30.c, cu excepţiile stabilite în reglementările tehnice aplicabile.
Art. 2.59. (1) Gospodăriile de apă pentru stingerea incendiului (staţii de pompare,
rezerve de apă şi dispozitivele aferente) care nu sunt amplasate independent, se separă
faţă de restul construcţiei cu pereţi rezistenţi la foc corespunzător densităţii sarcinii termice
(q) din încăperile adiacente, dar minimum EI 180 şi cu planşee rezistente la foc REI 90.
(2) Staţia de pompare a apei pentru stingerea incendiilor poate să
comunice cu restul construcţiei printr-un gol funcţional protejat cu uşă rezistentă la f oc EI
90-c sau prin incăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune (dacă nu are ferestre
directe spre exterior), prevăzută cu uşi rezistente la foc EI 45-c.
(3) Încăperea staţiei de pompare a apei pentru stingerea incendiului va
cuprinde numai instalaţiile, dispozitivele şi aparatele specifice acestei funcţiuni şi va avea
asigurată o cale de acces uşor din exterior (uşă din exterior sau ditr-o scară comună).
(4) Măsurile de protecţie stabilite la pct. (1), (2) şi (3), sunt obligatorii şi
pentru încăperile distincte în care sunt amplasate sursele de alimentare de bază şi de
rezervă ale staţiilor de pompare a apei pentru stingerea incendiilor (posturi trafo, grupuri
electrogene, pompe cu motoare termice).
____________________________________________________________________________ 31
(5) Grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă ce
alimentează dispozitive de protecţie la foc se pot amplasa în încăperi proprii separate de
restul construcţiei sau în conteinere, clădiri deschise (şoproane) ori pe platforme deschise,
la distanţele minime de siguranţă precizate în tabelul 2.17 (considerând grupul electrogen
cu nivelul de stabilitate la foc IV-V) sau se compartimentează corespunzător.
Galerii, canale, estacade
Art. 2.60. (1) Galeriile, canalele şi estacadele destinate transportului materialelor

sau a substanţelor combustibile, cele care trec pe deasupra construcţiilor, precum şi cele
care constituie căi de evacuare a utilizatorilor, vor avea pereţi rezistenţi la foc minimum EI
120 şi planşee rezistente la foc minimum REI 90.
(2) Nu este admisă montarea neseparată în aceeaşi galerie, canal sau
estacadă a unor conducte ori sisteme de transport pentru lichide sau gaze al c ăror amestec
poate iniţia incendiu sau explozie.
(3) Galeriile, canalele şi estacadele închise cu aria liberă construită mai
2
mare de 800 m prin care se transportă materiale ori substanţe combustibile, vor avea
asigurate posibilităţi de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare), prin tiraj natural-
organizat (minimum 1% din arie) sau prin tiraj mecanic.
(4) La intrarea în clădiri a canalelor, galeriilor şi estacadelor închise de
orice fel, golurile respective se protejază în funcţie de natura materialelor din care sunt
realizate şi a celor transportate, de destinaţia spaţiilor spre care acced şi de rolul peretelui în
asigurarea securităţi la incendiu a construcţiei, dar minimum EI 60.
(5) Fac excepţie estacadele, galeriile şi canalele deschise, realizate din
elemente rezistente la foc R 15 prin care se transportă materiale incombustibile, la care
protejarea golurilor este obligatorie numai atunci când traversează pereţi rezistenţi la foc
care delimitează compartimente de incendiu.
Ghene pentru instalaţii
Art. 2.61. Pereţii tuturor ghenelor verticale pentru instalaţii din clădiri (conducte,
cabluri, tuburi, etc.), precum şi trapele şi uşile de vizitare ale acestora, vor fi rezistente la foc
minimum EI 15, cu excepţia cazurilor precizate în cod şi în reglementările tehnice aplicabile.
Art. 2.62. (1) La trecerea prin planşee, ghenele verticale pentru instalaţii din clădiri
vor avea închise spaţiile dintre tuburi, conducte sau cabluri şi elementul străpuns, cu
materiale rezistente la foc minimum EI 60 la construcţiile cu nivelul de stabilitate la incendiu
I, minimum EI 30 la construcţiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II sau III şi respectiv E
30 la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V.
(2) La trecerea prin elemente rezistente la foc care delimitează
compartimente de incendiu, ghenele pentru instalaţii se închid în jurul conductelor şi a
cablurilor, cu materiale care asigură rezistenţa la foc echivalentă cu cea a elementului
străpuns.
Coşuri de fum, sobe, hote
Art. 2.63. (1) Coşurile de fum, sobele şi în general echipamentele, aparatele şi

dispozitivele de încălzire locală sau care radiază căldură, se alcătuiesc, execută şi izolează
____________________________________________________________________________ 32
faţă de elementele combustibile ale construcţiei conform prevederilor reglementărilor
tehnice aplicabile domeniului respectiv, astfel încât acestea să nu iniţieze incendii prin
convecţie, conducţie sau radiaţie.
(2) În bucătăriile în care puterea termică nominală totală/însumată a
aparatelor de gătit, de preparare a hranei sau de încălzire a produselor alimentare
depăşeşte 20 KW, este obligatorie îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) Hotele, conductele de evacuare şi alte dispozitive de captare trebuie
să fie realizate din materiale din clasa A1, sau A2-s1.d0 de reacţie la foc.
b) Hotele şi conductele de evacuare se amplasează la cel puţin un
(1) m faţă de elemente şi materiale combustibile sau se izolează.
c) Conductele de evacuare aferente hotelor, la trecerile prin pereţi şi
planşee, precum şi în interiorul încăperilor cu altă destinaţie, trebuie să fie realizate din
materiale din clasa A1 sau A2-s1,d0 de reacţie la foc şi să asigure rezistenţa la foc egală cu
cea a elementelor străpunse, dar nu mai puţin de EI 60 h0 i ↔ o sau EI 60 ve i ↔ o , funcţie de
poziţia în care sunt montate, vertical sau orizontal.
d) Ventilatoarele de evacuare aferente trebuie să fie rezistente la foc
F300 60.
e) Racordurile dintre ventilatoarele de evacuare aferente şi conducte
trebuie să fie clasa de reacţie la foc A2-s1.d0.
Art. 2.64. Hotele de captare a degajărilor de căldură produse de echipamente,

dispozitive, aparate etc. şi tubulatura acestora, vor fi etanşe la foc E 15-o-i, ve sau ho şi
izolate faţă de elementele şi materialele combustibile situate la distanţă mai mică de un
(1) m.
Camere de pubele, compactoare şi crematorii pentru gunoi
Art. 2.65. (1) Elementele de construcţie care separă camere de pubele,

compactoare şi crematorii pentru gunoi faţă de restul clădirii, vor fi rezistente la foc EI 120
pentru pereţi şi REI 90 pentru planşee, iar uşa de acces din clădire va fi EI 45-c. Fac
excepţie situaţiile precizate în cod, în care comunicarea este admisă numai prin încăperi
tampon protejate, alcătuite corespunzător şi ventilate în suprapresiune (atunci când nu au
ferestre directe în exterior).
(2) Camerele si compactoarele pentru gunoi care nu au ferestre spre
exterior, vor avea asigurată evacuarea fumului in caz de incendiu (desfumare) prin tiraj
natural-organizat (minimum unu (1)% din aria lor), sau prin tiraj mecanic realizat conform
reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 2.66. Tuburile pentru gunoi sau pentru alte materiale ori substanţe vor fi realizate
din materiale R 15, iar căile de acces la acestea din nivelurile clădirii se asigură din exterior
(prin logii, balcoane, terase) sau din interiorul construcţiei prin încăperi tampon protejate,
ventilate în suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe spre exterior), prevăzute cu
pereţi rezistenţi la foc minimum EI 60 şi planşee REI 60, iar golurile de comunicare protejate
cu uşi rezistente la foc EI 15.c.
Încăperi de depozitare.
____________________________________________________________________________ 33
Art. 2.67. (1) Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor şi substanţelor
combustibile în construcţii civile sau de producţie este admisă atunci când considerente
funcţionale o impun şi sunt asigurate condiţiile şi măsurile de securitate la incendiu stabilite
în cod şi reglementările tehnice aplicabile.
(2) Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile
solide cu aria mai mare de 36 m² şi densitatea sarcinii termice (q) peste 420 Mj/m², se
separă obligatoriu faţă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee rezistente la foc conform
prevederilor Anexei 2 şi uşi dinspre construcţie rezistente la foc EI 90-c, asigurându-se
evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea).
(3) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) din încăperile
de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile solide se poate asigura prin tiraj
natural-organizat (minimum unu (1) % din aria pardoselii încăperii), sau prin tiraj mecanic,
realizat corespunzător prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(4) Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile
necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrală
termică, grup electrogen, centrale de încălzire cu aer cald etc.), precum şi a celor aferente
funcţionării unor echipamente hidraulice (ascensoare, platforme, elevatoare etc.), se separă
de restul construcţiei prin pereţi rezistenţi la foc EI 120 şi planşee rezistente la foc REI 120.
(5) Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile
necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei, pot avea un gol
de acces pentru vizitare din exterior sau practicat în elementele de separare faţă de restul
construcţiei şi protejat cu element de închidere EI 45-c, prevăzute cu parapet sau prag
etanş, cu înălţimea astfel stabilită încât în caz de avarie să nu fie posibilă scurgerea
lichidului combustibil în afara încăperii.
(6) La încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m 3 lichide
combustibile necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei nu
este obligatorie prevederea panourilor de decomprimare şi a dispozitivelor de evacuare a
fumului în caz de incendiu (desfumare). Rezervoarele pentru lichide combustibile se prevăd
cu conductă de preaplin şi conductă de aerisire cu opritor de flăcări dispuse în exteriorul
construcţiei.
Art. 2.68. (1) În centrala termică din orice construcţie este admisă amplasarea
unui rezervor de zi cu capacitatea de maximum doi (2) m3 lichid combustibil necesar arderii.
(2) În afară de rezervorul de zi din centrala termică şi a celui admis la
art. 2.67 alin. (4), altă rezervă de combustibil lichid necesară instalaţiilor utilitare ale
construcţiei se prevede numai în afara acesteia (în exterior), conform prevederilor specifice.
Art. 2.69. (1) În centrala termică care funcţionează cu combustibili solizi se poate
amplasa un buncăr de zi pentru combustibil solid, cu capacitatea maximă de 1,50 m³.
(2) Depozitarea unei rezerve de maximum 3 m³ combustibil solid
aferent centralei termice, se poate asigura în încăpere separată de restul construcţiei prin
pereţi rezistenţi la foc EI 120 şi planşee rezistente la foc REI 120, fiind admisă comunicarea
cu centrala termică prin gol protejat cu element de închidere EI 45.c.
(3) Fac excepţie centralele termice independente zonale, la care se
respectă prevederile reglementărilor tehnice specifice acestora.
____________________________________________________________________________ 34
Art. 2.70. (1) Buncărele pentru combustibil solid cu capacitatea de 1,50 m³ şi
pâlniile de alimentare a instalaţiilor de ardere aferente centralelor termice din construcţii,
trebuie să fie rezistente la foc R 15.
(2) Încăperile pentru combustibil solid cu capacitate mai mare de 3 m3,
se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee cu rezistenţa la foc corespunzătoare
densităţii sarcinii termice (q) şi a prevederilor Anexei 2.
Pereţi şi planşee rezistente la foc şi/sau rezistente la explozie volumetrică.
Art. 2.71. (1) Elementele de construcţie utilizate pentru limitarea propagării

incendiilor şi după caz, a exploziilor volumetrice, precum şi a efectelor acestora, sunt
constituite din elemente rezistente la foc (pereţi EI, planşee REI) şi respectiv rezistente la
explozie.
(2) Golurile de circulaţie funcţională practicate în elementele de
construcţie cu rol de limitare a propagării incendiilor şi/sau a exploziilor se protejază
obligatoriu cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor codului.
Art. 2.72. (1) În funcţie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice (q) din
încăperile pe care le separă, pereţii de limitare a propagării incendiilor trebuie să fie
rezistenţi la foc conform Anexei 2, dacă prevederile codului nu stabilesc alte condiţii.
(2) Elementele de construcţie verticale şi orizontale (pereţi şi panşee)
care delimitează compartimente de incendiu fără risc de explozie volumetrică se execută
din produse A1, A2-s1.d0, care asigură rezistenţa la foc normată, dar minimum EI 180
pentru pereţi şi REI 180 pentru planşee, fiind amplasate, alcătuite şi dimensionate astfel
încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.
(3) Elementele de construcţie rezistente la foc care separă spaţii cu risc
foarte mare de incendiu şi explozie volumetrică, trebuie să îndeplinească atât condiţiile de
rezistenţă la foc, cât şi cele specifice rezistenţei la explozie volumetrică, potrivit prevederilor
reglementărilor tehnice specifice.
(4) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească elementele de
separare verticale şi orizontale rezistente la foc (pereţi, planşee), precum şi protecţiile
golurilor funcţionale de circulaţie sau tehnologice din acestea, sunt cele precizate în cod.
Art. 2.73. Rezemarea grinzilor metalice pe pereţii rezistenţi la foc se realizează astfel
încât grinda dilatată în caz de incendiu să nu dea împingeri în pereţi.
Art. 2.74. În cadrul construcţiilor (compartimentelor de incendiu), se asigură

separarea:
a) încăperilor cu risc mare şi foarte mare de incendiu faţă de restul construcţiei
cu pereţi şi planşee rezistente la foc, corespunzator densităţii sarcinii termice (q) din
încăperile adiacente şi prevederilor Anexei 2, dar minimum EI 180 pentru pereţi şi REI 90
pentru planşee, iar golurile de comunicare funcţională se protejază cu uşi EI 90.c sau
incăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe
spre exterior) şi prevăzute cu uşi EI 60.c;
b) încăperilor cu risc mijlociu de incendiu faţă de restul construcţiei (cu
excepţia celor precizate în cod), cu pereţi rezistenţi la foc EI 120 şi planşee REI 60 atunci
când nivelul de stabilitate la incendiu este I, II sau III, respectiv cu pereţi EI 30 şi planşee
REI 30 în construcţiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V. Golurile funcţionale din
____________________________________________________________________________ 35
pereţii EI 120 şi planşeele REI 60 se protejază cu elemente de închidere EI 60-c, iar cele
din pereţii EI 30 şi planşeele REI 30 cu elemente de închidere EI 15-c;
c) încăperilor cu risc foarte mic sau mic de incendiu faţă de restul construcţiei
potrivit condiţiilor de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii, iar golurile de
circulaţie funcţională se protejază cu elemente de închidere E 15.
Art. 2.75. Pentru limitarea propagării uşoare a incendiilor în construcţii cu aria mai
mare de 10400 m² care nu au pereţi interiori despărţitori, este obligatorie prevederea unui
sistem de evacure a fumului şi gazelor fierbinţi, realizat conform prevederilor codului,
Anexei 3 şi reglementărilor tehnice aplicabile.
SECŢIUNEA III
Evacuarea fumului în caz de incendiu
Art. 2.76. Limitarea dezvoltării efluenţilor incendiului (fum, gaze fierbinţi) şi a

propagării focului în interiorul clădirii şi în afara acesteia, se realizează prin sisteme
adecvate care să asigure, după caz:
a) evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare);
b) evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu;
c) crearea diferenţelor de presiune între incinta incendiată şi încăperile
adiacente;
d) bariere contra propagării fumului (uşi etanşe, încăperi tampon protejate,
ecrane, clapete, voleţi şi altele asemenea).
Art. 2.77. (1) Prin evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare), se

urmăreşte extragerea fumului din partea superioară a încăperilor incendiate ale clădirii în
scopul asigurării condiţiilor de evacuare a utilizatorilor, a limitării propagării uşoare a focului
şi a facilitării intervenţiei de stingere.
(2) Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu se poate
realiza prin tiraj natural - organizat sau prin tiraj mecanic.
(3) Instalaţiile de ventilare normală ale clădirilor pot fi utilizate şi pentru
evacuarea fumului în caz de incendiu, dacă îndeplinesc condiţiile specifice ambelor
funcţiuni.
(4) Proiectarea şi calculul sistemelor de evacuare a fumului şi gazelor
fierbinţi se poate face alternativ faţă de prevederile codului pe baza SR CEN/TR 12101-
5:2007 („Sisteme de control al fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 5: Ghid de recomandări
funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului şi
gazelor fierbinţi‖) şi SR EN 12101-6:2005 („Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor
fierbinţi. Partea 6: Specificaţii pentru sisteme cu presiune diferenţială - Kituri‖).
Art. 2.78. (1) Asigurarea evacuării fumului produs în caz de incendiu

(desfumarea), este obligatorie la:
a) încăperi şi săli aglomerate ;
b) scene cu suprafaţa mai mare de 150 m2 şi buzunarele acestora cu înălţimea mai
____________________________________________________________________________ 36
mare de 10 m;
c) încăperi cu risc mare sau foarte mare de incendiu ;
d) încăperi de depozitare a materialelor şi/sau substanţelor combustibile cu
densitatea sarcinii termice (q) peste 420 Mj/m² şi aria mai mare de 36 m²;
e) clădiri blindate, precum şi încăperi blindate cu aria mai mare de 800 m², cu
riscuri de incendiu mari sau foarte mari;
f) clădiri monobloc cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu ;
g) case de scări închise, supraterane sau subterane, care nu au ferestre
directe spre exterior şi asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de două
niveluri ale clădirii;
h) case de scări închise, încăperi tampon de acces la scări şi circulaţii
comune funcţionale şi de evacuare ale utilizatorilor (care nu au ferestre
directe spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu),
clădirilor supraterane civile înalte şi foarte înalte;
i) atriumuri închise ;
j) clădiri şi încăperile subterane pentru agrement, comerciale sau de
alimentaţie publică, cu capacitatea maximă simultană peste 100 de
utilizatori;
k) degajamente protejate (coridoare, tuneluri) pentru evacuarea utilizatorilor
din clădiri cu orice destinaţie, cu lungimi mai mari de 30 m şi fără ferestre
directe spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu şi
care nu au asigurată suprapresiune în caz de incendiu;
l) parcaje închise pentru autoturisme (supraterane sau subterane).
Art. 2.79. (1) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea), trebuie să

asigure circulaţia ascendentă a aerului în încăperea care se desfumează şi evacuarea
fumului în raport cu aerul introdus.
(2) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea), se realizează
prin guri de evacuare a fumului şi guri de admisie a aerului proaspăt, dispuse alternat.
(3) Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu, alcătuite şi
dimensionate potrivit prevederilor codului şi reglementărilor tehnice de specialitate
aplicabile, se amplasează la partea superioară a pereţilor încăperii, la minimum 1,80 m faţă
de pardoseală sau în acoperiş şi pot comunica direct cu exteriorul sau prin canale ori ghene
de evacuare a fumului, fiind astfel distribuite încât să asigure circulaţia aerului şi evacuarea
fumului din volumul protejat.
(4) Introducerea aerului se realizează prin guri de admisie a aerului
dispuse la partea inferioară a încăperilor ce se desfumează, având marginea lor superioară
la cel mult un (1) m faţă de pardoseală, guri ce pot comunica cu exteriorul direct sau prin
canale ori ghene de admisie a aerului.
(5) Admisia aerului pentru oricare sistem de evacuare a fumului în caz
de incendiu (desfumare), poate fi naturală sau mecanică şi trebuie să reprezinte 75% din
debitul de fum evacuat (cu o toleranţă de plus sau minus 10%).
(6) Încăperile care au uşi sau grile directe în exteriorul clădirii, se
consideră că au asigurată admisia de aer necesară evacuarii fumului (desfumării) în caz de
incendiu, cu condiţia echipării acestora cu dispozitive automate şi manuale de deschidere în
caz de incendiu.
(7) Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu şi cele de admisie a
aerului pot fi permanent deschise (grile), sau închise cu dispozitive care se deschid automat
____________________________________________________________________________ 37
în caz de incendiu (trape, ferestre de desfumare în faţade sau voleţi), care vor avea şi
acţionări manuale. În situaţiile în care acţionarea manuală nu se poate realiza sau
centralizarea comenzilor nu este justificată tehnic, prevederea acţionărilor manuale nu este
obligatorie. Gurile de evacuare a fumului vor avea dimensiuni de minimum 0,20 m.
(8) Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului în caz de incendiu
(desfumare), se poate face individual sau în grup şi poate acţiona deschiderea gurilor de
admisie a aerului.
(9) Atunci când se dispun voleţi în încăperea care se desfumează,
aceştia vor fi cel puţin rezistenţi la foc EI 60 la gurile de evacuare a fumului şi etanşi la foc
E 60 la gurile de admisie a aerului proaspăt, normal închişi în poziţia de aşteptare.
Atunci când asigură evacuarea fumului unui singur nivel, voletul rezistent la foc nu este
obligatoriu.
(10) Gurile şi dispozitivele de evacuare a fumului în caz de incendiu prin
tiraj natural-organizat amplasate în pereţii exteriori sau în acoperişul clădirii (goluri, trape,
ferestre de desfumare în faţade, voleţi), asigură desfumarea încăperii respective pe
maximum 30 m adâncime.
Art. 2.80. (1) Scările supraterane închise care asigură evacuarea utilizatorilor din
mai mult de două niveluri ale clădirii şi nu au ferestre direct spre exterior, se prevăd cu
sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare), prin tiraj natural-organizat.
(2) Evacuarea fumului (desfumarea) prin tiraj natural-organizat a casei de
scări supraterane închise, se realizează prin deschiderea automată a dispozitivului de
evacuare a fumului amplasat la ultimul nivel al casei scării sau în acoperişul acesteia şi a
gurii de admisie a aerului prevăzută la partea inferioară (la nivelul căii de acces din exterior).
Dispozitivele cu deschidere automată vor avea şi acţionări manuale.
(3) Aria liberă a dispozitivului de evacuare a fumului prin tiraj natural –
organizat (trapă), document de referinţă SR EN 12101-2:2004 (―Sisteme pentru controlul
fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 2: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare naturala a
fumului şi gazelor fierbinţi‖), trebuie să reprezinte minimum 5% din aria cea mai mare a unui
nivel al casei de scări supraterane închise, dar cel puţin un (1) m2. Deschiderea
dispozitivului de evacuare a fumului (trapei) şi a gurii de admisie a aerului trebuie să poată fi
comandată şi manual de la nivelul căii de acces din exterior la scară, precum şi de la
serviciul privat de pompieri (atunci când acesta este prevăzut).
(4) Admisia aerului în casele de scări supraterane închise poate fi
asigurată natural (gură) sau mecanic (ventilator).
(5) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) din casele de
scări supraterane închise, nu este admisă prin tiraj mecanic.
(6) Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu din casele de
scări subterane închise prin care se asigură evacuarea utilizatorilor din mai mult de două
niveluri subterane, poate fi realizată prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic.
Art. 2.81. Evitarea inundării cu fum a degajamentelor protejate şi a circulaţiilor

comune orizontale închise cu lungimea mai mare de 30 m şi care nu au ferestre directe în
exterior prin care să se evacueze fumul, se asigură prin:
a) punerea lor în suprapresiune faţă de încăperile adiacente cu care comunic ă,
atunci când se află în clădiri obişnuite;
____________________________________________________________________________ 38
b) evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) prin tiraj natural-organizat ori
prin tiraj mecanic, atunci când se află în clădiri supraterane înalte, foarte înalte, cu săli
aglomerate sau în clădiri subterane.
Art. 2.82. În toate situaţiile, punerea în suprapresiune a degajamentelor protejate, a

circulaţiilor funcţionale comune orizontale şi a încăperilor tampon protejate, trebuie astfel
realizată astfel încât presiunea pe uşi să nu depăşească 80 Pa.
Art. 2.83. (1) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) prin tiraj natural-
organizat a circulaţiilor comune orizontale închise din clădiri, va respecta următoarele reguli:
a) gurile de admisie a aerului şi gurile de evacuare a fumului se dispun alternat, la
distanţe orizontale măsurate în axele circulaţiilor respective, care să nu depăşescă 10 m în
linie dreaptă sau 7 m în linie frântă;
b) uşile încăperilor accesibile utilizatorilor trebuie să fie situate la mai mult de doi (2)
m de orice gură de evacuare a fumului;
c) gurile de evacuare a fumului vor avea arii de minimum 0,10 m 2 pentru fiecare
unitate de trecere (flux) de evacuare a circulaţiei comune orizontale din zona care se
desfumează.
(2) Golurile din pereţii de închidere perimetrală ai clădirii pot constitui
guri de introducere a aerului sau de evacuare a fumului, dacă respectă condiţiile de
dispunere, acţionare şi dimensionare stabilite în cod şi în reglementările tehnice aplicabile.
Art. 2.84. Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) prin tiraj mecanic a
circulaţiilor comune orizontale închise din clădiri, va respecta următoarele reguli:
a) gurile de admisie a aerului şi de evacuare a fumului se dispun alternat, la distanţe
orizontale măsurate în axele circulaţiilor respective, care să nu depăşească 15 m în linie
dreaptă şi 10 m în linie frântă;
b) uşile încăperilor accesibile utilizatorilor trebuie să fie situate la mai mult de doi
(2) m de orice gură de evacuare a fumului;
c) porţiunile de circulaţie comună orizontală cuprinse între o gură de admisie a
aerului şi o gură de evacuare a fumului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere de
minimum 0,5 m3/s pentru fiecare unitate de trecere (flux) de evacuare a circulaţiei comune
orizontale din zona care se desfumează.
Art. 2.85. (1) Evacuarea fumului în caz de incendiu din atriumurile închise, se
asigură astfel:
a. când densitatea sarcinii termice (q) este mai mică de 105 Mj/m², evacuarea
fumului se realizează prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată, care
să asigure o suprafaţă liberă de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului
delimitat de pereţi – fără a se lua în considerare cel de la parter, dar minimum 2 m² sau prin
sistem de evacuare a fumului prin tiraj mecanic, corespunzător alcătuit şi dimensionat.
b. pentru atriumurile care nu îndeplinesc condiţia de la lit. a), se evacuarea
fumului se realizează prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată, care
să asigure o suprafaţă liberă de minimum 1/15 din aria celui mai mare nivel al atriumului
delimitat de pereţi – fără a se lua în considerare cel de la parter, sau prin sistem de
evacuare a fumului prin tiraj mecanic, corespunzãtor alcãtuit si dimensionat.
____________________________________________________________________________ 39
(2) La partea inferioară a atriumurilor se asigură posibilităţi de admisie
a aerului. În cazul evacuării fumului prin tiraj natural-organizat, introducerile de aer trebuie
să aibă o suprafaţă liberă echivalentă cu cea a dispozitivelor de evacuare a fumului.
(3) Acţionările automate ale dispozitivelor pentru evacuarea fumului şi
de admisie a aerului, trebuie să fie controlate de un sistem de detectare a incendiului.
(4) Acţionările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului şi a
celor de admisie a aerului vor fi dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor
din exterior în atrium şi de la serviciul de pompieri.
Art. 2.86. (1) Indiferent de sistemul adoptat de evacuare a fumului în caz de

incendiu (desfumare), tubulaturile de evacuare a fumului şi cele de admisie a aerului vor fi
distincte.
(2) Secţiunea tubulaturilor va fi egală cu cea a gurilor la care sunt
racordate, iar raportul dintre laturile secţiunii tubulaturilor nu va fi mai mic de 2.
(3) În interiorul încăperii care se desfumează, tubulaturile de evacuare
a fumului şi cele de admisie a aerului trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacţie la
foc A1 sau A2-s2.d0, etanşe la foc E 15-o-i, ve sau ho.
(4) La trecerea prin încăperi cu alte destinaţii, tubulaturile de evacuare
a fumului şi cele de admisie a aerului vor fi rezistente la foc minimum EI 60 ve sau ho, atunci
când în cod nu sunt stabilite rezistenţe mai mari.
(5) Tubulaturile de evacuare a fumului şi cele de admisie a aerului se
pot racorda la ghene verticale individuale sau la ghene verticale colectoare, protejate cu
pereţi rezistenţi la foc minimum EI 120 ve sau ho.
(6) Sistemele de evacuare a fumului din nivelurile supraterane ale
clădirii trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor subterane.
Art.2.87. (1) Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu vor avea
capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a
clădirilor şi dispuse la distanţe de minimum 1,50 m faţă de elemente combustibile.
(2) Între prizele de aer proaspăt şi capetele exterioare ale ghenelor de
evacuare a fumului, se asigură distanţe de minimum 8 m.
(3) Capetele ghenelor de evacuare a fumului se amplasează astfel
încât, pe cât posibil vântul dominant să nu conducă fumul spre prizele de aer.
Art. 2.88. (1) Ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu prin tiraj
mecanic trebuie să fie rezistente la foc clasa F400 120, document de referinţă SR EN
12101-3.
(2) La clădirile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor
cu apă, ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu pot fi clasa F300 120,
document de referinţă SR EN 12101-3.
(3) Racordul dintre ventilatorul de evacuare a fumului şi
tubulatura/conducta de evacuare a fumului se realizează din produse A1 sau A2-s2.d0,
asigurând funcţionarea timp de 120 minute la temperatura de 400º C.
Art. 2.89. Ventilatoarele de introducere a aerului şi de evacuare a fumului în caz de

incendiu se alimentează obligatoriu din două surse (sursa de bază şi sursa de rezervă).
____________________________________________________________________________ 40
Art. 2.90. Starea de funcţionare şi de nefuncţionare a ventilatoarelor aferente
sistemelor de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumăre), va fi semnalizată în locuri
unde permanenţa este asigurată şi la serviciul privat de pompieri (când este prevăzut).
Art. 2.91. Intrarea în funcţiune a oricărui sistem de evacuare a fumului în caz de

incendiu, va întrerupe automat funcţionarea instalaţiilor normale de ventilare-condiţionare
ale clădirii.
Art. 2.92. (1) În clădiri cu aria mai mare de 10400 m² care nu au pereţi interiori
despărţitori, se asigură sistem de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, realizat conform
prvederilor Anexei 3 şi reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Sistemul de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi poate fi realizat cu
tiraj natural-organizat sau cu tiraj mecanic.
Art. 2.93. (1) În clădirile prevăzute cu instalaţii automate de stingere a incendiilor,

acţionarea deschiderii automate a dispozitivelor de evacuare a fumului şi a celor de
evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, precum şi a gurilor de admisie a aerului, trebuie să se
facă numai după pornirea instalaţiilor automate de stingere.
(2) Instalaţiile de evacuare a fumului în caz de incendiu sunt
incompatibile cu instalaţiile de stingere cu gaz.
(3) În utilizare se vor respecta regulile de verificare şi întreţinere a
sistemelor de evacuare a fumului.
Art. 2.94. (1) La clădirile etajate, evacuarea fumului în caz de incendiu

(desfumarea) se asigură separat pentru fiecare nivel al clădirii, iar canalele respective care
traversează alte niveluri ale clădirii vor avea pereţi rezistenţi la foc minimum EI 60.
(2) Sunt exceptate situaţiile deosebite, justificate tehnic, care sunt
stabilite prin reglementări tehnice specifice.
Art. 2.95. În construcţiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea fumului în caz de

incendiu (desfumarea) se poate asigura şi prin ochiuri mobile ale acestora, care au
asigurată deschiderea automată în caz de incendiu şi îndeplinesc condiţiile specifice
dispozitivelor de evacuare a fumului.
SECŢIUNEA IV
Evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu
Prevederi generale
Art. 2.96. (1) Prevederile codului constituie condiţii obligatorii ce trebuie

respectate la proiectarea, realizarea şi exploatarea căilor de evacuare a utilizatorilor
____________________________________________________________________________ 41
construcţiilor cu orice destinaţie, în scopul apărării vieţii, integrităţii şi proprietăţii utilizatorilor,
obiectiv prioritar al securităţii la incendiu.
aglomerate, se respectă şi prevederile specifice acestora.
Art. 2.97. (1) În clădiri (compartimente de incendiu) şi încăperi vor fi asigurate căi
de evacuare a utilizatorilor, prin care în caz de incendiu aceştia să poată ajunge în
exteriorul clădirii (compartimentului), la nivelul terenului sau al unor suprafeţe carosabile, în
timpul cel mai scurt şi în condiţii de securitate. Pentru persoanele care nu se pot evacua
singure (copii, bătrâni, bolnavi sau persoane cu dizabilităţi), se asigură evacuare asistată.
(2) În timpul evacuării, calitatea neviciată a aerului pe căile de
evacuare se asigură prin efectul conjugat al măsurilor de stabilitate, de limitare a propagării
incendiilor şi după caz, al evacuării fumului în caz de incendiu (desfumare).
(3) Pentru circulaţiile funcţionale aferente locurilor în care prezenţa
utilizatorilor apare întâmplător sau sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb (pentru control
sau verificare), îndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru căile de evacuare nu este
obligatorie.
Art. 2.98. (1) Sunt considerate căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu,
circulaţiile funcţionale care îndeplinesc condiţiile stabilite în prezentul cod şi asigură ieşirea
din clădire (prin uşi, coridoare, degajamente, holuri, vestibuluri, tuneluri, case de scări,
terase, pasaje etc.), la nivelul terenului ori al unor suprafeţe carosabile exterioare sau în
locuri sigure din interiorul clădirii, special alcătuite şi amenajate.
(2) Căile de circulaţie prevăzute pentru funcţionarea normală a clădirilor
trebuie astfel dispuse şi alcătuite încât să asigure şi evacuarea utilizatorilor în caz de
incendiu. Căi special destinate evacuării utilizatorilor în caz de incendiu se prevăd numai
atunci când cele funcţionale sunt insuficiente sau nu satisfac condiţiile normate de
securitate la incendiu.
(3) Pot fi considerate căi de evacuare şi trecerile prin încăperi sau spaţii
alăturate prin care se poate circula, dacă acestea nu constituie singura cale de evacuare a
utilizatorilor.
Art. 2.99. (1) Nu constituie căi de evacuare a utilzatorilor construcţiilor în caz de

incendiu:
a: ascensoarele care nu îndeplinesc condiţiile pentru evacuare asistată, uşile
glisante care nu sunt automate conform art. 2.103, uşile ghilotină, uşile rezistente la
foc din pereţii de separare a compartimentelor de incendiu care se pot bloca în
poziţie închisă, cortinele rezistente la foc care nu permit trecerea utilizatorilor, uşile
pline încuiate în timpul funcţionării normale a clădirii, trecerile destinate garniturilor de
tren care transportă încărcături periculoase, galeriile şi tunelurile prin care se
transportă sau vehiculează substanţe cu risc de incendiu, explozie, intoxicare,
asfixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 barr.
b. circulaţiile pe acoperişuri sau terase care nu au asigurate căi de
evacuare sigure până la nivelul terenului.
(2) Uşile încuiate în timpul funcţionării normale a clădirii pot constitui a
doua cale de evacuare a utilizatorilor unei porţiuni sau a întreagii clădiri, atunci când
alcătuirea şi dimensionarea lor corespund prevederilor codului şi sunt dotate cu sisteme de
închidere-deschidere uşor manevrabile şi fără cheie, sisteme ce pot fi acţionate din zona ce
____________________________________________________________________________ 42
se evacuează sau sunt prevăzute cu panouri din sticlă securizată cu dimensiuni care să
permită trecerea unităţilor de trecere (fluxurilor) de evacuare. Panourile din sticlă pot fi
amplasate şi lângă uşi, dispuse astfel încât să fie uşor de recunoscut, marcate
corespunzător şi prevăzute cu mijloace de spargere şi indicatoare corespunzătoare.
(3) La clădirile obişnuite, cea de a doua cale de evacuare a utilizatorilor
unor incăperi dispuse la parter sau demisol clădirilor şi care nu sunt cu aglomerări de
persoane, poate fi constituită din ferestre cu ochiuri mobile de minimum 0,75 m lăţime şi un
(1) m înălţime liberă, având parapet de cel mult 1,50 m deasupra nivelului terenului, precum
şi în cazuri particulare la subsoluri sau demisoluri, prin trape (chepenguri) de minimum 0,90
x 1,10 m care pot fi deschise uşor din interior.
Dispunere, alcătuire, finisaje
Art. 2.100. (1) Dispunerea, alcătuirea, finisajele şi numărul căilor de evacuare a

utilizatorilor clădirilor, se realizează în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale
reglementărilor tehnice aplicabile, astfel încât să îndeplinească performanţele
corespunzătoare destinaţiei, tipului de clădire şi nivelului de stabilitate la incendiu asigurat .
(2) Căile de evacuare ale utilizatorilor spaţiilor publice subterane vor fi
independente de cele ale nivelurilor supraterane cu altă destinaţie, iar comunicarea între
acestea este admisă numai în condiţiile prevăzute în cod.
Art. 2.101. (1) Traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor unei clădiri la care sunt
obligatorii minimum două căi de evacuare în caz de incendiu, trebuie să fie distincte şi
independente, astfel dispuse şi realizate încât să asigure distribuţia lor judicioasă,
recunoaşterea cu uşurinţă a traseului spre exterior şi circulaţia utilizatorilor.
(2) Căile de evacuare ale utilizatorilor trebuie să fie prevăzute în număr
corespunzător şi să conducă spre exteriorul clădirii prin locuri în care circulaţia nu poate fi
blocată de flăcările, fumul, gazele fierbinţi sau nocive, radiaţia termică etc., produse în caz
de incendiu.
(3) Circulaţiile comune orizontale deschise spre atriumuri, galerii,
platforme, supante etc., alcătuite şi dimensionate corespunzător codului, pot constitui căi de
evacuare pentru utilizatorii aflaţi în încăperile adiacente atunci când timpul (lungimea) căii
de evacuare (măsurat în axul căilor de evacuare, de la uşa cea mai îndepărtată până la cea
mai apropiată scară de evacuare sau ieşire în exterior), nu depăşeşte valorile maximum
normate în funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii, destinaţie şi tipul de clădire.
Art. 2.102. Alcătuirea, gabaritele şi numărul căilor de evacuare, timpul (lungimea) de

evacuare, traseele prevăzute şi numărul unităţilor de trecere (fluxuri) de evacuare asigurate,
trebuie să îndeplinească condiţiile de circulaţie şi evacuare a utilizatorilor cladirii, stabilite în
cod.
Uşi
Art. 2.103. (1) Uşile folosite pe căile de evacuare ale utilizatorilor clădirilor trebuie
să fie cu deschidere de tip obişnuit, pe balamale sau pivoţi, cu excepţia uşilor pentru
maximum 5 utilizatori capabili să se evacueze singuri.
(2) Pe traseul căilor de evacuare a mai mult de 5 utilizatori capabili să
se evacueze singuri nu este admisă folosirea uşilor glisante care nu sunt automate, uşilor
____________________________________________________________________________ 43
ghilotină sau basculante, precum şi a uşilor care se pot bloca în poziţie închisă datorită
acţiunii incendiului.
(3) Uşile turnante pot fi folosite pe căile de evacuare a utilizatorilor
numai dacă sunt prevăzute cu foi care pot fi uşor pliate şi prin pliere asigură unităţile de
trecere (fluxurile) de evacuare rezultate din calcul. Atunci când uşile turnante nu indeplinesc
aceste conditii, în imediata lor apropiere se prevăd uşi cu deschidere de tip obişnuit, pe
balamale sau pivoţi.
(4) Uşile glisante automate pot fi folosite dacă îndeplinesc simultan
următoarele condiţii:
a) În caz de de defect sau de întrerupere a alimentării cu energie electrică uşile trebuie
să poată fi deschise pe toată lăţimea normată prin pivotare respectiv pliere, pentru
asigurarea unităţilor de trecere (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul.
b) Deschiderea uşilor trebuie asigurată şi manual prin împingere în sensul evacuării
spre exterior la un unghi de cel puţin 900 sau automat pentru deschidere laterală prin
dispozitiv de energie mecanică intrinsecă.
c) În caz de defect al dispozitivului automat de comandă a deschiderii uşilor, în
apropierea acestora tebuie prevăzut un dispozitiv manual de acţionare a deschiderii.
d) Se utilizează numai uşi din sticlă,
(5) Turnicheţii pot fi folosiţi pe căile de evacuare a utilizatorilor numai
dacă în imediata apropiere a acestora se prevăd uşi cu deschidere de tip obişnuit, pe
balamale sau pivoţi şi care asigură trecerea unităţilor (fluxurilor) de evacuare rezultate
din calcul, sau dacă turnicheţii au sisteme automate de pivotare care asigură lăţimi
corespunzătoare unităţilor de trecere (fluxurilor) de evacuare, fără proeminenţe la nivelul
pardoselii.
(6) Deschiderea uşilor de pe traseele de evacuare a mai mult 30 de
utilizatori capabili să se evacueze singuri, trebuie să se facă în sensul deplasării lor spre
exterior.
(7) Prin deschidere, uşile de evacuare nu trebuie să se împiedice una
de alta sau să redusă lăţimea normată a căilor de evacuare a utilizatorilor.
(8) În dreptul uşilor de evacuare pentru mai mult de 5 utilizatori capabili
să se evacueze singuri, nu se prevăd praguri cu înălţimea mai mare de 2,5 cm. Dacă sunt
necesare praguri cu înălţimea mai mare, acestea se racordează prin pante la pardoseală.
(9) Uşile de evacuare a utilizatorilor, practicate în uşi cu dimensiuni mari
(hangare, garaje etc.), pot avea praguri cu înălţimea cât mai mică posibil, dar maximum
0,25 m.
(10) Uşile încăperilor care debuşează în circulaţiile comune orizontale
deschise spre atrium, se alcătuiesc şi echipeazã conform prevederilor codului referitoare la
comunicarea între spaţiile cu destinaţii diferite şi căile de evacuare prin atrium.
(11) Deschiderea uşilor de intrare în clădirile de locuit care nu sunt
clădiri supraterane înalte sau foarte înalte, se poate face spre interior.
(12) Uşile rezistente la foc şi cele de acces în casele de scări închise
de evacuare, vor avea sisteme de autoînchidere sau după caz, închidere automată („c”),
cu excepţia uşilor apartamentelor de locuit.
Separarea căilor de circulaţie funcţională şi evacuare
Art. 2.104. (1) Căile comune de circulaţie funcţională şi de evacuare în caz de

incendiu a utilizatorilor clădirilor (coridoare, holuri, tuneluri, degajamente protejate, case de
____________________________________________________________________________ 44
scări inchise etc.), trebuie să fie sigure şi separate de restul clădirii prin elemente rezistente
la foc conform codului.
(2) In clădiri obişnuite, căile de evacuare a utilizatorilor vor indeplini
condiţiile minime de rezistenţă la foc ale pereţilor de separare faţă de restul clădirii,
prevăzute în tabelul 2.104.
Tabelul 2.104. Pereţi de separare a căilor de evacuare din clădiri obişnuite

Nivel de Reacţia şi rezistenţa minimă la foc a pereţilor
stabilitate la (minute)
incendiu al coridoare, holuri, tuneluri, case de scări inchise
clădirii degajamente protejate
I A1, A2-s1. do - EI 90 A1, A2-s1.do - EI 180
II A1, A2-s1. do - EI 60 A1, A2-s1.do - EI 120
III B - EI 45 A1, A2-s1.do - EI 90
IV C - EI 30 B - EI 60
V D - E 15 C- EI 30
Nota la tabelul 2.104: Pereţii de separare ai căilor de evacuare faţă de încăperi cu riscuri
mari sau foarte mari, vor corespunde şi respectivelor riscuri de incendiu şi/sau explozie
volumetrică.
Ascensoare
Art. 2.105. (1) Mijloacele de transport pe verticală (ascensoare, monte-charge,

platforme elevatoare etc.), se separă de restul clădirii prin:
a) pereţi rezistenţi la foc EI 120 şi după caz, planşee REI 90 în clădirile cu
nivele de stabilitate la incendiu I sau II;
b) pereţi rezistenţi la foc EI 60 şi după caz, planşee REI 45 în clădirile cu
nivele de stabilitate la incendiu III sau IV;
c) pereţi rezistenţi la foc EI 30 şi după caz, planşee REI 15 în clădirile cu
nivele de stabilitate la incendiu V;
(2) Ascensoarele pentru pompieri şi cele prevăzute pentru salvarea
asistată a bolnavilor transportabili cu targa sau a celor cu dizabilităţi, se dispun în puţuri
proprii şi se separă de interiorul consrrucţiei prin pereţi rezistenţi la foc minimum EI 180 şi
după caz, planşee rezistente la foc minimum REI 180.
Protecţia golurilor de circulaţie
Art. 2.106. (1) Golurile de circulaţie funcţională şi de evacuare a utilizatorilor

practicate în pereţii de separare a circulaţiilor comune şi ai ascensoarelor faţă de restul
clădirii, se protejează cu elemente de închidere alcătuite şi realizate conform prevederilor
codului.
(2) Golurile prin care utilizatorii au acces la scările de evacuare închise
din clădirile obişnuite, se protejează cu:
a) uşi etanşe la foc E 15.c, atunci când constituie căi de acces din
încăperi cu risc foarte mic sau mic de incendiu;
____________________________________________________________________________ 45
b) uşi rezistente la foc EI 45.c, atunci când constituie căi de acces din
încăperi cu risc mijlociu de incendiu;
c) uşi rezistente la foc EI 90.c sau încăperi tampon protejate, ventilate
în suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe spre exterior),
prevăzute cu uşi rezistente la foc EI 45.c la nivelurile supraterane ale
clădirii şi respectiv, cu uşi EI 90.c la nivelurile subterane, atunci când
constituie căi de acces din încăperi cu risc mare de incendiu;
d) încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu
uşi rezistente la foc EI 90.c, atunci când constituie căi de acces din
încăperi cu risc foarte mare de incendiu.
(3) Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare sau la
alte mijloace de transport pe verticală din clădirile obişnuite, se protejează cu:
a) uşi etanşe la foc E 15.c, atunci când constituie căi de acces din încăperi
cu risc foarte mic sau mic de incendiu;
b) uşi rezistente la foc EI 45.c, atunci când constituie căi de acces din
încăperi cu risc mijlociu de incendiu;
c) uşi rezistente la foc EI 90.c sau încăperi tampon protejate, ventilate în
suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe spre exterior), prevăzute
cu uşi rezistente la foc EI 45.c la nivelurile supraterane ale clădirii şi
respectiv, cu uşi EI 90.c la nivelurile subterane, atunci când constituie căi
de acces din încăperi cu risc mare de incendiu;
d) încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi
rezistente la foc EI 90.c, atunci când constituie căi de acces din încăperi cu
risc foarte mare de incendiu;
e) uşi rezistente la foc EI 90.c la ascensoarele pentru pompieri şi la cele
prevăzute pentru salvarea bolnavilor transportabili cu targa sau a celor cu
dizabilităţi.
(4) Golurile de circulaţie functională şi de evacuare a utilizatorilor,
dispuse în pereţii de separare a circulaţiilor comune orizontale (coridoare, holuri,
degajamente protejate, tuneluri de evacuare etc.) faţă de încăperi, vor fi protejate în clădiri
obişnuite corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente, respectiv cu
uşi care asigură minimum:
a) E 15.c, la riscuri foarte mici sau mici de incendiu;
b) EI 45.c, la risc mijlociu de incendiu;
c) EI 60.c, la risc mare de incendiu;
d) EI 90.c, la risc foarte mare de incendiu, respctiv încăperi tampon
protejate, ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi rezistente la foc
EI 90.c, la cele care sunt şi cu risc de explozie volumetrică.
Scări
Art. 2.107. (1) Scările care asigură evacuarea a cel mult două niveluri supraterane
ale clădirii pot fi deschise (neînchise în case de scări) în toate situaţiile în care este admisă
asigurarea unei singure căi de evacuare a utilizatorilor, iar atunci când este obligatorie
asigurarea a minimum două căi de evacuare se prevăd numai dacă se asigură şi scări
închise care să constituie a doua cale de evacuare a utilizatorilor.
____________________________________________________________________________ 46
(2) Scările interioare monumentale ale clădirilor pot fi deschise
(neînchise în case de scări), dacă se prevăd şi scări închise care asigură evacuarea
utilizatorilor.
(3) Scările deschise amplasate în volumul atriumului constituie o cale
de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare,
chiar dacă lăţimea rampelor asigură mai multe unităţi de trecere.
(4) În clădirile pentru sănătate, căile de evacuare vor respecta şi
condiţiile specifice prevăzute în cod. Atunci când sunt spitalizate persoane care nu se pot
deplasa singure, este interzisă utilizarea scărilor cu rampe curbe sau cu trepte balansate. În
clădirile de sănătate destinate persoanelor care se pot evacua singure, se pot utiliza scări
cu trepte balansate.
(5) Scările de evacuare a utilizatorilor etajului I sau ai mansardelor
locuinţelor individuale, precum şi cele din interiorul apartamentelor duplex sau triplex
(indiferent de tipul clădirii de locuit), pot fi realizate din materiale clasa de reacţie la foc C
sau D. În clădiri cu alte destinaţii scările se realizează din materiale clasa se reacţie la foc
A1 sau A2.
(6) Clădirile de învăţământ de toate gradele vor avea scările de
evacuare închise în case de scări, indiferent de numărul nivelurilor supraterane sau
subterane ale clădirii.
(7) Casele de copii şi grădiniţele supraterane etajate, se prevăd
obligatoriu cu scară exterioară de evacuare, indiferent de numărul scărilor interioare
prevăzute.
(8) Scările interioare de evacuare ale clădirilor, se recomandă să fie
iluminate natural, iar atunci când nu este posibil tehnic se prevăd cu iluminat artificial
corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 2.108. (1) Scările de evacuare se proiectează şi realizează astfel încât să

asigure evacuarea utilizatorilor de la ultimul nivel suprateran sau subteran al clădirii, până la
nivelul ieşirii în exterior, la nivelul terenului ori al unor suprafeţe exterioare carosabile.
Utilizatorii intraţi în casa de scară de evacuare închisă trebuie să poată ajunge, fără a o mai
părăsi, până la nivelul ieşirii în exterior.
(2) Atunci când este obligatorie asigurarea a minimum două căi de
evacuare, accesul utilizatorilor la cel puţin două scări de evacuare trebuie să fie posibil fără
a trece prin casa vreuneia din ele, iar atunci când este admis ca o scară să fie deschisă a
doua scară va fi obligatoriu închisă.
(3) Holurile în care debuşează liber scări de evacuare, pot fi asimilate
cu casele de scări închise, dacă sunt destinate numai pentru circulaţie sau aşteptare şi sunt
separate faţă de restul clădirii la fel ca scara de evacuare.
(4) În pereţii interiori ai caselor de scări se pot practica numai goluri
funţionale de acces la nivelurile clădirii şi nu sunt admise capace sau uşi de vizitare a
ghenelor pentru instalaţii sau a tuburilor colectoare de gunoi sau pentru alte materiale.
(5) Golurile pentru iluminare practicate în pereţii exteriori ai caselor de
scări închise, vor fi protejate contra radiaţiei termice minimum EW 20 ce rezultă în timpul
eventualelor incendii produse în clădiri, instalaţii sau depozite din vecinătatea lor sau chiar
în porţiuni ale aceleiaşi clădiri, situate la distanţe mai mici de 10 m.
(6) La clădirile obişnuite, în pereţii interiori ai caselor de scări se pot
prevede goluri pentru iluminarea lor naturală indirectă, protejate cu elemente fixe rezistente
la foc E 30 şi dispuse numai spre încăperi cu densitatea sarcinii termice (q) sub 105 Mj/m2 .
____________________________________________________________________________ 47
(7) În scările închise de evacuare a utilizatorilor pot fi amplasate numai
ascensoare pentru persoane.
Art. 2.109. (1) Rampele scărilor de evacuare ale nivelurilor supraterane pot fi
continuate liber în subsolul clădirilor, numai atunci când asigură accesul la încăperi şi spaţii
cu aceleaşi funcţiuni sau activităţile din subsol sunt legate funcţional de cele supraterane,
iar spaţiile şi încăperile respective din subsol sunt separate de alte destinaţii prin pereţi de
compartimentare rezistenţi la foc REI 180, având golurile de comunicare din aceşti pereţi
protejate cu uşi rezistente la foc EI 90.c.
(2) Rampele subterane ale scărilor închise interioare pot fi dispuse în
continuarea rampelor supraterane, dacă sunt separate de rampele aferente nivelurilor
supraterane prin pereţi rezistenţi la foc EI 120 şi planşee rezistente la foc REI 60.
(3) Rampele de scări subterane pot comunica funcţional cu rampele de
scări supraterane ale clădirii numai printr-o uşă rezistentă la foc EI 90.c, dispusă la cota
parterului sau a palierului intermediar dintre subsol si parter.
(4) Dacă nu există comunicare între rampa subterană şi cea
supraterană, golul de ieşire în holul de la parter al rampei subterane se protejază cu uşă
rezistentă la foc EI 30.c.
(5) În casele de scări de evacuare nu este admisă prevederea sau
amenajarea spaţiilor de lucru, de depozitare ori cu alte destinaţii şi nu vor fi introduse
conducte de gaze naturale pentru utilizări tehnologice, conducte pentru lichide combustibile
sau tuburi colectoare de gunoi ori pentru alte materiale.
Art. 2.110. (1) Ieşirea din casele de scări de evacuare la nivelul terenului sau al
unor suprafeţe exterioare carosabile, se asigură obligatoriu:
a) direct în exterior;
b) prin hol sau vestibul;
c) prin coridor de maximum 20 m lungime, cu ieşire directă în exterior sau printr-
un hol ori vestibul;
d) prin degajament protejat (coridor, tunel de evacuare) cu lungimea de
maximum 200 m, prevăzut cu suprapresiune şi alcătuit din elemente care au
rezistenţe la foc corespunzătoare densităţii sarcinii termice (q) din încăperile
adiacente, fără a fi însă mai mici de EI 120 pentru pereţi şi REI 60 pentru
planşee. Golurile de circulaţie funcţională din pereţii degajamentului, se
protejează cu uşi rezistente la foc EI 60.c spre încăperi cu densitatea sarcinii
termice (q) mai mare de 420 Mj/m² şi EI 15.c spre încăperi cu densitatea
sarcinii termice (q) mai mică.
(2) Holul, vestibulul sau coridorul prin care se asigură ieşirea
utilizatorilor din scară în exterior, trebuie să fie separate faţă de restul clădirii prin pereţi şi
planşee cu rezistenţa la foc normată pentru casele de scări închise. Holurile pot comunica
liber cu garderobe supravegheate, încăperi de recepţie pentru public şi spaţii funcţional
necesare (comerţ, alimentaţie, întruniri etc.).
(3) În cazul în care la clădire sunt obligatorii două căi de evacuare, se
asigură ieşiri separate ale acestora în exterior.
Art. 2.111. (1) În situaţiile în care sunt admise scări interioare de evacuare
deschise, acestea pot avea asigurată ieşirea utilizatorilor în exterior prin spaţiile în care sunt
amplasate.
____________________________________________________________________________ 48
(2) Uşile scărilor interioare prin care se aigură evacuarea utilizatorilor în
caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafeţe carosabile dar neutilizate în
circulaţia funcţională curentă, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de
incendiu şi cu bare antipanică sau cu panouri de geam securizat de spargere.
Art. 2.112. (1) Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafaţa şi forma treptelor
şi a podestelor, trebuie să permită circulaţia uşoară şi sigură a utilizatorilor, respectând
prevederile reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Scările cu rampe curbe (helicoidale), se consideră căi de evacuare
numai în porţiunile de rampe în care lăţimea minimă a treptei este de 0,18 m şi lăţimea
maximă este de 0,40 m, dacă treptele au aceeaşi formă şi dimensiune pe toată
desfăşurarea rampei.
(3) Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai
pentru o unitate (flux) de trecere de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc
condiţiile de alcătuire şi dimensionare prevăzute pentru scările de evacuare.
Art. 2.113. (1) Scările rulante deschise pot fi prevăzute în clădiri, dacă sunt
asigurate şi scări fixe de evacuare a utilizatorilor, alcătuite conform prevederilor codului.
(2) Scările rulante deschise utilizate în clădiri trebuie să:
a) fie realizate din materiale care nu propagă uşor focul ;
b) asigure împiedecarea propagării fumului şi focului de la un nivel la
altul al clădirii, prin dispunerea pe conturul golului din planşeu a ecranelor continui minimum
A1, A2-s1.do, R 15 sau DH 30, realizate din produse clasificate cel puţin B-s3.do, cu
înălţimea de minimum 0,50 m (sub planşeu) şi echiparea pe toată lungimea ecranelor cu
sprinklere deschise (drencere) de perdea, cu acţionare automată şi/sau manuală;
c) poată fi oprite automat şi manual de la fiecare nivel prin comandă
uşor accesibilă;
d) fie indicată cea mai apropiată cale de evacuare a utilizatorilor la
fiecare nivel al clădirii;
e) aibă lăţimea treptelor de minimum 0,25 m.
(3) Scările rulante deschise care îndeplinesc condiţiile menţionate la
pct.(2), pot fi considerate că asigură o singură unitate de trecere (flux) de evacuare,
indiferent de lăţimea rampei pe care o au.
Art. 2.114. (1) Scările de evacuare din clădiri pot fi înlocuite cu planuri înclinate de
evacuare, dacă acestea îndeplinesc prevederile din cod şi din reglementările tehnice
referitoare la scări (dispunere, închidere, rezistenţă la foc, dimensionare etc.).
(2) Planurile înclinate de evacuare pot avea pante de maximum 1:10
atunci când sunt în interiorul clădirii şi de maximum 1:8 în exteriorul acesteia, fiind
prevăzute cu strat de uzură care să împiedice alunecarea utilizatorilor chiar şi atunci când
sunt umede.
Art. 2.115. (1) Scările de evacuare exterioare deschise se amplasează la distanţa

minimă de trei (3) m faţă de vitrări ale pereţilor clădirii sau se alipesc de porţiuni pline de
pereţi ai clădirii pe cel mult trei (3) laturi.
(2) Scările exterioare deschise pot înlocui scările interioare de evacuare
necesare sau pot constitui o continuare a acestora, dacă sunt executate din materiale
rezistente la foc minimum R 15, respectă prevederile referitoare la dimensioarea scărilor de
____________________________________________________________________________ 49
evacuare şi sunt protejate de fumul şi radiaţiile termice ale incendiilor din clădire şi
vecinătăţi.
(3) Scările exterioare deschise de evacuare trebuie să fie astfel
amplasate sau protejate încât circulaţia utilizatorilor să nu poată fi blocată datorită avarierii
unor conducte prin care se vehiculează aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau
substanţe toxice etc., situate la mai puţin de trei (3) m de gabaritul scării.
(4) Se consideră satisfăcătoare protejarea scărilor de evacuare
exterioare prin amplasarea lor în dreptul unor porţiuni pline de pereţi rezistenţi la foc
minimum EI 15, care depăşesc cu cel puţin trei (3) m gabaritul scării sau prin ecranarea
scării exterioare deschise cu elemente rezistente la foc EI 15 faţă de golurile din pereţii
clădirii şi conductele menţionate la alin.(3).
(5) Golurile de acces la scările exterioare deschise de evacuare se
protejează cu uşi rezistente la foc minimum EI 15.c. Uşile pot fi înlocuite cu treceri libere
şicanate, alcătuite şi realizate corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de
specialitate aplicabile.
Art. 2.116. (1) În construcţiile cu cel mult patru (4) niveluri supraterane, ridicarea
furtunurilor de intervenţie în caz de incendiu până la locul în care urmează a fi utilizate, se
poate efectua prin ferestrele caselor de scări dispuse pe faţadele accesibile pentru
intervenţie, dacă sub aceste ferestre nu sunt prevăzute copertine sau elemente constructive
proeminente care să împiedice ridicarea furtunurilor.
(2) Atunci când casele de scări nu au ferestre directe în exterior sau
ferestrele prevăzute nu sunt accesibile în caz de intervenţie pentru stingerea incendiului, în
casele de scări se prevăd goluri (între rampele scării sau în podeste), de cel puţin
0,40X0,20 m situate pe aceeaşi verticală, ori se prevăd coloane uscate destinate alimentării
cu apă în caz de incendiu.
Art. 2.117. (1) Terasele circulabile, balcoanele şi logiile care constituie c ăi de

evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu trebuie să asigure lăţimea de trecere rezultată
din calcul, să fie rezistente la foc minimum REI 60 şi protejate împotriva blocării circulaţiei
prin căderea unor elemente aprinse ale clădirii.
(2) Terasele cu lăţime mai mică de 6 m, balcoanele şi logiile prevăzute
pentru evacuarea utilizatorilor, trebuie să fie protejate împotriva efectelor incendiilor de la
nivelurile inferioare ale clădirii sau din vecinătăţi, cu parapete rezistente la foc minimum
EI 30.
(3) Pot fi utilizate pentru evacuarea utilizatorilor şi porţiuni ale teraselor
necirculabile, dacă îndeplinesc condiţiile menţionate la alin. (1) şi (2) şi se iau măsuri de
marcare, organizare şi protecţie a traseelor stabilite pentru evacuare.
Art. 2.118. Curţile interioare şi spaţiile libere dintre clădiri pot fi luate în considerare
pentru evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu dacă au lăţimea suficientă pentru trecerea
numărului de unităţi (fluxuri) de trecere de evacuare rezultate din calcul, dar nu mai puţin de
trei (3) m lăţime.
Număr de utilizatori
Art. 2.119. Determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condiţiile de

evacuare în caz de incendiu din încaperi, niveluri ale clădirii şi din clădire/compartiment de
____________________________________________________________________________ 50
incendiu, are în vedere gradul de ocupare şi capacităţile maximum simultane de utilizatori,
luate în calcul în funcţie de destinaţie. Capacităţile maximum simultane de utilizatori se
precizează în documentaţia tehnică de proiectare şi în planul de autoapărare în caz de
incendiu.
Art. 2.120. (1) La estimarea numărului maxim simultan de utilizatori se au în

vedere următoarele:
a) în clădiri civile cu spaţii comerciale, se ia în considerare 2/3 din aria
destinată publicului (vânzare şi circulaţii) şi următorii m²/utilizator:
 1,50 m² la parter;
 3 m² la subsoluri şi etajele 1 şi 2 (faţă de nivelul de referinţă);
 4 m2 la celelalte niveluri ale clădirii;
b) în clădiri civile cu destinaţii administrative, invăţământ, cultură, cult, sport:
 numărul locurilor de activitate ;
c) în clădiri civile cu destinaţie de spital, hotel, sanatoriu, motel, cabană,
pensiune, locuinţă, clădire montană etc.:
 numărul de paturi ;
d) în clădirile de producţie:
 totalul personalului permanent din cel mai numeros schimb
(stabilit prin proiect);
e) în depozite:
 personalul cu activitate permanentă (stabilit prin proiect), iar
în cazurile în care depozitul nu necesită personal permanent,
îndeplinirea condiţiilor de evacuare nu este obligatorie.
(2) La clădirile civile, cu excepţia locuinţelor, pentru fiecare estimare
efectuată se adaugă 10% personal de servire şi vizitatori.
Numărul căilor de evacuare
Art. 2.121. (1) În construcţii, compartimente de incendiu sau porţiuni de construcţii

independente din punctul de vedere al circulaţiei funcţionale, cu excepţiile precizate în cod,
trebuie asigurate cel puţin două căi de evacuare distincte pentru utilizatori. Pe cât posibil,
cele două căi de evacuare trebuie să conducă în direcţii diferite.
(2) Asigurarea unei singure căi de evacuare pentru utilizatorii
construcţiilor obişnuite, este admisă în situaţiile în care conform proiectului :
a) la fiecare nivel suprateran sau subteran al clădirii obişnuite se pot
afla simultan maximum 20 de utilizatori, indiferent de timpul (lungimea)
de evacuare asigurată ;
b) la fiecare nivel suprateran sau subteran al clădirii numărul simul tan
de utilizatorilor este mai mare de 20, dar timpul (lungimea) de evacuare
asigurat se înscrie în valoarea admisă pentru evacuarea într-o singură
direcţie (coridoare înfundate), în funcţie de nivelul de stabilitate la
incendiu, riscul de incendiu, tipul de construcţie şi destinaţie, conform
aglomerate, precum şi în situaţiile precizate în cod, este obligatorie asigurarea a minimum
două căi de evacuare a utilizatorilor.
____________________________________________________________________________ 51
Căile de evacuare ale sălilor aglomerate vor respecta şi prevederile specifice
acestora.
Timpul (lungimea) căii de evacuare
Art. 2.122. (1) La determinarea timpului de evacuare, respectiv a lungimii căii de

evacuare a utilizatorilor, se ia în considerare traseul parcurs în axul căilor de evacuare, de
la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată uşă de ieşire direct în
exterior, de acces în scara de evacuare sau de acces într-un degajament protejat, ţinând
seama de poziţia diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix şi care trebuie
ocolite.
(2) La determinarea timpului (lungimii căii) de evacuare nu se iau în
considerare distanţele parcurse:
a) pe rampele şi palierele scărilor de evacuare şi de la baza scărilor spre
exterior (la nivelul de evacuare în exterior), în vestibuluri şi holuri, în coridoare
de maximum 20 m lungime, precum şi în interiorul degajamentelor protejate;
b) în interiorul încăperilor în care nu se depăşeşte timpul (lungimea) căii de
evacuare admis într-o singură direcţie (coridor înfundat).
Art. 2.123. (1) Funcţie de destinaţia construcţiei obişnuite şi nivelul de stabilitate la

incendiu asigurat (cu excepţia clădirilor supraterane înalte, foarte înalte şi cu săli aglomerate
la care se respectă prevederile specifice), timpii (lungimile căilor) de evacuare a utilizatorilor
vor respecta prevederile tabelelor 2.123.1 la 2.123.12.
(2) Atunci când construcţiile sunt echipate cu instalaţii automate de
semnalizare şi de stingere a incendiilor, timpii (lungimile) de evacuare a utilizatorilor acestor
clădiri se pot majora cu 25%.
Tabelul 2.123.1 – Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite de locuit

Timp maxim de evacuare
(lungime)
Nr. Nivel de în două într-o singură
crt. Clădiri de stabilitate direcţii direcţie Observaţii
locuit la diferite (coridor
incendiu înfundat)
asigurat sec. metri sec. metri
Cu I şi II 125 50 63 25 Distanţele din
apartamente interiorul
1. sau garsoniere III şi IV 63 25 30 12 apartamentelor de
locuit nu se
V 30 12 20 8 normează
Tabelul 2.123.2 - Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite administrative
____________________________________________________________________________ 52
Nr. (lungime)
crt. Clădiri Nivel de în două într-o singură
administrative stabilitate direcţii direcţie (coridor Observaţii
la diferite înfundat)
incendiu sec. metri sec. metri
asigurat
I şi II 113 45 58 23
Birouri,
ministere, sedii III 75 30 40 16
-
1. organizaţii, IV 40 16 25 10
bănci etc.
V 25 10 15 6
Tabelul 2.123.3 – Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite pentru comerţ

Nr. (lungime)
Crt Clădiri pentru Nivel de în două într-o singură
. comerţ stabilitate direcţii direcţie Observaţii
la diferite (coridor
incendiu înfundat)
I şi II 105 42 53 21 Pentru complexele

Magazine, şi centrele
alimentaţie III 53 21 38 15 comerciale (spaţii
comerciale cu Ac
1. publică, IV 38 15 25 10 mai mare de 500
expoziţii cu m²), se repectă
vânzare etc. V 25 10 15 6 prevederile specifice
sălilor aglomerate
Tabelul 2.123.4 - Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite pentru sănătate, la care
este necesar transportul bolnavilor cu targa sau căruciorul
Nr. Nivel de (lungime)
crt. Clădiri stabilitate în două într-o singură
pentru la direcţii diferite direcţie (coridor Observaţii
sănătate incendiu înfundat)
I şi II 95 38 45 18 La clădirile obişnuite
Spitale, (100) (40) (50) (20) de sănătate în care
nu este necesar
sanatorii, III 45 18 30 12 transportul bolnavilor
1. ospicii, aziluri (75) (30) (40) (16) cu targa sau
etc. IV 30 12 20 8 caruciorul, se
(38) (15) (25) (10) respectă valorile din
paranteze.
V 20 8 15 6
(25) (10) (15) (6)
____________________________________________________________________________ 53
Tabelul 2.123.5 - Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite pentru cultură
Nr. (lungime)
crt. Clădiri pentru Nivel de în două într-o singură
cultură stabilitate direcţii direcţie Observaţii
incendiu înfundat)
Atenee, teatre, I şi II 100 40 50 20 Pentru clădirile
auditorii, săli de obişnuite de cultură
conferinţe, III 75 30 40 16 care se încadrează
în categoria sălilor
1. cinematografe, IV 38 15 25 10 aglomerate, se
biblioteci etc. respectă prevederile
V 25 10 15 6 specifice acestora.
Tabelul 2.123.6 – Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite pentru învăţământ

(lungime)
Nr. Clădiri Nivel de într-o singură
crt. pentru stabilitate în două direcţii direcţie Observaţii
învăţământ la diferite (coridor
incendiu înfundat)
I şi II 75 30 50 20 Valorile din
Preşcolare, (50) (20) paranteză sunt
valabile pentru
şcoli, licee, III 63 25 38 15 evacuarea
1. internate (38) (15) copiilor de vârstă
IV 30 12 25 10 preşcolară.
V 25 10 20 8
I şi II 125 50 63 25
Învăţământ
superior III 75 30 38 15
2. IV 63 25 30 12 -
V 38 15 25 10
Tabelul 2.123.7 - Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite pentru turism
____________________________________________________________________________ 54
Nr. (lungime)
crt. Clădiri pentru Nivel de în două într-o singură
turism stabilitate direcţii direcţie Observaţii
incendiu înfundat)
I şi II 100 40 50 20
Hoteluri,
moteluri, III 75 30 40 16
-
1. cabane, IV 38 15 25 10
pensiuni etc.
V 25 10 15 6
Tabelul 2.123.8 - Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite de cult

Nr. (lungime)
de cult stabilitate direcţii direcţie Observaţii
incendiu înfundat)
asigurat sec. metri sec. Metri
Catedrale, I şi II 125 50 63 25 Pentru clădirile
biserici, obişnuite de cult
moschei, case III 75 30 38 15 care se încadrează
1. de rugăciuni, IV 63 25 30 12 aglomerate, se
pagode, temple respectă prevederile
etc. V 38 15 25 10 specifice acestora.
Tabelul 2.123.9 - Timp (lungime) de evacuare în clădiri obişnuite de sport

Nr. (lungime)
crt. Clădiri de Nivel de în două într-o singură
sport stabilitate direcţii direcţie Observaţii
incendiu înfundat)
I şi II 250 100 125 50 Pentru clădirile

obişnuite de sport
Clădiri închise III 188 75 75 30 care se încadrează
1. obişnuite de IV 125 50 63 25 aglomerate, se
sport respectă prevederile
V 63 25 38 15 specifice acestora.
____________________________________________________________________________ 55
Tabelul 2.123.10 - Timp (lungime) de evacuare pe circulaţiile comune orizontale deschise
spre atriumuri
Nr. (lungime)
civile stabilitate direcţii direcţie Observaţii
incendiu înfundat)
I şi II 88 35 50 20 Pentru încăperile de
Circulaţii dormit din hoteluri,
comune III 63 25 38 15 moteluri, cãmine,
spitale, locuinţe şi
1. deschise spre IV 40 16 30 12 altele similare, timpii
atrium lungimile căilor) de
V 25 10 25 10 evacuare se reduc
cu 50%.
.
Tabelul 2.123.11 - Timp (lungime) de evacuare în parcaje supraterane pentru autoturisme

Nr. (lungime)
crt. Nivel de în două într-o singură
Clădire stabilitate direcţii direcţie Observaţii
Civilă la diferite (coridor
incendiu înfundat)
I şi II 150 60 75 30
Parcaj
suprateran III 100 40 63 25
-
1. pentru IV 75 30 50 20
autoturisme
V 50 20 30 12
Tabelul 2.123.12 - Timp (lungime) de evacuare în clădiri de producţie şi/sau depozitare
____________________________________________________________________________ 56
Clădiri de producţie
şi/sau depozitare Timpi de evacuare (lungimi)
Intr-o singură
Nivel de In două direcţii diferite la: direcţie (coridor
Riscuri stabilitate înfundat), la:
de la parter etaje sau parter, etaje,
incendiu incendiu subsoluri subsoluri
asigurat sec. metri sec. metri sec. metri
I – II Nu se normează
Foarte
III Nu se normează
Mic
IV Nu se normează
V 250 100 188 75 63 25
I –II Nu se normează
III Nu se normează
Mic
IV 250 100 188 75 63 25
V 150 60 125 50 63 25
I – II Nu se normează
III 250 100 188 75 63 25
Mijlociu
IV 150 60 125 50 63 25
V 125 50 100 40 63 25
I – II 250 100 188 75 63 25
III 200 80 150 60 63 25
Mare
IV 125 50 75 30 63 25
V 113 45 63 25 63 25
I – II 75 30 63 25 50 20
Foarte
III 50 20 38 15 25 10
mare
IV 38 15 25 10 15 6
V 15 6 -
Precizări la tabelul 2.123.12:

a. Timpul (lungimea căii) de evacuare nu se normează în toate situaţiile în care la fiecare
nivel al clădirii de producţie şi/sau depozitare se pot afla simultan maximum 10 utilizatori,
indiferent de riscul de incendiu şi nivelul de stabilitate la incendiu al construcţiei.
b. În construcţiile de producţie şi/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare şi
circulaţiile care trec prin încăperi sau spaţii cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale
cu cel din care se evacuează utilizatorii.
c. Evacuarea utilizatorilor birourilor destinate celor care conduc nemijlocit producţia (maiştri,
supraveghetori, conducere etc.) amplasate în spaţiile de producţie sau depozitare, se poate
asigura prin spaţiile respective.
d. La încăperile şi spaţiile fără locuri permanente de lucru, nu este obligatorie respectarea
condiţiilor referitoare la căile de evacuare în caz de incendiu.
____________________________________________________________________________ 57
Art. 2.124. (1) În clădirile cu funcţiuni mixte care au diferite destinaţii dispuse în
zone distincte ale clădirii, timpii (lungimile căilor) de evacuare trebuie să îndeplinească
performanţele corespunzătoare fiecărei funcţiuni.
(2) Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor destinaţii sau
tuturor destinaţiilor din clădire, dispunerea, dimensionarea şi alcătuirea căilor de evacuare
vor îndeplini condiţiile de performanţă cele mai severe ale destinaţiilor pentru care asigură
evacuarea utilizatorilor.
(3) În porţiuni sau zone distincte ale clădirii în care destinaţiile
respective determină mai puţine unităţi (fluxuri) de trecere, se pot reduce corespunzător
lăţimile căilor de evacuare în porţiunile şi zonele respective.
Art. 2.125. Timpul (lungimea căii) de evacuare a utilizatorilor amenajărilor în aer

liber, de la cel mai îndepărtat loc până la o evacuare liberă spre nivelul terenului sau a unei
circulaţii carosabile, nu va depăşi 250 secunde (100 m).
Numărul utilizatorilor normat pentru unităţile de trecere (fluxuri) de evacuare.
Art. 2.126. Numărul normat de utilizatori (C), pentru unităţile (fluxurile) de trecere de
evacuare din clădirile obişnuite, sunt precizate în tabelul 2.126.
Tabelul 2.126 – Numărul normat de utilizatori (C), pe unitatea de trecere (flux) de evacuare
din clădiri obişnuite.
Număr de
Nr. Destinaţia clădirii sau a porţiunii de clădire din care se utilizatori/
crt. evacuează utilizatorii unitatea de
trecere
(flux
Pentru persoane incapabile de a se evacua singure: maternitate,
1 staţionar medical, spital, clădire pentru copii de vârstă preşcolară,
ospiciu pentru alienaţi mintali, cămin pentru bătrâni, şinfirmi, persoane 50
cu dizabilităţi etc.
Pentru învăţământ de toate gradele, cultură, cult, administrative,
2 sociale, laboratoare, studiouri cinematografice şi de radio, săli de
adunări, auditorii, comerţ, expoziţii, alimentaţie publică, de lectură, 70
sport, aşteptare, parcaje pentru autoturisme etc.
3 Pentru locuit, administrative, hoteluri, cămine, cabane, pensiuni etc.
80
4 Pentru producţie şi/sau depozitare cu risc foarte mic sau mic de
incendiu. 90
5 Pentru producţie şi/sau depozitare cu risc mijlociu de incendiu.
75
6 Pentru producţie şi/sau depozitare cu risc mare sau foarte mare de
incendiu. 65
7 Pentru amenajări în aer liber (stadioane, terenuri sport, întruniri, 200

spectacole, bazine, campinguri, sate de vacanţă etc.).
____________________________________________________________________________ 58
Nota la tabelul 2.126: Numărul normat de utilizatori (C) pe unitatea de trecere (flux) de
evacuare din clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate este precizat în
prevederile specifice acestora.
Unităţi de trecere (fluxuri) de evacuare
Art. 2.127. (1) Lăţimea liberă normată pentru unităţile de trecere (fluxuri) de
evacuare este constituită din multiplul unei unităţi de trecere (flux) de evacuare cu lăţimea
de 0,60 m, respectiv:
a) 0,60 m pentru o (1) unitate de trecere (flux) de evacuare;
b) 1,20 m pentru două (2) unităţi de trecere (fluxuri) de evacuare;
c) 1,80 m pentru trei (3) unităţi de trecere (fluxuri) de evacuare;
d) 2,40 m pentru patru (4) unităţi de trecere (fluxuri) de evacuare;
e) 3,00 m pentru cinci (5) unităţi de trecere (fluxuri) de evacuare.
(2) Când din calcul rezultă obligatorie asigurarea numai a una (1) sau
două (2) unităţi de trecere (flux) de evacuare, se asigură 0,80 m (în loc de 0,60 m) şi 1,40 m
(în loc de 1,20 m).
(3) Atunci când din calcul rezultă necesare trei sau mai multe unităţi de
trecere (fluxuri) de evacuare, lăţimea asigurată va fi multiplu de 0,60 m.
(4) Lăţimile intermediare ale unităţilor de trecere rezultate din calcul, se
consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de unităţi de trecere (fluxuri) de
evacuare.
Art. 2.128. (1) Dimensiunile brute (nefinisate) ale uşilor şi scărilor de evacuare se
stabilesc astfel încât spaţiul liber necesar pentru trecerea numărului de unităţi de trecere
(fluxuri) de evacuare să nu fie redus local cu mai mult de 0,10 m.
(2) Lăţimea căilor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane nu
trebuie micşorată în sensul de circulaţie şi evacuare spre exterior, chiar dacă este mai
mare decât lăţimea rezultată din calcul.
(3) Lăţimea rampelor şi a podestelor scărilor se măsoară între
elementele care le delimiteaza (balustrade, pereţi).
(4) În pereţii coridoarelor şi al scărilor se admit nişe libere (neînchise),
cu parapetul la mai mult de 1,20 m deasupra pardoselii şi nişe libere cu marginea lor
superioară la cel mult 0,90 m de pardoseală.
(5) Lăţimea liberă de trecere a coridoarelor, rampelor şi podestelor
scărilor prin care se evacuează mai mult de 50 de utilizatori nu trebuie să fie r edusă de uşi
sau ferestre care se deschid spre acestea, cu excepţia ferestrelor care au parapetul mai
mare de 2,10 m faţă de nivelul pardoselii sau al treptelor din dreptul lor, precum şi al uşilor
care se rabat la perete (uşi cu balamale aruncătoare).
(6) Uşile care se deschid spre podestele scărilor de evacuare nu trebuie
să reducă lăţimea de trecere pe scără cu mai mult de 0,10 m .
(7) În faţa uşilor ascensoarelor pentru persoane dispuse în casele de
scări, lăţimea podestelor scărilor trebuie să fie de cel puţin 1,60 m în cazul în care uşile de
palier ale ascensoarelor sunt cu deschidere pe balamale şi de minimum 1,20 m atunci când
uşile ascensoarelor sunt glisante.
____________________________________________________________________________ 59
(8) Lăţimea rampei scărilor de evacuare mai mare de trei (3) m între
pereţi sau între perete şi balustradă ori între două balustrade, se împarte prin balustrade
intermediare. Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la rampele:
a) folosite urcând pentru a ajunge la ieşire;
b) cu lăţimea cel puţin de două ori mai mare decât cea necesară
unităţilor (fluxurilor) de trecere de evacuare ;
c) scărilor monumentale interioare sau exterioare.
Art. 2.129. (1) Evacuarea utilizatorilor clădirilor se consideră că se face ordonat, în

unităţi de trecere (fluxuri) de evacuare, care se deplasează pe căile de circulaţie şi evacuare
spre exterior.
(2) Calculul unităţilor de trecere (fluxuri) de evacuare este obligatoriu la
încăperile şi spaţiile în care se pot afla simultan mai mult de 100 de utilizatori.
Art. 2.130. La stabilirea numărului de unităţi (fluxuri) de trecere de evacuare ce

trebuie asigurate pentru evacuarea utilizatorilor construcţiilor pe scări, se au în
vedere următoarele:
a) lăţimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul
construcţiei din care provine cel mai mare număr de unităţi (fluxuri) de
trecere de evacuare, fără a se cumula cu cele ale altor niveluri ale clădirii,
cu excepţia cazurilor în care utilizatorii pot observa simultan incendiul
(supante, galerii deschise etc.), caz în care se cumulează toţi utilizatorii
acestor niveluri;
b) dacă deasupra nivelului care determină lăţimea rampelor scării se află
niveluri cu un număr mai mic de utilizatori, porţiunea de scară situată
deasupra poate avea lăţimea mai mică, dimensionându-se potrivit alin a);
c) la scările cu rampe ramificate, determinarea lăţimii se face pentru rampa
principală iar lăţimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie de cel puţin
60% din lăţimea rampei principale;
d) fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibe lăţimea egală cu a
celei mai late rampe pe care o intersectează.
Art. 2.131. Atunci când căile interioare de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor
supraterane şi subterane ale clădirii au asigurată ieşirea în exterior prin acelaşi spaţiu (hol,
vestibul, coridor etc.), lăţimea uşilor de evacuare în exterior trebuie să asigure trecerea
numărului total de utilizatori determinat prin însumarea:
a) numărului de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelul
suprateran cel mai aglomerat al clădirii;
b) 60% din numărul de utilizatori aflat la nivelul la care se asigură
evacuarea clădirii în exterior;
c) 60% din numărul de utilizatori care vin prin scările interioare de la
nivelurile situate sub cel de evacuare în exterior.
Art. 2.132. (1) La determinarea unităţilor (fluxurilor) de trecere de evacuare în caz

de incendiu se are în vedere clădirea în ansamblu, asigurându-se îndeplinirea celor mai
severe condiţii de evacuare atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcţiuni
distincte, iar în cazul în care se prevăd căi de evacuare proprii unei funcţiuni se asigură
condiţiile normate pentru funcţiunea respectivă.
____________________________________________________________________________ 60
(2) Numărul de unităţi de trecere (fluxuri) de evacuare ce trebuie
asigurate pentru evacuarea utilizatorilor unei clădiri se determină cu relaţia:
UT = N : C
în care:
UT = numărul unităţilor de trecere (fluxuri) de evacuare;
N = numărul utilizatorilor care trebuie să se evacueze;
C = numărul normat de utilizatori pe unitatea (flux) de
trecere de evacuare.
(3) Rezultatele se rotunjesc la numărul întreg imediat superior.
(4) Numărul de utilizatori (N) pentru care se calculează unităţile
(fluxurile) de trecere de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de
utilizatori ai construcţiei, al nivelurilor acesteia şi al încăperilor, conform prevederilor codului.
(5) Numărul normat de utilizatori pe unitatea (flux) de trecere de
evacuare (C) din clădiri obişnuite, se determină conform prevederilor art. 2.126 şi tabelului
2.126. Numărul normat de utilizatori pe unitatea (flux) de trecere de evacuare (C) din
clădirile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, este stabilit la prevederile
specifice acestora.
Art. 2.133. Pentru toate construcţiile, indiferent de destinaţie sau tip, la care rezultă
din calcul un număr mai mare de 20 de unităţi (fluxuri) de trecere de evacuare, ieşirile în
exteriorul clădirii (uşile exterioare), se pot reduce cu:
a) 10% pentru cele care necesită între 20 şi 30 unităţi (fluxuri) de trecere de
evacuare;
b) 20% pentru cele care necesită mai mult de 30 unităţi (fluxuri) de trecere de
evacuare.
Art. 2.134. (1) Traseele căilor de evacuare a utilizatorilor unei construcţii trebuie
marcate cu indicatoare, conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) La clădirile cu mai mult de trei niveluri supraterane la care este
admisă continuarea liberă a rampelor scărilor de evacuare supraterane sub nivelul de
evacuare în exterior, se prevăd indicatoare de îndrumare a circulaţiei de evacuare la nivelul
cu ieşire în exterior.
(3) Pe căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor se asigură iluminat de
siguranţă pentru evacuare, în conformitate cu prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Art. 2.135. Documentaţiile tehnice de proiectare ale clădirilor cu capacităţi maximum

simultane mai mari de 200 de utilizatori, precum şi a celor pentru cădiri supraterane înalte,
foarte înalte sau cu săli aglomerate, vor cuprinde planuri de evacuare a utilizatorilor în caz
de incendiu.
Înălţimi de trecere.
Art. 2.136. (1) Înălţimea liberă a căilor de evacuare a utilizatorilor construcţiilor

trebuie să fie de minimum 2,10 m, cu excepţiile prevăzute în cod şi în reglementările
tehnice aplicabile.
(2) Podurile şi subsolurile clădirilor pot avea înălţimea liberă de
minimum 1,90 m, iar subsolurile tehnice de 1,80 m.
____________________________________________________________________________ 61
Timp de supravieţuire.
Art. 2.137. Timpul de supravieţuire al utilizatorilor în caz de incendiu pe căile de

evacuare, se estimează în funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu al construcţiei şi
măsurile de protecţie a utilizatorilor asigurate în caz de incendiu, precizându-se obligatoriu
în documentaţia tehnică de proiectare.
SECŢIUNEA VI
Condiţii de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu
Art. 2.138. (1). Clădirile şi instalaţiile vor avea asigurate căi exterioare de circulaţie
carosabile necesare funcţional (drumuri, platforme etc.), astfel realizate încât să permită în
caz de incendiu şi condiţiile necesare de acces, acţiune şi salvare a autospecialelor de
intervenţie.
(2) Căile de circulaţie carosabile prevăzute peste subsoluri, vor
corespunde condiţiilor de trafic greu.
(3) Atunci când clădirea sau instalaţia nu necesită căi exterioare de
circulaţie carosabile funcţionale, se pot prevede fâşii de teren fără obstacole, care să
permită accesul autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu.
(4) Nu este obligatorie prevederea unor căi exterioare de circulaţie
carosabile sau a unor fîşii de teren care să permită accesul autospecialelor de intervenţie în
caz de incendiu, la clădirile montane amplasate izolat sau la altitudine şi la anexele
gospodăreşti.
Art. 2.139. (1) Căile exterioare de acces şi circulaţie a autospecialelor de

intervenţie în caz de incendiu trebuie să permită intervenţia fără obstacole la clădiri,
instalaţii, depozite de materiale şi substanţe combustibile, precum şi la sursele de apă
(locurile de staţionare şi de alimentare cu apă).
(2) Incintele construite cu aria mai mare de 10000 m² la care accesul
din drumurile publice are încrucişări de nivel cu căi ferate, vor avea asigurate două căi de
acces din drumurile publice.
Art. 2.140. (1) Curţile interioare cu aria mai mare de 800 m², închise pe toate
laturile de construcţii şi situate la nivelul terenului sau al circulaţiilor carosabile adiacente
sau cu o diferenţă de de nivel de cel mult 0,50 m faţă de acestea, se prevăd cu cel puţin o
cale de acces carosabilă pentru autospecialele de intervenţie în caz de incendiu, având
gabarit de minimum de 4 m lăţime şi 4,50 m înălţime.
(2) Curţile interioare cu aria mai mare de 800 m², închise pe toate
laturile de clădiri şi situate la diferenţe de nivel mai mari de 0,50 m faţă de nivelul terenului
sau al circulaţiilor carosabile adiacente, se prevăd cu căi de acces pietonale pentru
personalul de intervenţie în caz de incendiu, având lăţimea de minimum 1,50 m şi înălţimea
de 2,10 m.
____________________________________________________________________________ 62
Art. 2.141. (1) Până la înălţimea de 28 m faţă de nivelul terenului sau al circulaţiei
carosabile adiacente, închiderile perimetrale ale clădirilor cu pereţi cortină sau pereţi dubli
ventilaţi accesibile autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu, vor avea marcate vizibil
din exterior panourile de faţadă prin care personalul de intervenţie poate pătrunde în
circulaţiile comune orizontale ale clădirii sau în încăperi care au acces direct la aceste
circulaţii.
(2) La clădirile închise perimetral cu pereţi cortină sau pereţi dubli
ventilaţi, se prevăd circulaţii carosabile orizontale în dreptul panourilor de faţadă marcate
pentru accesul personalului de intervenţie în caz de incendiu.
Art. 2.142. Pentru intervenţie în caz de incendiu, clădirile blindate şi cele ale
depozitelor cu stive înalte, în pereţii de închidere perimetrală se asigură panouri de acces
uşor demontabile din exterior şi marcate corespunzător.
Art. 2.143. În dreptul intrărilor în clădiri şi al zonelor prevăzute pentru intervenţie în

caz de incendiu din exterior, precum şi în locurile de amplasare şi de alimentare cu apă a
autospecialelor de intervenţie marcate corespunzător, nu sunt admise amenajări temporare
sau permanente ori parcări sau garări ale altor autovehicule.
Art. 2.144. Căile de circulaţie funcţională şi de intervenţie în caz de incendiu din

interiorul clădirilor vor fi marcate corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut şi
utilizat în caz de incendiu.
Art. 2.145. (1) Rezervoarele, bazinele sau alte surse de apă rece cu capacitatea
mai mare de 10 m³, prevăzute pentru stingerea incendiilor şi situate la distanţe mai mici de
1000 m faţă de clădiri, vor avea asigurate posibilităţi de alimentare a autospecialelor de
intervenţie şi marcate corespunzător punctele de staţionare a acestora.
(2) Punctele de staţionare şi alimentare a autospecialelor de intervenţie
din bazine, rezervoare sau alte surse de alimentare cu apă, se stabilesc astfel încât radiaţia
termică sau alte efecte ale unor incendii la obiecte învecinate să nu împiedice desfăşurarea
acţiunii de intervenţie.
(3) Pentru facilitarea intervenţiei de stingere a incendiilor, prin
proiectarea şi realizarea instalaţiilor se vor îndeplini condiţiile şi performanţele specifice din
cod şi din reglementările tehnice de specialitate.
Art. 2.146. (1) Ascensoarele pentru persoane, pentru marfă, pentru intervenţie sau
evacuare asistată a persoanelor cu dizabilităţi, precum şi elevatoarele trebuie proiectate,
construite, instalate şi exploatate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 439/20003
privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a ascensoarelor, cu modificările şi
completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva 95/16/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 29 iunie 1995 de apropiere a legislaţiilor statelor
membre referitoare la ascensoare.
(2) În cazurile stabilite în cod se prevăd ascensoare de intervenţie în
caz de incendiu, precum şi de evacuare asistată a utilizatorilor cu dizabilităţi.
Art. 2.147. (1) Ascensoarele de intervenţie a pompierilor în caz de incendiu se

prevăd în puţ propriu, separat de restul clădirii (inclusiv de alte ascensoare), cu pereţi
____________________________________________________________________________ 63
rezistenţi la foc REI 180, asigurând accesul la toate nivelurile clădirii şi funcţionarea timp de
120 minute.
(2) Se recomandă dispunerea separată a ascesoarelor de intervenţie
pentru porţiunea supraterană a clădirii faţă de cele aferente nivelurilor subterane ale clădirii
(subsoluri).
(3) Căile de cces (uşile de palier) se protejază la nivelurile supraterane
cu uşi rezistente la foc minimum EI 120.c, iar la nivelurile subterane (subsoluri) cu încăperi
tampon protejate, ventilate în suprapresiune şi cu uşi rezistente la foc EI120.c.
(4) Ascensoarele se alimentează din două surse distincte (de bază şi de
rezervă), iar uşile de acces se marchează şi semnalizează corespunzător.
Art. 2.148. Ascensoarele pentru evacuarea asistată a persoanelor cu dizabilităţi

trebuie realizate astfel încât:
a) să fie separate de restul clădirii cu pereţi REI 120 şi uşi de palier
EI 60, uşor accesibile din căile de circulaţie comune ale fiecărui nivel
al clădirii:
b) evacuarea utilizatorilor la nivelul terenului, să se asigure direct în
exterior sau printr-un hol ori coridor de circulaţie;
c) eventualele încăperi tampon de acces la ascensoare să fie cu aria de
minimum 5 m² şi lăţimea de 1,50 m;
d) în faţa uşilor de palier să se asigure o zonă de aşteptare care să nu
blocheze evacuarea persoanelor valide;
e) să fie alimentate din două surse distincte (de bază şi de rezervă);
f) marcarea şi semnalizarea lor să fie asigurate.
CAPITOLUL 3
CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CLĂDIRILOR CU DESTINAŢII

CIVILE
Art. 3.1. Prin proiectarea, realizarea şi exploatarea clădirilor supraterane cu destinaţii

civile (obişnuite, înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate), precum şi a clădirilor civile
subterane, se respectă prevederile generale, condiţiile şi performanţele comune, precum şi
cele specifice, stabilite în cod.
SECŢIUNEA I
Prevederi comune clădirilor civile supraterane cu înălţimi obişnuite
Art. 3.2. (1) Clădirile civile supraterane care nu sunt clădiri înalte, foarte înalte
sau cu săli aglomerate sunt considerate clădiri civile cu înălţimi obişnuite.
____________________________________________________________________________ 64
(2) Clădirile civile cu înălţimi obişnuite, se amplasează, conformează,
realizează, compartimentează şi echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a
incendiilor potrivit prevederilor codului.
(3) Pentru clădirile civile supraterane înalte, foarte înalte, cu săli
aglomerate sau subterane, se respectă prevederile generale, condiţiile şi performanţele
comune, precum şi cele specifice acestora.
Art. 3.3. (1) Măsurile de securitate la incendiu pentru clădirile civile supraterane
cu înălţimi obişnuite, se stabilesc şi se asigură în funcţie de nivelul lor de stabilitate la
incendiu, de destinaţie, riscuri de incendiu, numărul de niveluri şi densităţile sarcinilor
termice (q), conform prevederilor codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu se determină conform prevederilor
tabelului 2.11 din cod.
(3) Riscurile de incendiu ale încăperilor, compartimentelor de incendiu
şi clădirilor, se stabilesc potrivit prevederilor art. 2.4 din cod.
Art. 3.4. (1) Clădirile civile supraterane cu înălţimi obişnuite, cu excepţia

locuinţelor, vor avea asigurate echipări cu instalaţii de securitate la incendiu (semnalizare şi
de stingere a incendiilor), potrivit prevederilor codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) În cazurile în care, la subsolul (subsolurile) clădirilor civile obişnuite
se prevăd parcaje pentru mai mult de 10 autoturisme sau alte destinaţii cu riscuri mijlocii
sau mari de incendiu, acestea se alcătuiesc, compartimentează şi echipează cu instalaţii de
semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi reglementărilor
tehnice aplicabile.
(3) Instalaţiile de securitate la incendiu care se asigură la clădirile civile
obişnuite, pot fi:
- instalaţii de semnalizare a incendiilor;
- instalaţii de stingere a incendiilor cu hidranţi interiori;
- instalaţii de stingere a incendiilor cu hidranţi exteriori;
- coloane uscate;
- instalaţii automate de stingere a incendiilor de tip sprinkler (închis sau
deschis) şi după caz, apă pulverizată, ceaţă de apă, gaze de stingere.
(4) În toate situaţiile, clădirile civile obişnuite se dotează cu mijloace de
primă intervenţie în caz de incendiu, conform reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 3.5. Instalaţiile utilitare aferente clădirilor civile supraterane cu înălţimi obişnuite
(sanitare, electrice, încălzire, ventilare, condiţionare etc.), se proiectează, realizează şi
utilizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice acestora.
Art. 3.6. Clădirile civile supraterane cu înălţimi obişnuite vor avea asigurate condiţii
de acces şi intervenţie a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, potrivit prevederilor
codului.
SECŢIUNEA II
Prevederi specifice clădirilor civile supraterane cu înălţimi obişnuite

____________________________________________________________________________ 65
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, de locuit
Art. 3.7. Clădirile supraterane cu înălţimi obişnuite de locuit, individuale (familiale)

sau colective (blocuri de locuinţe), dispuse independent sau comasate în limitele ariilor
compartimentelor de incendiu normate pentru clădirile civile, se amplasează la distanţe de
siguranţă sau se compartimentează faţă de clădirile învecinate conform prevederilor
codului.
Art. 3.8. (1) Clădirile supraterane cu înălţimi obişnuite de locuit, individuale sau
colective, se realizează din produse şi elemente de construcţie care asigură îndeplinirea
condiţiilor de conformare şi corelarea între destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu
asigurat, numărul de niveluri ale clădiri şi aria compartimentului de incendiu (Ac), potrivit
prevederilor art. 2.19, tabel 2.19.(1), art.2.20 şi tabel 2.20.c din cod.
(2) Pereţii despărţitori vor respecta prevederile tabelului 3.8 (1).
(3) În subsolul sau demisolul clădirilor supraterane de locuit se pot
realiza boxe gospodăreşti, cu condiţia utilizării acestora numai pentru materiale şi substanţe
cu risc foarte mic, mic sau mijlociu de incendiu.
(4) Planşeele vor îndeplini condiţiile din tabelul 2.11 privind nivelul de
stabilitate la incendiu al clădirii.
Tabelul 3.8.(1) Condiţii pentru pereţii despărţitori din clădirile supraterane obişnuite de locuit
Nr. Condiţii
crt. Denumire element minime Observaţii
1. Pereţi despărţitori între clădiri, tronsoane ale -
clădirii şi apartamente EI 60
2. Pereţi despărţitori între băi şi bucătării, faţă de
celelalte încăperi ale apartamentului în clădiri cu EI 15 -
nivelul I sau II de stabilitate la incendiu.
3. Pereţi despărţitori între boxele gospodăreşti sau Fără condiţii de
de depozitare din subsol sau demisol, în cadrul A1, A2- rezistenţă la foc.
unor grupări de maxim 400 m². s1.d0
4. Pereţi despărţitori între grupările de boxe Uşile spre coridoare
gospodăreşti menţionate la pct. 3 (maximum EI 60 comune ale clădirii
vor fi rezistente la
400 m²), precum şi între acestea şi spaţiile foc EI 30.c
tehnice ale clădirii.
Art. 3.9. (1) Clădirile de locuit individuale (familiale) cu înălţimi obişnuite,

realizate parter, parter-etaj sau parter-etaj şi mansardă, pot fi alcătuite din materiale şi
elemente de construcţie clasa de reacţie la foc B, C sau D, dacă îndeplinesc condiţiile de
stabilitate la incendiu conform articolul 2.11 şi de corelare stabilite în articolul 2.19, tabel
2.19.(1), art.2.20 din cod.
(2) În clădirile realizate din materiale combustibile (în condiţiile admise
de cod), încăperile cu risc mijlociu de incendiu (bucătării, centrale termice şi alte spaţii cu
foc deschis) vor avea finisaje din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0.
____________________________________________________________________________ 66
(3) Garajele şi parcajele pentru maximum trei (3) autoturisme, alipite
sau înglobate în clădiri, se separă de restul clădirii prin pereţi rezistenţi la foc EI 60 şi
planşee REI 60.
Art. 3.10. (1) Condiţiile de rezistenţă la foc admise pentru pereţii care delimitează
căile de evacuare din clădirile supraterane cu înălţimi obişnuite de locuit, sunt precizate în
articolul 2.104 şi tabelul 2.104 din cod.
(2) Clădirile de locuit colective (blocurile de locuinţe) care se încadrează
în categoria clădirilor supraterane înalte sau foarte înalte, vor respecta şi prevederile
specifice acestor tipuri de clădiri.
Art. 3.11. (1) Scările de evacuare a utilizatorilor etajului şi eventual ai mansardei

clădirilor de locuit individuale, precum şi scările din cadrul apartamentelor duplex sau triplex
din orice tip de clădire supraterană de locuit, pot fi realizate din materiale clasa de reacţie la
foc C sau D şi neînchise în case de scări.
(2) Scările de evacuare a utilizatorilor nivelurilor supraterane pot fi
continuate în subsolul clădirilor de locuit obişnuite, dacă golurile de acces la încăperile din
subsol sunt protejate cu uşi EI 15.c.
(3) Deschiderea uşilor de intrare (de la nivelul solului) în clădirile de
locuit supraterane cu înălţimi obişnuite, poate fi spre interior.
(4) Uşile de acces din scările de evacuare la apartamente vor fi
corespunzătoare prevederilor codului, fără a fi obligatorie prevederea dispozitivelor de
autoînchidere.
Art. 3.12. (1) La clădirile de locuit colective cu înălţimi obişnuite este obligatorie
asigurarea instalaţiilor pentru stingerea incendiilor, conform prevederilor codului şi ale
(2) Clădirile se prevăd cu mijloace de primă intervenţie în caz de
incendiu, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 3.13. Clădirile de locuit colective cu înălţimi obişnuite care au mai mult de şase
(6) niveluri supraterane, vor avea asigurate posibilităţi de acces şi intervenţie a
autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puţin pe o latură.
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, administrative
Art. 3.14. (1) Clădirile supraterane administrative cu înălţimi obişnuite

(administraţii centrale sau locale, prefecturi, primării, financiar-bancare, sindicate, partide,
birouri etc.), se proiectează, realizează şi utilizează conform prevederilor codului şi
reglementărilor tehnice aplicabile, precum şi a condiţiilor specifice destinaţiei.
(2) Clădirile se alcătuiesc în funcţie de destinaţie astfel încât să asigure
îndeplinirea performanţelor specifice de securitate la incendiu şi condiţiile de conformare şi
corelare între destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria compartimentului de
incendiu (Ac) şi numărul de niveluri supraterane.
(3) În cazul înglobării unor spaţii sau încăperi administrative în clădiri
civile supraterane obişnuite care au alte destinaţii (de locuit, învăţământ, turism, comerţ
____________________________________________________________________________ 67
etc.), se aplică prevederile generale de securitate la incendiu şi dispoziţiile specifice
clădirilor cu funcţiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiţii.
(4) În toate cazurile, nivelurile supraterane ale clădirilor administrative
obişnuite se separă de nivelurile subterane (subsoluri), prin planşee cu rezistenţa la foc de
minimum REI 120 (inclusiv elementele de susţinere ale acestora), dacă în cod nu sunt
prevăzute condiţii mai severe.
Art. 3.15. În clădirile administrative cu înălţimi obişnuite sunt admise scări

monumentale deschise parţial sau pe toată înălţimea clădirii, în toate cazurile în care sunt
asigurate şi scări închise dispuse şi dimensionate astfel încât condiţiile normate de
evacuare a utilizatorilor să fie asigurate.
Art. 3.16. În funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat al clădirii

administrative cu înălţime obişnuită, pereţii care separă căile comune de circulaţie
funcţională şi de evacuare a utilizatorilor faţă de restul clădirii, vor îndeplini condiţiile de
rezistenţă la foc stabilite la articolul 2.104 şi tabelul 2.104.
Art. 3.17. (1) Clădirile administrative cu înălţime obişnuită, se echipează cu

instalaţii automate de semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii de stingere a incendiilor
conform prevederilor codului şi a reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.
(2) Clădirile (compartimentele de incendiu) se prevăd cu mijloace de
primă intervenţie în caz de incendiu, conform prevederilor reglementărilor tehnice de
specialitate.
Art. 3.18. Clădirile administrative cu înălţimi obişnuite vor avea asigurate posibilităţi
de acces şi intervenţie a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puţin pe o
latură.
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, pentru comerţ
Art. 3.19. (1) Clădirile obişnuite pentru comerţ (magazine, centre şi complexe
comerciale, pieţe închise, alimentaţie publică, restaurante, baruri etc., precum şi discoteci,
cazinouri, prestări servicii, service auto şi altele similare), vor îndeplini condiţiile generale şi
comune stabilite în cod, precum şi prevederile specifice destinaţiilor respective.
(2) Clădirile obişnuite pentru comerţ care se încadrează în categoria
sălilor aglomerate (centre şi complexe comerciale, supermagazine, hypermagazine,
alimentaţie publică, restaurante etc.), vor respecta şi condiţiile specifice sălilor aglomerate.
(3) Clădirile se conformează astfel încât să îndeplinească condiţiile de
corelare dintre destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri şi
aria compartimentului de incendiu (Ac), iar în cazul înglobării unor spaţii sau încăperi pentru
comerţ în clădiri cu alte destinaţii se vor respecta şi prevederile specifice clădirilor cu
funcţiuni mixte.
(4) Spaţiile pentru comerţ dispuse la nivelurile supraterane sau în
subsolurile clădirilor supraterane cu alte funcţiuni, vor îndeplini condiţiile şi performanţele
generale şi comune din cod, precum şi cele specifice.
____________________________________________________________________________ 68
Art. 3.20. Spaţiile obişnuite pentru comerţ supraterane cu capacitatea maximă
simultană mai mare de 200 utilizatori şi cele subterane cu minimum 100 de utilizatori,
inclusiv căile de evacuare închise aferente acestora, vor avea asigurată evacuarea fumului
în caz de incendiu (desfumare) prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic.
Art. 3.21. (1) Încăperile depozitelor principale şi recepţiile pentru produse

alimentare sau nealimentare aferente clădirilor sau spaţiilor obişnuite comerciale
(supraterane sau subterane), se compartimentează faţă de restul clădirii cu elemente
rezistente la foc, corespunzătoare densităţii sarcinii termice (q) a acestora, dar minimum EI
180 pentru pereţi şi REI 90 pentru planşee. Golurile de circulaţie funcţională din aceste
elemente despărţitoare se protejează cu elemente de închidere (uşi, obloane, cortine,
încăperi tampon), rezistente la foc minimum EI 90.c.
(2) Încăperile depozitelor de nivel aferente spaţiilor comerciale se
separă de cele de vânzare accesibile publicului, prin pereţi rezistenţi la foc EI 120 şi
planşee rezistente la foc REI 60, iar golurile de circulaţie funcţională din aceste elemente
despărţitoare se protejează cu elemente de închidere (uşi, obloane, cortine), rezistente la
foc EI 45.c.
(3) Depozitele de mână aferente spaţiilor comerciale (reprezentând
maximum 20% din produsele expuse şi aria de cel mult 10% din cea a spaţiului de vânzare
de pe nivel, dar nu mai mare de 30 m²), pot fi separate prin mobilier de spaţiile accesibile
publicului.
Art. 3.22. Spaţiile de vânzare destinate cumpărătorilor se separă de încăperile anexă

care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcţionale, birouri etc.), prin
pereţi rezistenţi la foc minimum EI 120 şi după caz, cu planşee rezistente la foc REI 90, iar
golurile de circulaţie funcţională din pereţi se protejază cu elemente de închidere (uşi,
obloane, cortine), rezistente la foc EI 60.c.
Art. 3.23. (1) Clădirile (compartimentele de incendiu) obişnuite şi încăperile

supraterane pentru comerţ cu capacitatea maximă simultană mai mare de 200 utilizatori,
precum şi cele subterane cu mai mult de 100 utilizatori, vor avea asigurate minimum două
(2) căi de evacuare.
(2) Fac excepţie de la alin. (1), situaţiile menţionate în reglementările
tehnice specifice acestora.
Art. 3.24. (1) La clădirile cu înălţime obişnuită pentru comerţ se pot utiliza scări
interioare deschise, alcătuite şi protejate conform prevederilor codului, dacă se prevăd şi
scări de evacuare închise care asigură condiţiile normate în cod.
(2) Indiferent de numărul scărilor deschise prevăzute într-un spaţiu
pentru comerţ delimitat de pereţi şi planşee, acestea constituie o singură cale de evacuare
a utilizatorilor spaţiului respectiv.
Art. 3.25. În funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii cu înălţime obişnuită

pentru comerţ, pereţii căilor de evacuare ale utilizatorilor (coridoare, holuri, scări închise),
vor îndeplinii condiţiile stabilite în tabelul 2.104 din cod.
Art. 3.26. Căile de circulaţie funcţională şi evacuare a utilizatorilor clădirilor şi

spaţiilor comerciale subterane obişnuite cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100
____________________________________________________________________________ 69
utilizatori, vor fi independente de căile de evacuare ale nivelurilor supraterane cu altă
destinaţie, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate,
realizate conform prevederilor codului.
Art. 3.27. (1) În spaţiile comerciale de orice fel nu sunt admise produse explozive
sau cu ardere violentă (muniţie, artificii etc.), gaze lichefiate şi lichide combustibile cu
temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28ºC.
(2) Fac excepţie de la alin. (1), produsele cosmetice şi farmaceutice
ambalate în flacoane, precum şi magazinele special realizate pentru comercializarea
produselor explozive sau cu ardere violentă la care sînt asigurate măsuri de securitate la
incendiu specifice.
Art. 3.28. (1) Clădirile (compartimentele de incendiu) cu înălţimi obişnuite pentru

comerţ se echipează cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii de
stingere a incendiilor conform prevederilor Capitolului 6 şi a reglementărilor tehnice
aplicabile.
specialitate.
Art. 3.29. Clădirile obişnuite pentru comerţ vor avea asigurate posibilităţi de acces şi
intervenţie a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puţin pe două (2) laturi.
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, pentru sănătate
Art. 3.30. (1) Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru sănătate (spitale,
policlinici, dispensare, case de copii, aziluri de bătrâni, sanatorii etc.), vor corespunde
condiţiilor generale, comune şi specifice destinaţiilor respective.
(2) Clădirile vor conformate astfel încât să îndeplinească condiţiile de
corelare între destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) şi
numărul de niveluri, conform prevederilor art. 2.19 şi tabelelor 2.19.(1).
Art. 3.31. (1) Clădirile obişnuite pentru sănătate parter cu aria desfăşurată (Ad)
mai mai mare de 600 m² şi cele etajate (indiferent de arie), vor avea asigurate minimum
două (2) căi de evacuare a utilizatorilor.
(2) În clădirile pentru sănătate în care sunt spitalizate persoane care
trebuie evacuate cu targa în caz de incendiu, se interzic scările cu rampe curbe sau cu
trepte balansate.
(3) Scări deschise sunt admise doar între două niveluri succesive.
(4) Casele de scări închise vor fi şi pe cât posibil iluminate natural.
Art. 3.32. (1) La clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru sănătate în care
evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau căruciorul, lăţimile
libere ale căilor de circulaţie funcţională şi de evacuare vor fi de minimum:
a) 1,40 m pentru uşi:
____________________________________________________________________________ 70
b) 2,20 m pentru coridoare şi rampe ale scărilor sau a planurilor
înclinate;
c) 2,60 m pentru podeste ale scărilor şi planurilor înclinate;
d) 2,50 m pentru ascensoare şi spaţiile din faţa ascensoarelor
pentru bolnavi.
(2) Înălţimile libere de trecere pe căile de evacuare nu vor fi mai mici de
2,20 m.
Art. 3.33. (1) În funcţie de numărul de niveluri ale clădirii supraterane cu înălţime
obişnuită pentru sănătate şi de numărul de bolnavi transportabili cu targa sau căruciorul de
la nivelul cel mai aglomerat, ascensoarele care se prevăd funcţional pentru aceştia vor fi
separate, alcătuite constructiv şi alimentate cu energie electrică astfel încât să poată fi
utilizate de către personalul de intervenţie şi pentru evacuarea asistată a bolnavilor în caz
de incendiu.
(2) Ascensoarele utilizate şi pentru evacuarea asistată a bolnavilor în
caz de incendiu se amplasează în puţuri proprii, separate faţă de restul clădirii cu pereţi
rezistenţi la foc minimum EI120 şi vor îndeplini condiţiile prevăzute pentru ascensoarele de
intervenţie ale pompierilor.
Art. 3.34. Pereţii care separă căile de circulaţie funcţională şi de evacuare în caz de
incendiu faţă de restul clădirii obişnuite pentru sănătate, vor respecta condiţiile de
comportare la foc stabilite în articolul 2.104 şi tabelul 2.104.
Art. 3.35. Pentru evacuarea în caz de incendiu a bolnavilor transportabili cu targa

sau căruciorul din clădirile obişnuite pentru sănătate, capacitatea de evacuare (C) a unei
unităţi (flux) de trecere de evacuare este de 50 utilizatori.
Art. 3.36. În clădirile obişnuite pentru sănătate etajate, se recomandă dispunerea la

primele niveluri supraterane a încăperilor pentru bolnavii transportabili cu targa sau
căruciorul.
Art. 3.37. Pentru căile de circulaţie funcţională şi evacuare în caz de incendiu a

bolnavilor care se pot deplasa singuri, se respectă condiţiile generale, comune şi specifice
stabilite în cod, dar sunt interzise scările cu rampe curbe sau cu trepte balansate.
Art. 3.38. (1) Clădirile obişnuite supraterane pentru sănătate se echipează cu

instalaţii automate de semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii de stingere a incendiilor
conform prevederilor Capitolului 6 şi a reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) La clădirile pentru sănătate înalte sau foarte înalte se respectă şi
condiţiile specifice acestora.
(3) Clădirile se prevăd cu mijloace de primă intervenţie în caz de
incendiu, conform reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 3.39. Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru sănătate cu locuri de

spitalizare, vor avea asigurate posibilităţi de acces şi intervenţie a autospecialelor de
intervenţie în caz de incendiu cel puţin pe două (2) laturi, iar cele fără locuri de spitalizare
pe o (1) latură.
____________________________________________________________________________ 71
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, pentru cultură
Art. 3.40. Clădirile supratarane cu înălţime obişnuită pentru cultură (expoziţii, muzee,
biblioteci, cluburi, săli, centre şi complexe culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente
etc.), în afară de măsurile generale şi comune stabilite în cod, vor respecta şi pe cele
specifice destinaţiilor respective.
Art. 3.41. (1) Clădirile supraterane obişnuite pentru cultură vor fi astfel conformate
încât să îndeplinească condiţiile de corelare între destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu
asigurat, aria construită (Ac) şi numărul de niveluri, conform prevederilor tabelelor 2.19 (1) şi
2.20.
(2) Se recomandă ca prin alcătuirea clădirilor să se asigure nivelele I, II
sau III de stabilitate la incendiu, în funcţie de numărul utilizatorilor şi de importanţa clădirilor,
precum şi de valorile de patrimoniu adăpostite.
Art. 3.42. (1) Căile de circulaţie funcţională şi de evacuare a utilizatorilor în caz de

incendiu din clădirile obişnuite pentru cultură vor îndeplini condiţiile corespunzătoare
nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, numărului maxim simultan de utilizatori şi
destinaţiei.
(2) Pereţii care separă căile de circulaţie funcţională şi de evacuare faţă
de restul clădirii, vor respecta condiţiile stabilite în tabelul 2.104 din cod.
Art. 3.43. Clădirile supraterane pentru cultură care sunt înalte, foarte înalte sau cu
săli aglomerate, vor îndeplini şi nivelele de performanţă specifice acestora, corespunzător
prevederilor specifice.
Art. 3.44. Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru cultură (compartimentele

de incendiu) şi încăperile supraterane pentru mai mult de 200 utilizatori, precum şi cele
subterane pentru mai mult de 100 utilizatori, vor avea asigurate minimum două (2) căi de
evacuare în caz de incendiu.
Art. 3.45. Spaţiile accesibile publicului din clădirile obişnuite pentru cultură vor fi
separate de încăperile anexe şi tehnice, prin pereţi EI şi planşee REI cu rezistenţe la foc
corespunzătoare destinaţiei şi densităţii sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar nu
mai mici decât cele prevăzute în tabelul 3.45.
Tabelul 3.45. Elemente de separare (pereţi şi planşee) din clădiri obişnuite pentru cultură
Nivel de Condiţii minime
stabilitate de rezistenţă
Nr. Destinaţia elementului la (minute) Observaţii
crt. incendiu
al clădirii pereţi planşee
I EI 120 REI 90
Separarea încăperilor în care II EI 90 REI 60
1 are acces publicul, inclusiv căile III EI 60 REI 45 -
____________________________________________________________________________ 72
lor de evacuare IV EI 30 REI 30
V EI15 REI 15
Planşee ale încăperilor I REI 120 Parcajele
2 accesibile publicului, inclusiv II - REI 60 subterane pentru
autoturisme se
căile lor de evacuare (cu excepţia III REI 45 separă de nivelurile
parcajelor pentru autoturisme) IV REI 30 supraterane ale
V REI 30 construcţiei conform
prevederilor codului
Elemente de separare a I EI 120 REI 120
încăperilor de depozitare a II EI 90 REI 90
3 materialelor şi/sau substanţelor III EI 60 REI 60 -
combustibile şi a anexelor IV EI 30 REI 30
tehnice faţă de restul V EI 30 REI 30
construcţiei.
Art.3.46. Golurile de circulaţie funcţională din elementele de separare menţionate la

articolul 3.45 şi tabelul 3.45 se protejază cu elemente de închidere potrivit prevederilor
codului.
Art. 3.47. (1) Clădirile (compartimentele de incendiu) obişnuite pentru cultură se

echipează cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii de stingere a
incendiilor conform prevederilor codului şi a reglementărilor tehnice de specifice aplicabile.
specialitate.
Art. 3.48. Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru cultură vor avea
asigurate posibilităţi de acces şi intervenţie a autospecialelor de stingere în caz de incendiu,
cel puţin pe o (1) latură.
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, pentru învăţămînt
Art. 3.49. Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru învăţămînt preşcolar,

şcolar şi superior, se proiectează, realizează şi utilizează în conformitate cu prevederile
generale, comune şi specifice de securitate la incendiu prevăzute în cod şi reglementările
tehnice aplicabile, asigurându-se îndeplinirea condiţiilor şi nivelelor de performanţă admise,
diferenţiate în funcţie de vârsta utilizatorilor şi programele funcţionale de învăţământ.
Art. 3.50. (1) Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru învăţămînt se

amplasează independent, la distanţe de siguranţă faţă de clădirile învecinate sau se
compartimentează faţă de acestea. Se recomandă majorarea distanţelor de siguranţă
normate cu cel puţin 50%, iar atunci cînd se comasează cu alte clădiri, se separă
corespunzător densităţii sarcinii termice (q) din spaţiile adiacente conform codului şi Anexei
2, dar minimum cu pereţi EI 180 şi planşee REI 60.
____________________________________________________________________________ 73
(2) Amplasarea clădirilor la distanţe mai mici decât cele normate sau
comasarea lor cu clădiri sau instalaţii cu risc mare sau foarte mare de incendiu, nu sunt
admise.
Art. 3.51. (1) Încăperile cu risc mijlociu sau mare de incendiu (laboratoare,
depozite, ateliere şcoală etc.) din clădirile cu înălţime obişnuită pentru învăţămînt, vor fi
dispuse pe cât posibil, izolat faţă de spaţiile cu aglomerări de persoane sau separate prin
elemente de construcţie rezistente la foc, alcătuite şi realizate corespunzător densităţii
sarcinii termice (q) şi riscului de incendiu din spaţiile adiacente.
(2) În condiţiile asigurării funcţionalităţii specifice, se vor lua măsuri de
limitare a surselor potenţiale de izbucnire a incendiilor şi reducerea materialelor şi a
substanţelor combustibile din spaţiile şi zonele accesibile utilizatorilor.
(3) Spaţiile auxiliare şi anexe (centrale termice, staţii tehnice, gospodării
de combustibil, grupuri electrogene etc.) aferente, se dispun independent sau atunci când
se comasează cu clădirea obişnuită de învăţămînt se separă prin pereţi şi planşee
rezistente la foc conform prevederilor Anexei 2 şi reglementărilor tehnice aplicabile. Spaţiile
auxiliare şi anexe vor avea căi de acces separate de cele aferente clădirii pentru învăţămînt.
Nu este admisă amplasarea centralelor şi a punctelor termice sub sau deasupra încăperilor
pentru învăţămînt.
(4) În spaţiile auxiliare şi anexe se vor respecta regulile şi măsurile
specifice de securitate în caz de incendiu, stabilite în funcţie de destinaţia şi riscul de
incendiu al acestora.
(5) Se interzice folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor
combustibile în alte locuri decât cele special amenajate şi în cantităţile stabilite, precum şi
fără respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice acestora.
Art. 3.52. (1) Clădirile obişnuite pentru învăţămînt se realizează din materiale şi
elemente de construcţie rezistente la foc, conformându-se astfel încât să îndeplinească
condiţiile de corelare între destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria
construită (Ac) şi numărul de niveluri, potrivit prevederilor tabelelor 2.19 (1) şi 2.20.
(2) Utilizarea materialelor şi a elementelor de construcţie combustibile la
clădirile obişnuite de învăţămînt este admisă numai în condiţiile codului şi ale
reglementărilor tehnice aplicabile, iar materialele şi finisajele nu trebuie să propage uşor
focul şi să nu emită fum toxic.
(3) Limitarea propagării fumului în spaţiile, încăperile, coridoarele şi
scările de evacuare, se asigură prin prevederea unor elemente despărţitoare verticale şi
orizontale (pereţi EI, planşee REI), alcătuite si dimensionate corespunzător prevederilor
codului şi reglementărilor tehnice aplicabile, protejându-se corespunzător golurile de
circulaţie funcţională din acestea.
(4) În spaţiile accesibile copiilor preşcolari nu este admisă utilizarea
elementelor de construcţie, a materialelor şi a finisajelor clasa de reacţie la foc D, E sau F,
precum şi a celor din materiale plastice care în caz de incendiu degajă fum şi gaze toxice.
Art. 3.53. (1) Clădirile cu înălţimi obişnuite pentru învăţămînt vor avea asigurate
minimum două (2) căi de evacuare, distincte şi independente, astfel dispuse şi alcătuite
încât să poată fi uşor accesibile tuturor utilizatorilor.
(2) Clădirile etajate vor avea casele de scări de evacuare închise,
indiferent de numărul nivelurilor supraterane sau subterane.
____________________________________________________________________________ 74
(3) Alcătuirea şi dimensionarea căilor de evacuare vor corespunde
prevederilor codului, dar indiferent de lăţimile de trecere (fluxurile) de evacuare rezultate din
calcul, uşile dispuse pe căile de evacuare ale utilizatorilor vor avea lăţimea minimă de
0,90 m, iar rampele scărilor şi coridoarele cel puţin 1,40 m lăţime.
(4) Clădirile caselor de copii şi grădiniţelor etajate, se prevăd cu scară
exterioară de evacuare a etajelor, indiferent de numărul scărilor interioare asigurate.
(5) Clădirile de învăţămînt specializate pentru utilizatori cu dizabilităţi
vor avea nivelul I sau II de stabilitate la foc, maximum trei (3) niveluri şi asigurate măsurile
de protecţie prevăzute în reglementările specifice.
(6) Sălile polivalente cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100
utilizatori aferente caselor de copii şi grădiniţelor, vor avea asigurat cel puţin un acces
direct din exterior (uşă exterioară dispusă la nivelul terenului sau acces la o scară exterioară
de evacuare).
Art. 3.54. (1) Clădirile obişnuite pentru învăţământ se echipează cu instalaţii

automate de semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii de stingere a incendiilor conform
prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.
(2) Clădirile (compartimentele de incendiu) şi încăperile se prevăd cu
mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu, conform prevederilor reglementărilor de
specialitate.
Art. 3.55. Clădirile obişnuite pentru învăţămînt vor avea asigurate condiţii de acces şi
intervenţie a autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu cel puţin pe două (2) laturi
atunci când utilizatorii sunt copii preşcolari şi cel puţin pe o (1) latură pentru celelalte clădiri
obişnuite pentru învăţămînt.
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, pentru turism
Art. 3.56. (1) Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru turism (hoteluri,
hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc.), vor îndeplini condiţiile generale
şi comune prevăzute în cod, precum şi cele specifice destinaţiilor respective.
(2) În funcţie de destinaţie şi tip de clădire, se vor conforma astfel încât
să îndeplinească condiţiile de corelare între destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu
asigurat, aria construită (Ac) şi numărul de niveluri, potrivit prevederilor tabelului 2.19 (1),
articolului 2.20 şi tabelului 2.20.c din cod
Art. 3.57. Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălţimea clădirii supraterane
cu înălţime obişnuită pentru turism, dacă sunt prevăzute şi scări închise care asigură
îndeplinirea condiţiilor de evacuare a utilizatorilor.
Art. 3.58. (1) În cazurile în care clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru
turism au şi niveluri subterane (subsoluri, demisoluri) în care sunt dispuse funcţiuni anexă
(centrale, ateliere, parcaje pentru autoturisme etc.), acestea vor fi separate de nivelurile
supraterane prin planşee rezistente la foc minimum REI 120. Sunt exceptate subsolurile şi
demisolurile care cuprind funcţiuni similare celor dispuse la nivelurile supraterane.
____________________________________________________________________________ 75
(2) Comunicarea între rampele scărilor supraterane şi rampele scărilor
subterane se poate realiza în condiţiile prevăzute la articolul 2.109 din cod.
Art. 3.59. Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru turism cu capacitatea

totală de cazare mai mare de 50 de paturi, vor avea asigurate minimum două (2) căi de
evacuare a utilizatorilor.
Art. 3.60. (1) Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru turism se

echipează cu instalaţii de semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor
codului şi al reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Clădirile (compartimentele de incendiu) şi încăperile pentru turism se

prevăd cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu, conform prevederilor
Art. 3.61. Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită pentru turism cu capacitatea

totală de cazare mai mare de 50 de paturi, vor avea asigurate posibilităţi de acces şi
intervenţie a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puţin pe două (2) laturi, iar
pentru capacităţi mai mici cel puţin pe o (1) latură, cu excepţia celor precizate în cod.
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, de cult
Art. 3.62. Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită de cult (catedrale, biserici,

lăcaşuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc.) şi ansamblurile mânăstireşti, vor
îndeplini performanţele generale şi comune stabilite în cod, precum şi cele specifice
destinaţiilor respective.
Art. 3.63. (1) Amplasarea clădirilor supraterane cu înălţime obişnuită de cult se

realizează independent, la distanţe de siguranţă faţă de clădiri învecinate sau se
compartimentează faţă de acestea.
(2) În cadrul ansamblurilor mânăstireşti, clădirile de cult pot fi comasate
sau grupate cu alte clădiri ale mânăstirii, în limita ariilor normate ale compartimentelor de
incendiu.
Art. 3.64. (1) Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită de cult vor îndeplini
condiţiile de stabilitate la incendiu prevăzute la articolul şi tabelul 2.11 din cod, iar clădirile
parter cu capacitatea maximă simultană de 150 utilizatori pot fi realizate din elemente de
construcţie minium clasa de reacţie la foc D-s1.d0, D-s2.d0 sau D-s1.d1.
(2) Pentru clădirile de cult care se încadreaza în categoria sălilor
aglomerate, vor fi respectate şi prevederile specifice acestora.
Art. 3.65. (1) Clădirile supraterane cu înălţime obişnuită de cult cu capacitatea

simultană mai mare de 50 de utilizatori, vor avea asigurate cel puţin două (2) căi de
evacuare, distincte şi independente.
____________________________________________________________________________ 76
(2) Clădirile de cult cu capacitatea de 30 de utilizatori şi mai mult, vor
avea uşile de evacuare normale, pe balamale sau pivoţi şi cu deschiderea în sensul de
evacuare a utilizatorilor spre exterior.
(3) Supantele şi balcoanele pentru maximum 20 de persoane pot avea
asigurată evacuarea utilizatorilor printr-o scară interioară deschisă.
(4) Clădirile de cult cu subsol, vor avea asigurat acces separat pentru
subsol, iar în cazul în care subsolul cuprinde spaţii funcţionale necesare cultului se pot
realiza goluri de circulaţie funcţională între subsol şi parter, cu condiţia ca acestea să fie
protejate cu uşi rezistente la foc minimum EI 30-c.
(5) Scaunele, băncile şi stranele din clădirile de cult, vor fi fixate de
pardoseală sau pereţi, ori solidarizate pe pachete de scaune.
Art. 3.66. Focul deschis (lumânări, candele etc.) în orice clădire de cult poate fi
utilizat în condiţiile asigurării măsurilor specifice de prevenire a incendiilor şi în locurile
stabilite şi amenajate corespunzător.
Art. 3.67. (1) Clădirile obişnuite de cult se echipează cu instalaţii de semnalizare

şi de stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice de
(2) Clădirile de cult parter, cu capacitatea maximă simultană de 150
persoane pot fi prevăzute numai cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu.
(3) Clădirile de cult se prevăd cu mijloace de primă intervenţie în caz de
incendiu, conform prevederilor reglementărilor de specialitate.
Art. 3.68. Instalaţiile utilitare aferente clădirilor obişnuite de cult (sanitare, electrice,
încălzire, ventilare etc.), se proiectează şi realizează conform prevederilor reglementărilor
tehnice specifice acestora.
Art. 3.69. Clădirile de cult vor avea asigurate condiţii de acces şi intervenţie a
autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puţin pe o (1) latură.
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite, de sport
Art. 3.70. (1) Clădirile (închise) supraterane cu înălţimi obişnuite de sport se

proiectează, realizează şi utilizează în conformitate cu prevederile codului şi reglementărilor
tehnice specifice acestora, asigurându-se condiţii de securitate la incendiu
corespunzătoare.
(2) Pentru clădirile de sport care se încadrează în categoria sălilor
aglomerate, vor fi respectate şi prevederile specifice acestora.
Art. 3.71. În funcţie de destinaţie şi tipul de clădire închisă supraterană cu înălţime

obişnuită de sport, se va asigura conformarea astfel încât să îndeplinească condiţiile de
corelare între destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) şi
numărul de niveluri, conform prevederilor articolului 2.19, tabelului 2.19 (1) şi art. 2.20 din
cod.
____________________________________________________________________________ 77
Art. 3.72. În cazul în care clădirile supraterane obişnuite (închise) de sport au şi
niveluri subterane (subsoluri, demisoluri) în care sunt dispuse funcţiuni anexă, acestea vor fi
separate de nivelurile supraterane prin planşee rezistente la foc minimum REI 120. Sunt
exceptate subsolurile şi demisolurile care cuprind funcţiuni similare celor dispuse la
nivelurile supraterane.
Art. 3.73. (1) Clădirile obişnuite închise de sport cu capacitatea mai mare de 200
utilizatori, vor avea asigurate minimum două (2) căi de evacuare a acestora.
(2) Scaunele prevăzute la clădirile închise de sport pot fi din clasa de
reacţie la foc B, solidarizate de platforma ori gradena pe care sunt dispuse sau pe pachete
de scaune.
(3) Distanţa liberă de circulaţie între rândurile de scaune poate fi de
minimum 0,35 m.
(4) Pe căile de evacuare a utilizatorilor se prevăd indicatoare de
orientare şi se asigură iluminat de siguranţă, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice
aplicabile.
Art. 3.74. (1) Clădirile (închise) supraterane cu înălţimi obişnuite de sport se

echipează cu instalaţii de semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor
codului şi ale reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.
(2) Clădirile (compartimentele de incendiu) şi încăperile clădirilor închise
de sport se prevăd cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu, conform prevederilor
reglementărilor de specialitate.
Art. 3.75. Clădirile obişnuite închise de sport vor avea asigurate posibilităţi de acces
şi intervenţie a autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puţin pe o (1) latură, iar
atunci când sunt săli aglomerate conform prevederilor specifice aestora.
Clădiri supraterane cu înălţimi obişnuite izolate, montane sau din Delta Dunării
Art. 3.76. La proiectarea, realizarea şi utilizarea clădirilor supraterane cu înălţimi

obişnuite montane sau din Delta Dunării amplasate izolat (cabane, refugii, hoteluri, moteluri,
pensiuni, sanatorii etc.), se asigură respectarea prevederilor generale, comune şi specifice
ale codului, precum şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 3.77. (1) La clădirile supraterane cu înălţimi obişnuite montane sau din Delta
Dunării, se va asigura limitarea propagării uşoare a incendiilor la şi de la vecinătăţi, (clădiri,
instalaţii, masive împădurite etc.), prin distanţe de siguranţă normate în incintă şi de cel
puţin cinci (5) ori înălţimea clădirii celei mai înalte faţă de vecinătăţile din afara incintei.
(2) Spaţiile tehnice anexă (centrale termice, grupuri electrogene, staţii
pompare etc., inclusiv depozitele de materiale sau substanţe combustibile), se recomandă
să fie amplasate independent. Atunci când spaţiile tehnice anexă se dispun comasat cu
clădirea montană, se separă corespunzător densităţii sarcinii termice (q) potrivit prevederilor
Anexei 2, dar cu pereţi minimum EI 120 şi după caz, cu planşee REI 90.
____________________________________________________________________________ 78
Art. 3.78. Clădirile supraterane cu înălţimi obişnuite montane sau din Delta Dunării,
vor avea încăperile de cazare separate de alte funcţiuni (restaurante, bucătării, oficii etc.),
prin pereţi rezistenţi la foc minimum EI 60 şi după caz, planşee REI 60. Pentru sanatorii se
respectă şi dispoziţiile specifice clădirilor de sănătate.
Art. 3.79. Clădirile obişnuite montane sau din Delta Dunării cu capacitatea maximă
simultană de cel mult 50 de paturi, pot avea asigurat nivelul V de stabilitate la incendiu şi
maximum trei (3) niveluri supraterane, dacă sunt prevăzute cu un sistem automat de
semnalizare şi alarmare a utilizatorilor în caz de incendiu.
Art. 3.80. (1) Căile de circulaţie şi evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu se

separă de restul clădirii obişnuite montane sau din Delta Dunării, prin elemente rezistente la
foc minimum EI 30 pentru pereţi şi REI 30 pentru planşee, iar scările care asigură
evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel se închid în case de scări separate de restul
clădirii prin pereţi rezistenţi la foc de minimum EI 60 şi după caz, planşeee REI 60.
(2) Timpii (lungimile) căilor de evacuare din clădiri obişnuite montane cu
nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V, se reduc cu 25% faţă de valorile normate pentru
clădirile obişnuite de turism.
Art. 3.81. Încălzirea locală cu sobe cu acumulare de căldură este admisă în clădirile
obişnuite montane sau din Delta Dunării cu maximum trei (3) niveluri supraterane, cu
condiţia asigurării măsurilor de protecţie locale. Sobele fără acumulare de căldură nu sunt
admise.
Art. 3.82. (1) Clădirile obişnuite montane sau din Delta Dunării se echipează cu
instalaţii de semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi a
(2) Clădirile montane sau din Delta Dunării se dotează cu mijloace de
primă intervenţie în caz de incendiu, conform prevederilor reglementărilor de specialitate.
Art. 3.83. Clădirile obişnuite montane sau din Delta Dunării cu capacităţi mai mari de
150 paturi, vor avea asigurate posibilităţi de acces şi intervenţie a autospecialelor de
intervenţie în caz de incendiu, respectiv a ambarcaţiunilor de intervenţie, cel puţin pe două
(2) laturi şi organizate servicii private de pompieri, iar cele mai mici pot avea căi de acces pe
o (1) latură.
Parcaje pentru autoturisme
Art. 3.84. (1) Parcajele pentru autoturisme pot fi deschise sau închise, dispuse
suprateran sau subteran faţă de nivelul de referinţă.
(2) La proiectarea, realizarea şi utilizarea parcajelor pentru mai mult de
10 autoturisme, se respectă performanţele generale, comune şi specifice prevăzute în cod
şi în reglementările tehnice aplicabile.
(3) Pentru parcajele subterane pentru autoturisme se vor respecta
condiţiile de securitate la incendiu stabilite în „Normativul de securitate la incendiu a
parcajelor subterane pentru autoturisme‖, indicativ NP 127:09.
____________________________________________________________________________ 79
(4) Parcajele pentru autoturisme sunt considerate clădiri civile cu risc
mare de incendiu, iar celelalte încăperi aferente parcajului au riscuri de incendiu
determinate în funcţie de destinaţie şi densitatea sarcinii termice (q).
Art. 3.85. (1) Amplasarea parcajelor supraterane pentru autoturisme se poate

realiza independent, compartimentate, alipite sau înglobate în clădiri altă destinaţie, astfel:
a) independent, la distanţele de siguranţă normate faţă de clădiri supraterane
sau subterane învecinate, conform prevederilor tabelului 2.2 din cod sau compartimentate
cu pereţi rezistenţi la foc EI 240;
b) alipite de alte clădiri supraterane, faţă de care se compartimentează cu
pereţi rezistenţi la foc EI 240, cu excepţia parcajelor cu capacitatea de maximum 10
autoturisme alipite clădirilor de locuit, care pot fi separate de acestea prin pereţi despărţitori
rezistenţi la foc EI 60;
c) înglobate în clădiri supraterane cu altă destinaţie, faţă de care se
compartimentează cu pereţi rezistenţi la foc EI 240 şi planşee REI 180 atunci când sunt
clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate şi respectiv cu pereţi rezistenţi la foc
EI 180 şi planşee REI 120 atunci când clădirile în care se înglobează sunt cu înălţimi
obişnuite.
(2) Parcajele supraterane pentru autoturisme trebuie să aibă nivelul de
stabilitate la incendiu asigurat conform prevederilor codului şi să fie astfel conformate la foc
încât să asigure condiţiile de corelare normate.
(3) Parcajele pentru mai mult de 10 autoturisme trebuie realizate din materiale
şi elemente de construcţie corespunzătoare nivelului I sau II de stabilitate la incendiu
(parcajele pentru maximum 10 autoturisme pot fi cu nivelul III, IV sau V de stabilitate).
(4) Ariile construite (Ac) ale parcajelor supraterane nu sunt limitate la
clădirile cu nivelul I de stabilitate la incendiu. Pentru parcajele supraterane cu nivelul II de
stabilitate la incendiu, ariile construite (Ac) sunt limitate la 7500 m² pentru clădirile cu mai
mult de două (2) niveluri, respectiv 15000 m² la clădirile cu două (2) niveluri şi nelimitate
pentru clădirile parter.
(5) Parcajele supraterane închise se separă, în interior, cu pereţi
rezistenţi la foc EI 60 în arii de maximum 6000 m² atunci când sunt prevăzute cu instalaţii
automate de stingere a incendiilor şi maximum 3000 m² atunci când nu sunt echipate cu
astfel de instalaţii.
(6) Golurile de circulaţie funcţională sau de evacuare din pereţii de
separare menţionaţi la pct. (5), se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc EI
60-c.
Art.3.86. Prin amplasarea şi conformarea parcajelor supraterane pentru autoturisme

se vor asigura căi de acces şi intervenţie din străzile adiacente pentru autospecialele de
stingere a incendiilor si de salvare a utilizatorilor, precum şi de intervenţie în interiorul
parcajului.
Art. 3.87. La stabilirea locurilor de parcare a autoturismelor în parcajele supraterane

se au în vedere următoarele :
a) autoturismele trebuie să staţioneze numai în spaţiile destinate şi marcate
pentru parcare, fără a stânjeni circulaţia funcţională şi de intervenţie;
b) staţionarea a trei motociclete, scutere sau ATV –uri, se consideră
echivalentul unui loc de parcare pentru autoturism ;
____________________________________________________________________________ 80
c) asigurarea locurilor de parcare pentru autoturismele persoanelor cu
dizabilităţi, potrivit prevederilor « Normativului pentru adaptarea construcţiilor civile şi
spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap », indicativ NP 051-01 ;
d) respectarea la proiectare, execuţie şi în utilizare a prevederilor
reglementărilor tehnice aplicabile, considerând parcajul un tot unitar, indiferent de
numărul compartimentelor şi nivelurilor acestuia;
e) locurile situate în afara parcajului, nu se iau în calcul la stabilirea capacităţii
de primire a parcajului.
Art. 3.88. (1) Numărul căilor de acces pentru autoturisme în parcajele supraterane
se stabileşte în funcţie de tipul parcajului, respectiv:
a) Parcaj tip P1 : de la 11 la 100 de autoturisme ;
b) Parcaj tip P2 : intre 101 şi 300 de autoturisme ;
c) Parcaj tip P3 : intre 301 şi 1000 de autoturisme ;
d) Parcaj tip P4 : peste 1000 autoturisme .
(2) La parcajele supraterane tip P1 sau P2 se asigură minimum o cale
de acces cu două fire de circulaţie.
(3) La parcajele supraterane tip P3 sau P4 se asigură minimum două
căi de acces, fiecare cu câte două fire de circulaţie.
(4) La parcajele subterane, numărul căilor de acces pentru autoturisme
se stabileşte potrivit prevederilor normativului specific de securitate la incendiu, indicativ
NP 127:09.
(5) În interiorul parcajelor supraterane închise este admisă prevederea
anexelor funcţionale parcajului, precum şi a unor zone pentru activităţile conexe autorizate,
potrivit precizărilor din « Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru
autoturisme », indicativ NP 127:09.
(6) Locurile de parcare a autoturismelor în parcaj se marchează şi
numerotează vizibil pe pardoseală, semnalizându-se cu indicatoare de orientare.
Art. 3.89. (1) Rampele de acces şi de circulaţie ale autoturismelor în parcaje nu

trebuie să depăşească panta de 18%.
(2) La realizarea şi conformarea rampelor exterioare de acces vor fi
avute în vedere şi condiţiile climatice specifice zonei în care este amplasat parcajul pentru
autoturisme.
(3) Pe distanţa de minimum 4,00 m de la marginea căilor de circulaţie
exterioare carosabile, panta rampelor de acces în parcajele pentru autoturisme va fi de
maximum 5%.
Art. 3.90. (1) Circulaţia autoturismelor în parcaje se organizează în aşa fel încât
numărul punctelor de conflict să fie cât mai mic posibil.
(2) În punctele de conflict ale circulaţiei autoturismelor se prevăd oglinzi
şi după caz, semafoare.
Art. 3.91. (1) Circulaţiile funcţionale verticale şi orizontale pentru autoturisme,

respectiv rampele şi circulaţiile auto ale parcajului, se dimensionează şi se alcătuiesc
conform prevederilor reglementării tehnice specifice parcajelor, indicativ NP 24:97
(„Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea parcajelor etajate pentru
autoturisme‖).
____________________________________________________________________________ 81
(2) Pentru limitarea propagării uşoare a incendiilor între nivelurile de
parcare din clădirile supraterane închise, rampele interioare pentru circulaţia autoturismelor
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
a) să fie delimitate cu pereţi laterali rezistenţi la foc EI 60 sau atunci când nu se
prevăd pereţi laterali şi parcajul este echipat cu instalaţii automate de stingere a incendiilor
tip sprinkler, să se protejeze golurile respective cu perdele de sprinklere deschise (drencer)
şi diafragme EI 15 de mimimum 0.50 m înălţime, dispuse sub planşeele dintre nivelurile de
parcare;
b) în toate cazurile în care parcajul suprateran închis este echipat cu instalaţii de
stingere a incendiilor tip sprinkler, la fiecare nivel de parcare se protejază golurile de acces
ale autoturismelor pe rampele auto interioare, cu perdele de sprinklere deschise (drencere),
fără a fi obligatorie prevederea diafragmelor.
(3) Perdelele de sprinklere deschise (drencere), se dimensionează şi
realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se:
a) intensitatea de stropire normată;
b) timpul teoretic de funcţionare.
Art. 3.92. (1) În înteriorul parcajului, circulaţiile autoturismelor trebuie să fie de

minimum 5 m lăţime pentru unghiuri de parcare de 90º şi de minimum 3,50 m pentru parcări
în lungul căii de circulaţie.
(2) Razele de bracaj şi lăţimile circulaţiilor auto se conformează astfel
încât să permită circulaţia autoturismelor care au acces în parcaj, conform prevederilor
Art. 3.93. La primul nivel de parcare faţă de nivelul de referinţă, cel puţin 0,5% din
numărul locurilor de parcare a autoturismelor vor fi prevăzute şi conformate pentru
persoane cu dizabilităţi, iar prin amplasarea acestora se va asigura şi protecţia circulaţiei
pietonale a utilizatorilor locurilor respective, având în vedere prevederile Normativului pentru
adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap -
indicativ NP 051:01.
Art. 3.94. (1) Circulaţiile carosabile din parcaje, inclusiv rampele auto, se prevăd
cu instalaţie de iluminat de siguranţă, alimentată şi realizată corespunzător prevederilor
reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile, astfel încât să asigure nivelul minim de
iluminare necesar circulaţiei în condiţii de securitate.
(2) În spaţiile utilitare închise aferente parcajului pentru autoturisme,
iluminatul de siguranţă se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de
Art. 3.95. Corpurile de iluminat de siguranţă se montează atât la partea superioară,

cât şi la partea inferioară a spaţiilor destinate circulaţiei sau după caz, în pardoseală.
Art. 3.96. (1) Rampele de acces şi de circulaţie a autoturismelor trebuie să fie

libere pe inălţimea de minimum 2,15 m, măsurată perpendicular pe rampă.
(2) Înălţimea maximă a autoturismelor care pot intra în parcaj se
precizează în exterior, la fiecare rampă de acces.
____________________________________________________________________________ 82
Art. 3.97. (1) Parcajele supraterane pentru autoturisme vor avea asigurate
posibilităţi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, cu timpi (lungimi) de evacuare
stabiliţi în articolul 2.109 şi tabelul 2.109.10.
(2) Asigurarea evacuarii utilizatorilor parcajelor subterane se realizează
conform prevederilor normativului specific, indicativ NP 127:09.
Art. 3.98. (1) La fiecare nivel, parcajele se prevăd cu căi de evacuare a

utilizatorilor, astfel dispuse şi realizate încât în caz de incendiu aceştia să poată părăsi
clădirea în cel mai scurt timp posibil.
(2) Numărul căilor de evacuare a utilizatorilor parcajelor, indiferent de
dispunere, se determină în funcţie de timpii (lungimile) căilor de evacuare normaţi.
Art. 3.99. Căile de evacuare prevăzute pentru utilizatorii parcajelor trebuie să

debuşeze în exterior, direct sau prin degajamente protejate.
Art. 3.100. (1) În parcajele pentru autoturisme distanţele pe căile de evacuare se

măsoară pe orizontală în axul căilor de circulaţie, funcţie de modul de parcare a
autoturismelor, după caz, de la axul longitudinal sau transversal al locului de parcare cel
mai îndepărtat până la cea mai apropiată uşă de acces în scara de evacuare, în
degajamentul protejat de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau a unei uşi
directe în exterior.
(2) La măsurarea distanţelor pe căile de evacuare se are în vedere
ocolirea autoturismelor parcate şi a obstacolelor fixe din parcaj.
Art. 3.101. (1) Numărul de utilizatori aflaţi simultan în parcaj şi pe fiecare nivel de
parcare se precizează în documentaţia tehnică de proiectare.
(2) Pentru determinarea numărului de utilizatori se consideră o
simultaneitate de 15% din numărul locurilor de parcare şi două persoane în fiecare
autoturism.
Art. 3.102. (1) Rampele carosabile de acces a autoturismelor în parcaje şi cele de

circulaţie între nivelurile de parcare, nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor.
(2) Rampele de acces în parcaje şi cele de circulaţie între nivelurile de
parcare pot fi considerate căi de evacuare pentru utilizatori numai dacă se prevăd cu
trotuare supraînălţate cu minimum 0,20 m faţă de carosabillul rampei auto şi lăţimea lor
asigură numărul de unităţi (fluxuri) de trecere de evacuare luat în calcul.
Art. 3.103. (1) Scările de evacuare pot fi prevăzute în interiorul clădirii parcajului
suprateran (scări închise în case de scări), sau în exteriorul clădirii acestuia (scări
deschise).
(2) Scările interioare închise se alcătuiesc şi realizează conform
prevederilor codului, separându-se de restul clădirii parcajului cu pereţi rezistenţi la foc
corespunzători nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.
(3) Scările exterioare (deschise) se amplasează astfel încât să fie
protejate de eventuale flăcări provenite din parcaj sau din clădirile învecinate, dispunându-
se în dreptul unor pereţi plini rezistenţi la foc EI 30 care să depăşească gabaritul scării cu
cel puţin trei (3) m sau amplasate la distanţă de minimum trei (3) m faţă de parcaj ori de
clădirile învecinate.
____________________________________________________________________________ 83
Art. 3.104. Scările de evacuare ale utilizatorilor parcajelor vor avea rampe drepte şi
lăţimi de cel puţin 0,90 m.
Art. 3.105. (1) Rampele scărilor de evacuare închise ale parcajelor supraterane se
separă de scările aferente altor funcţiuni ale clădirii prin pereţi rezistenţi la foc minimum EI
120.
(2) Scările de evacuare închise ale parcajelor supraterane închise se
prevăd cu sisteme independente de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare),
prin tiraj natura-organizat.
Art. 3.106. (1) În pereţii de separare al rampelor scărilor de evacuare a parcajelor

supraterane faţă de rampele scărilor pentru alte funcţiuni se poate asigura circulaţia
funcţională a utilizatorilor prin goluri protejate cu uşi rezistente la foc EI 90.c.
(2) Uşile de ieşire din casele de scări de evacuare închise ale parcajelor
vor fi directe în exterior, la nivelul terenului sau a unor suprafeţe carosabile, separate de
cele ale scărilor aferente altor funcţiuni.
Art. 3.107. Grinzile, rampele şi palierele scărilor interioare închise de evacuare vor fi
rezistente la foc potrivit prevederilor codului, iar ale scărilor exterioare pot fi R 15, clasa de
reacţie la foc A1.
Art. 3.108. Utilizatorii vor avea acces la scările de evacuare interioare închise ale
parcajelor prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune atunci când nu au
ferestre directe spre exterior şi echipate cu uşi rezistente la foc minimum EI 60.c. Uşile de
acces la scările exterioare deschise de evacuare vor fi rezistente la foc E 30.c.
Art. 3.109. Golurile de circulaţie funcţională din pereţii de compartimentare ai

parcajului suprateran faţă de alte clădiri sau destinaţii, se protejază cu încăperi tampon
protejate, ventilate în suprapresiune atunci când nu au ferestre spre exterior şi prevăzute cu
uşi rezistente la foc minimum EI 90.c.
Art. 3.110. (1) La parcajele supraterane pentru autoturisme, supravegherea,

întreţinerea şi acţionarea instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor aferente se
asigură astfel:
a) la parcajele tip P1 şi P2, de către operatorul parcajului, care răspunde de utilizarea
acestuia în condiţii de securitate la incendiu;
b) la parcajele tip P3 şi P4, din dispecerate de securitate la incendiu.
(2) Dispeceratele de securitate la incendiu se dispun la un nivel apropiat
celui de referinţă şi se separă de restul clădirii cu pereţi rezistenţi la foc minimum EI 90 şi
uşă de comunicare rezistentă la foc EI 45.c, iar eventualele vitraje spre parcaj vor fi
rezistente la foc EI 45.c sau protejate cu obloane EI 45.c.
Art. 3.111. (1) Gospodăria de apă pentru stingerea incendiilor aferentă parcajului
suprateran (staţia de pompare, rezerva de apă, sursele de alimentare de bază şi de
rezervă), se amplasează independent, la distanţele de siguranţă normate sau se
compartimentează corespunzător.
____________________________________________________________________________ 84
(2) Staţia de pompare a apei pentru stingerea incendiilor şi sursele de
alimentare (de bază şi de rezervă), vor avea acces direct din exterior.
(3) Staţia de pompare a apei pentru stingerea incendiilor şi sursele de
alimentare (de bază şi de rezervă) dispuse în clădirea de parcare, se compartimentează cu
pereţi rezistenţi la foc minimum EI 180 şi după caz, cu planşee REI 180.
(4) Golurile de circulaţie funcţională din pereţii de compartimentare
menţionaţi la pct. (3), se protejază cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune
atunci când nu au ferestre directe spre exterior şi prevăzute cu uşi rezistente la foc EI 90.c.
Art. 3.112. Spaţiile de supraveghere, camerele de plată şi birourile de exploatare ale

parcajelor supraterane pentru autoturisme se pot realiza cu structuri R15, pereţi şi plafoane
rezistente la foc E 15 şi vitrări clasa A1 de reacţie la foc.
Art. 3.113. Finisajele interioare ale pereţilor şi plafoanelor parcajelor supraterane

închise pentru autoturisme se realizează din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau
A2-s1.d0.
Art. 3.114. Atunci când la parcajul suprateran închis se prevăd izolaţii termice sau
acustice ale pereţilor şi tavanelor, acestea vor fi realizate din materiale cel puţin clasa de
reacţie la foc A2-s1.d0 la pereţi şi A2FL-s1 la planşee.
Art. 3.115. Pardoselile pline ale parcajelor supraterane se prevăd cu pante, astfel
realizate încât apa şi orice lichide răspândite accidental să se scurgă către canalizări
prevăzute cu separatoare de hidrocarburi, sau alt sistem acceptat.
Art. 3.116. Stratul de uzură al pardoselilor parcajelor supraterane va fi realizat din

materiale cel puţin clasa de reacţie la foc A2FL-s1 şi va avea rugozitatea corespunzătoare
reglementărilor tehnice specifice.
Art. 3.117. (1) La parcajele închise pentru mai mult de 10 autoturisme este
obligatorie asigurarea evacuării fumului în caz de incendiu (desfumarea), prin tiraj natural-
organizat sau prin tiraj mecanic. La evacuarea fumului prin tiraj mecanic, aria luată în calcul
va fi de 240 m².
(2) Alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele închise pot fi
utilizate numai dacă sunt prevăzute în reglementări tehnice de specialitate aplicabile.
(3) Suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare a
fumului pot fi utilizate sisteme de tip jet/impuls fan.
Art. 3.118. Atunci când se prevăd, ventilatoarele de introducere a aerului şi de

evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare), acestea se alimentează din sursa de
bază şi sursa de rezervă, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Art. 3.119. La parcajele supraterane pentru autoturisme este obligatorie alimentarea

din două surse (de bază şi de rezervă), a următorilor consumatori vitali:
a) instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiilor;
b) instalaţii de iluminat de siguranţă;
c) instalaţii de stingere a incendiilor cu apă;
d) instalaţii de evacuare a fumului (desfumare);
____________________________________________________________________________ 85
e) mijloace destinate alertării utilizatorilor;
f) ascensoare pentru persoane cu dizabilităţi ;
g) ascensoare de pompieri (pentru intervenţie în caz de incendiu), atunci când
sunt obligatorii;
h) platforme elevatoare şi ascensoare pentru autoturisme ;
i) cortine rezistente la foc.
Art. 3.120. (1) Alimentarea electrică a consumatorilor vitali se realizează prin două
căi distincte şi separate de alimentare, protejate împotriva efectelor incendiului.
(2) Cablurile şi conductoarele electrice de alimentare a consumatorilor
vitali montate în interiorul parcajului se protejază cu elemente rezistente la foc minimum
EI 60.
Art. 3.121. Tabloul electric general al parcajului suprateran se amplasează

independent sau în încăpere proprie, alcătuită conform prevederilor reglementărilor tehnice
de specialitate şi compartimentată faţă de parcaj cu elemente rezistente la foc minimum
EI 90 iar golul de circulaţie functională din peretele de compartimentare se protejază cu uşă
rezistentă la foc EI 90-C.
Art. 3.122. (1) Parcajele supraterane închise pentru autoturisme se prevăd pe

circulaţiile carosabile şi căile de evacuare a utilizatorilor cu iluminat de siguranţă, alcătuit şi
realizat potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile şi ale
prezentului cod.
(2) Iluminatul de siguranţă va fi constituit din puncte luminoase dispuse
atât la partea superioară, cât şi la partea inferioară a căilor de evacuare.
(3) Punctele luminoase dispuse la partea superioară se montează la
maximum 15 m distanţă între ele.
(4) Fiecare punct luminos trebuie să aibe un flux luminos de minimum
45 lumeni pe o perioadă de minimum 60 de minute.
(5) Punctele luminoase dispuse la partea inferioară pot fi încastrate în
pardoseală, cu condiţia respectării rezistenţei mecanice necesare sau amplasate în
apropierea pardoselii, la cel mult 0,50 m deasupra acesteia.
Art. 3.123. (1) Ascensoarele de persoane, de marfă, ascensoarele de pompieri şi

elevatoarele trebuie să fie proiectate, construite şi instalate conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 439/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
ascensoarelor, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia
naţională Directiva 95/16/CE.
(2) La parcajele supraterane cu mai mult de 8 niveluri se asigură cel
puţin cu un ascensor de intervenţie (pompieri), uşor accesibil de la nivelul terenului,
compartimentat şi prevăzut cu apel prioritar pentru pompieri
(3) Ascensorul pentru pompieri se prevede cu puţ propriu, separat de
restul parcajului suprateran închis cu pereţi rezistenţi la foc REI 180 şi va asigura accesul la
toate nivelurile, fără a fi obligatoriu ultimul nivel al parcajului. Ascensorul pentru pompieri va
avea asigurată funcţionarea în caz de incendiu timp de minimum 120 minute.
(4) Căile de acces din interiorul parcajului închis la ascensorul pentru
pompieri se protejază cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune (dacă nu au
ferestre spre exterior) şi echipate cu uşi rezistente la foc EI 90.C .
____________________________________________________________________________ 86
Art. 3.124. (1) Parcajele pentru autoturisme se echipează cu instalaţii de
semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi ale reglementărilor
tehnice de specialitate aplicabile.
(2) Toate parcajele închise sau deschise se dotează cu mijloace de
primă intervenţie în caz de incendiu, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.
(3) Parcajele subterane pentru autoturisme se prevăd cu instalaţiile de
semnalizare a incendiilor, mijloacele şi instalaţiile de stingere a incendiilor stabilite în
normativul specific, indicativ NP 127:09 - Normativ de securitate la incendiu a parcajelor
subterane pentru autoturisme.
Art. 3.125. (1) Pentru intervenţie în caz de incendiu, la parcajele supraterane

închise sau deschise, se asigură cel puţin o (1) cale de acces carosabilă (trafic greu), care
să permită circulaţia şi intervenţia autospecialelor de stingere a incendiilor.
(2) Prin conformarea clădirii parcajului suprateran pentru autoturisme se
vor asigura căi de acces şi trasee de intervenţie în interior uşor de recunoscut şi
corespunzător alcătuite, echipate şi marcate.
(3) Căile de acces şi circulaţiile interioare funcţionale ale parcajelor vor
fi menţinute permanent în stare de utilizare, astfel încât să poată fi folosite de către serviciile
de intervenţie pentru situaţii de urgenţă.
(4) Pentru recunoaşterea uşoară şi utilizarea căilor de circulaţie
funcţională şi de evacuare în caz de urgenţă, se prevăd indicatoare şi marcaje vizibile. În
parcaje se prevăd indicatoare rutiere şi de orientare conform prevederilor SR ISO 3864-
1,2,3, SR ISO 6309 sau alte reglementări legale echivalente.
Art. 3.126. Parcajele supraterane închise pentru autoturisme cu capacitatea mai

mare de 500 locuri de parcare şi parcajele supraterane deschise cu mai mult de 1000 locuri
de parcare, vor avea constituite şi organizate servicii private de pompieri.
SECŢIUNEA III
Amenajări în aer liber cu destinaţii civile
Art. 3.127. La proiectarea, realizarea şi utilizarea amenajărilor în aer liber, cum sunt
cele pentru întruniri, concerte, cinematografe, spectacole, competiţii sportive etc., se
respectă măsurile de securitate la incendiu comune şi specifice prevăzute în cod şi în
reglementările specifice acestora.
Stadioane, arene sportive
____________________________________________________________________________ 87
Art. 3.128. (1). La proiectarea, realizarea şi utilzarea amenajărilor în aer liber de tip
stadion sau arenă sportivă cu locuri pe scaune, se respectă măsurile de securitate la
incendiu prevăzute în prezentul cod precum şi în reglementările specifice acestora.
(2) Stadioanele şi arenele sportive anvelopate (închise) vor respecta
măsurile de securitate la incendiu stabilite în reglementări specifice.
Art. 3.129. Tribunele şi spaţiile aferente amenajărilor sportive în aer liber, vor avea
precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor art. 2.4 din cod.
Art. 3.130. (1). Nivelul de stabilitate la incendiu al amenajărilor sportive se

stabileşte şi precizează conform prevederilor art. 2.11 din cod. La stabilirea nivelului de
stabilitate la incendiu se vor avea în vedere elementele principale de construcţie ale
amenajării sportive.
(2) Se recomandă asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu I sau II.
(3) Zonele destinate publicului utilizator pot avea structuri de rezistenţă
de minimum R 15 şi gradene (podine) de minimum REI 15, în condiţiile în care densitatea
sarcinii termice (q) este mai mică de 420 Mj/m².
Art. 3.131. (1). Amenajările sportive în aer liber se amplasează astfel încât să nu
permită propagarea incendiilor la vecinătăţi o perioadă de timp normată sau, în cazul
prăbuşirii să nu afecteze obiecte învecinate, respectându-se distanţele minime de siguranţă
normate.
(2) Pentru amenajările sportive în aer liber cu capacităţi simultane mai
mari de 400 utilizatori, se recomandă majorarea distanţelor de siguranţă normate cu 100%,
iar elementele de construcţii vor fi astfel alcătuite şi conformate încât să limiteze degajările
de fum, gaze fierbinţi sau alte produse nocive şi să împiedice propagarea uşoară a flăcărilor
şi a fumului.
Art. 3.132. Prin conformarea amenajărilor în aer liber cu functiuni de stadioane sau
arene sportive, spaţiile pentru publicul utilizator vor fi dispuse la distanţe de minimum
1,20 m faţă de terenul de joc, iar direcţiile de evacuare a utilizatorilor pe circulaţiile comune
vor fi prevăzute spre zone opuse terenului de joc.
Art. 3.133. Amenajările în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea
asigurate minimum două (2) căi de evacuare, corespunzător dispuse şi dimensionate, prin
care aceştia să ajungă la nivelul terenului înconjurător sau al circulaţiilor carosabile
adiacente.
Art. 3.134. Numărul intrărilor în tribune este determinat de numărul spectatorilor şi al

căilor de evacuare, precum şi de necesarul de controlori. În cazul în care accesul şi
evacuarea tribunelor se face prin intermediul vomitoriilor, în scopul de a nu genera
ambuscade în cazul evacuării de urgenţă, se recomandă dimensionarea acestora cu un
procent de 50% în plus faţă de calculul normat de evacuare.
Art. 3.135. Căile de acces şi de evacuare a utilizatorilor vor fi constituite din

circulaţiile funcţionale, dimensionate corespunzător, marcate vizibil şi libere de orice
obstacol, astfel încât evacuarea utilizatorilor să se poată face în condiţii de siguranţă. Căi
____________________________________________________________________________ 88
speciale de evacuare (de urgenţă), pot fi prevăzute numai atunci când cele de circulaţie
funcţională nu satisfac condiţiile de evacuare normate.
Art. 3.136. Numărul şi lăţimea căilor de acces şi evacuare a stadionului (arenei), se

stabilesc în funcţie de numărul spectatorilor şi al căilor de evacuare, considerând lăţimea
unei ieşiri de urgenţă de minimum 1,20 m corespunzătoare unei evacuări a 100
persoane/minut şi timpul maxim de evacuare 8 la 10 minute.
Art. 3.137. (1) Lăţimea căilor de circulaţie funcţională şi de evacuare a utilizatorilor

de pe gradene se stabileşte conform prevederilor prezentului cod şi reglementării specifice
în funcţie de modul de dispunere al locurilor şi numărul de utilizatori ce trebuie evacuat, dar
minimum 1,20 m pentru evacuare a maximum 200 utilizatori şi minimum 1,60 m pentru mai
mult de 200 utilizatori.
(2) Lăţimea rampelor scărilor de evacuare se consideră minimum 1,20
m pentru evacuarea a cel mult 200 utilizatori şi minimum 1,60 m pentru mai mult de 200
utilizatori.
(3) Lăţimea scărilor de evacuare în condiţiile în care utilizatorii aflaţi la
diferite niveluri pot observa incendiul în acelaşi timp şi se pot îndrepta simultan spre scări,
se determină după numărul de unităţi (fluxuri) de trecere de evacuare ce provin din nivelul
cel mai aglomerat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri, lăţimea necesară
pentru evacuarea a 25% din utilizatorii aflaţi la nivelul respectiv.
(4) Scările de evacuare a stadioanelor şi arenelor sportive în aer liber
pot fi deschise.
(5) Lăţimea circulaţiilor dintre sectoare (paralele şi perpendiculare pe
gradene) se asigură de minimum 1,20 m.
(6) Pentru acces, circulaţie şi evacuare a utilizatorilor pe gradene, se
asigură trepte cu înălţimi şi lăţimi egale numai pe înălţimea fiecărei gradene.
(7) Circulaţiile perpendiculare pentru mai mult de 15 gradene se prevăd
cu puncte de sprijin pentru utilizatori.
Art. 3.138. La stadioanele şi arenele sportive în aer liber, numărul maxim de locuri
admise pe un rând de scaune, este normat în funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu
asigurat şi de modul în care se face evacuarea utilizatorilor din rând, potrivit prevederilor
tabelului 3.138
Tabelul 3.138 - Numărul maxim de locuri admise pe un rând de scaune

Modul de evacuare al Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii
utilizatorilor aflaţi pe I şi II III IV şi V
un rând de scaune Numărul de locuri dispuse pe un rând
Pe la un capăt al 25 14 10*
rândului
Pe la ambele capete 40 25 20
ale rândului
*) În cazurile admise, la stadioanele şi arenele din amenajări deschise cu nivelul de

stabilitate la incendiu IV sau V, se asigură obligatoriu evacuarea rândurilor de scaune la
ambele capete.
____________________________________________________________________________ 89
Art. 3.139. (1) Scaunele prevăzute pe gradene pot fi din clasa de reacţie la foc C,
solidarizate de gradenă, iar când sunt din materiale plastice pot fi din clasa de reacţie la foc
A2–s1-s3, d0-d1 sau B–s1-s3, d0-d1.
(2) Distanţa liberă de circulaţie între rândurile de scaune va fi de
minimum 0,35 m.
(3) În cazul prevederii unor bariere de reţinere, acestea vor fi astfel
realizate şi amplasate încât să nu împiedice circulaţia şi evacuarea în siguranţă a
utilizatorilor în caz de incendiu.
Art. 3.140. Timpul de evacuare, respectiv distanţa maximă de parcurs de la c el mai

îndepărtat loc până la o scară, acces la nivelul terenului sau o circulaţie carosabilă, va fi de
maximum 500 secunde (200 m) atunci când evacuarea se asigură în două direcţii şi
maximum 125 secunde (50 m) atunci când evacuarea se asigură într-o direcţie (coridor
înfundat).
Art. 3.141. (1). Amenajările sportive în aer liber se prevăd cu indicatoare de

orientare şi se echipează cu instalaţii electrice pentru iluminat de siguranţă pentru evacuare,
împotriva panicii, pentru circulaţie, pentru iluminatul hidranţilor interiori, staţiilor de pompe
pentru stingerea incendiului etc., conform prevederilor normativului NP I 7:02 „Normativ
pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi
1500V c.c.‖.
(2) Tipul şi alimentarea cu energie electrică a iluminatului de siguranţă
se asigură conform prevederilor normativului NP I 7:12.
Art. 3.142. Amenajările sportive în aer liber se echipează cu instalaţii automate de

semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii de stingere a incendiilor conform prevederilor
codului şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 3.143. Toate amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă interventie
în caz de incendiu, conform prevederilor reglementărilor de specialitate.
Art. 3.144. Amenajările sportive în aer liber vor avea asigurate posibilităţi de acces şi
intervenţie a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puţin pe două (2) laturi.
Spectacole
Art. 3.145. (1) Amenajările pentru spectacole în aer liber se amplasează faţă de
clădiri învecinate la distanţele de siguranţă normate. Pentru amenajările în aer liber cu
capacităţi simultane mai mari de 400 utilizatori, se recomandă majorarea distanţelor de
siguranţă cu 100%.
(2) Prin conformarea amenajărilor în aer liber pentru spectacole, spaţiile
pentru publicul utilizator vor fi dispuse la distanţe de minimum trei (3) m faţă de scene şi
podiumuri de joc, iar direcţiile de evacuare a utilizatorilor pe circulaţiile comune vor fi
asigurate spre zone opuse scenei sau podiumului de joc.
(3) Amenajările peste gradene pentru spectatori, vor avea structuri de
rezistenţă de minimum R 15 şi platforme (podine) minimum REI 15.
____________________________________________________________________________ 90
(4) Scaunele utilizate la amenajările în aer liber pot fi clasa de reacţie la
foc C şi solidarizate de platforma (podina) pe care sunt dispuse sau pe pachete de scaune.
Art. 3146. (1) Amenajările în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea
asigurate minimum două (2) căi de evacuare, corespunzător dispuse, alcătuite şi
dimensionate, prin care aceştia să poată ajunge la nivelul terenului înconjurător sau al
circulaţiilor carosabile adiacente.
(2) Timpul de evacuare, respectiv distanţa maximă de parcurs de la cel
mai îndepărtat loc până la un (1) acces la nivelul terenului sau o circulaţie carosabilă, va fi
de maximum 250 secunde (100 m) atunci când evacuarea se asigură în două direcţii şi
maximum 125 secunde (50 m) atunci când evacuarea se asigură într-o direcţie.
(3) Lăţimile circulaţiilor de evacuare la amenajările în aer liber se
determină prin calcul, conform prevederilor codului.
(4) Distanţa liberă de circulaţie între rândurile de scaune poate fi de
minimum 0,35 m.
(5) Pe căile de evacuare se prevăd indicatoare de orientare şi se
asigură iluminat de siguranţă potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 3.147. (1) Amenajările în aer liber pentru spectacole se echipează cu instalaţii
automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor Capitolului 6 şi a
(2) Toate amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă
interventie în caz de incendiu, conform prevederilor reglementărilor de specialitate.
Art. 3.148. Amenajările în aer liber pentru spectacole vor avea asigurate condiţii de
acces şi intervenţie a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puţin pe două (2)
laturi.
Campinguri
Art. 3.149. Campingurile (amenajările pentru amplasarea corturilor, rulotelor,

căsuţelor provizorii etc.), cu sau fără clădiri utilitare, se proiectează şi realizează conform
prevederilor codului şi reglementărilor specifice de securitate la incendiu.
Art. 3.150. Clădirile utilitare şi anexe ale campingurilor (comerţ, alimentaţie publică,
cluburi, discoteci, restaurante, grupuri sociale, centrale şi spaţii tehnice etc.), vor respecta
prevederile specifice prevăzute în cod şi în reglementările tehnice de specialitate.
Art. 3.151. Campingurile se amplasează la distanţe de minimum 50 m faţă de

construcţii învecinat, inclusiv faţă de drumuri internaţionale sau naţionale şi la minimum 100
m de linii curente de cale ferată.
Art. 3.152. (1) Prin organizarea interioară a campingurilor se va asigura realizarea

unor platforme de campare cu aria de maximum 1000 m2, delimitate de circulaţii carosabile
care să permită intervenţia de stingere a incendiilor cel puţin pe o (1) latură.
____________________________________________________________________________ 91
(2) Platformele amenajate pentru campare vor fi delimitate de circulaţii
carosabile şi marcate corespunzător.
(3) Pentru limitarea propagării uşoare a incendiilor între platformele de
campare (fiecare având maximum 1000 m2), se asigură cel puţin distanţa de siguranţă
normată între construcţii cu nivelul V de stabilitate la incendiu.
Art. 3.153. Incintele campingurilor cu aria totală mai mare de 3000 m2 se prevăd cu
mijloace de alarmare în caz de incendiu şi posibilităţi de alertare a Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă.
Art. 3.154. (1) La incintele campingurilor cu aria de 5000 m2 şi mai mult se asigură
stingerea incendiilor prin reţele cu hidranţi exteriori de incendiu sau bazine de apă şi pompe
mobile sau fixe. Debitul de stingere a incendiului va fi de minimum 5 l/s, pentru o perioadă
de funcţionare de 60 de minute.
(2) Campingurile şi clădirile utilitare ale acestora se dotează cu mijloace
de primă intervenţie în caz de incendiu, conform prevederilor reglementărilor de specialitate.
Art. 3.155. Instalaţiile utilitare (electrice, ventilare, încălzire) se proiectează şi

realizează corespunzător mediului şi riscurilor de incendiu, conform prevederilor
reglementărilor specifice.
Art. 3.156. (1) Campingurile vor avea asigurate posibilităţi de acces şi intervenţie a
autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puţin pe o (1) latură.
(2) La campingurile cu aria incintei de 10000 m2 şi mai mult, se
constituie şi organizează servicii private de pompieri.
SECŢIUNEA III
Clădiri civile supraterane înalte
Art. 3.157. (1) Sunt considerate clădiri supraterane înalte, clădirile cu destinaţii
civile la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată între 28 m şi 45 m faţă de nivelul
terenului (carosabilului) adiacent, pe minimum două laturi ale clădirii.
(2) Clădirile de locuit colective sunt considerate clădiri înalte atunci când
au mai mult de P+11 etaje şi pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la mai puţin de
55 m faţă de nivelul terenului sau al carosabilului adiacent pe minimum două (2) laturi ale
clădirii. Fără a schimba încadrarea clădirii de locuit, deasupra nivelului limită se poate
realizara un singur nivel care ocupă maximum 50% din aria construită (Ac) a clădirii şi
cuprinde numai spaţii şi încăperi tehnice comune (spălătorii, călcătorii, centrale etc.). Atunci
când ultimele niveluri ale clădirii sunt locuinţe de tip duplex sau triplex, se ia în considerare
numai nivelul accesibil din circulaţiile comune orizontale ale construcţiei.
____________________________________________________________________________ 92
(3) Cladirile civile înalte, inclusiv porţiunile acestora cu înălţimi mai mici,
vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.
(4) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii se determină conform
prevederilor tabelului 2.11.
Art. 3.158. (1) Clădirile civile supraterane înalte se pot compartimenta pe toată
înălţimea lor cu pereţi rezistenţi la foc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3500 m²
sau se pot compartimenta în porţiuni volumetrice ale acestora cu aria totală desfăşurată
(Ad) de maximum 3500 m², porţiuni constituite din unul până la trei niveluri construite
succesive, delimitate de pereţi si planşee de compartimentare rezistente la foc.
(2) Ariile clădirilor şi compartimentelor de incendiu normate la 3500 m²,
pot fi majorate cu 50% atunci când clădirile sunt echipate cu instalaţii automate de stingere
a incendiilor cu apă, tip sprinkler.
Art. 3.159. (1) Pereţii care separă compartimente de incendiu vor fi EI şi după caz,
planşeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, cu rezistenţa la foc stabilită în
funcţie de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit Anexei 2, dar
minimum 180.
(2) Comunicarea funcţională se poate asigura prin goluri practicate în
pereţii rezistenţi la foc EI de separare a compartimentelor de incendiu, protejazate cu
încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune şi echipate cu uşi rezistente la foc EI
60.c.
Art. 3.160. (1) Este interzisă utilizarea în clădirile înalte a pereţilor, planşeelor şi
acoperişurilor realizate din elemente sau materiale clasa de reacţie la foc B, C, D, E sau F.
(2) Materialele şi finisajele utilizate nu trebuie să iniţieze incendii şi să
propage uşor focul.
(3) Produsele de construcţii utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv de
izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereţi exteriori de orice fel), trebuie
să fie clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0.
(4) Terasele sau acoperişurile se realizează din materiale clasa de
reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0 (structuri de termoizolaţie montate pe suport A1 sau A2-
s1.d0), cu excepţia învelitorii care poate fi din clasa de reacţie la foc C-s1.d0.
(5) Densitatea sarcinii termice rezultată din materialele şi elementele de
construcţie utilizate, cu excepţia pardoselilor lipite pe suport A1 sau A2-s1.do (REI), nu va
depăşi 275 Mj/m².
(6) Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale şi
elemente de construcţie, finisaje, mobilier şi alte materiale adăpostite în încăperi se
recomandă să nu depăşească 840 Mj/m2.
Art. 3.161. (1) Închiderile perimetrale ale clădirilor înalte vor fi astfel proiectate şi
realizate încât să asigure limitarea transmiterii uşoare a focului de la un nivel la altul.
(2) Închiderile perimetrale se realizează din elemente clasa de reacţie la
foc A1 sau A2-s1.d0, rezistente la foc minimum EI 15.
(3) Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe faţade (prin exteriorul
clădirii) între vitrările succesive pe verticală, indiferent de felul închiderii perimetrale, se
prevăd separări continui EI 30 de minimum 1,20 m înălţime, dispuse în planul închiderii
perimetrale sau în interiorul clădirii (adiacente închiderii perimetrale).
____________________________________________________________________________ 93
(4) Atunci când se utilizează închideri perimetrale cu pereţi cortină, în
dreptul planşeelor de rezistenţă ale clădirii se asigură limitarea propagării incendiilor prin
interiorul clădirii cu separări EI 30, prevăzute în dreptul planşeelor clădirii.
(5) Până la înălţimea de 28,00 m faţă de terenul înconjurător sau de
carosabil, în exteriorul pereţilor cortină se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde
în clădire formaţiile de intervenţie în caz de incendiu.
(6) Fac excepţie de la alin. (3) pereţii cortină cu vitrare rezistentă la foc,
care asigură rezistenţa la foc de cel puţin EI 30(i→o), document de referinţă SR EN 1364-
3:2007 („Încercări de rezistenţă la foc a elementelor neportante. Partea 3: Faţade cortină.
Configuraţie în mărime reală -ansamblu complet‖).
Art. 3.162. (1) În clădirile civile înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu

riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate funcţional se dispun în zone
distincte şi numai cu prevederea măsurilor de protecţie corespunzătoare (compartimentare
faţă de restul clădirii cu elemente verticale şi orizontale rezistente la foc alcătuite şi
dimensionate corespunzător riscului de incendiu şi densităţii sarcinii termice, echipare cu
instalaţii automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor etc.).
(2) Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în
clădirile supraterane înalte.
Art. 3.163. (1) Încăperile cu densitatea sarcinii termice între 841 Mj/m² şi 1680
Mj/m² se separă de restul clădirii înalte cu pereţi rezistenţi la foc minimum EI 180, respectiv
planşee rezistente la foc REI 90.
(2) Golurile funcţionale prin care se accede din căile comune de
circulaţie şi evacuare a utilizatorilor la aceste încăperi, se protejază cu încăperi tampon
protejate, ventilate în suprapresiune sau cu sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu
(desfumare) atunci când nu au ferestre directe în exterior şi se prevăd cu uşi rezistente la
foc EI 90-c.
Art. 3.164. (1) Între destinaţiile care au riscuri mijlocii de incendiu şi între acestea
şi căile comune de circulaţie şi evacuare a utilizatorilor se prevăd elemente de separare
verticale şi orizontale cu rezistenţa la foc stabilită în funcţie de destinaţia şi densitatea
sarcinii termice (q) din încăperile adiacente conform Anexei 2, dar minimum EI 120 pentru
pereţi şi REI 90 pentru planşee, iar golurile de circulaţie funcţională se protejază cu
elemente de închidere rezistente la foc EI 30.c.
(2) În clădirile de locuit colective înalte, pereţii şi planşeele de separare
a apartamentelor de locuit faţă de spaţiile învecinate şi de căile comune de circulaţie şi
evacuare a utilizatorilor, vor respecta prevederile art. şi tabelul 3.171.
Art. 3.165. (1) Elementele de compartimentare dintre spaţiile de parcare a

autoturismelor şi clădirile înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie
rezistente la foc minimum EI 240 pentru pereţi şi REI 180 pentru planşee.
(2) În aceşti pereţi de compartimentare se admite practicarea golurilor
de comunicare funcţională, dacă sunt protejate cu încăperi tampon protejate, echipate cu
uşi rezistente la foc EI 90.c şi prevăzute cu suprapresiune sau cu sisteme de evacuare a
fumului în caz de incendiu (desfumare), atunci când încăperile tampon nu au ferestre
directe spre exterior.
____________________________________________________________________________ 94
Art. 3.166. (1) Plafoanele suspendate din clădirile înalte vor fi clasa de reacţie la
foc A1 sau A2-s1.d0 iar elementele lor de susţinere vor fi rezistente la foc R 15.
(2) Continuitatea spaţiului dintre plafonul suspendat plin şi planşeul de
rezistenţă al clădirii se întrerupe cu diafragme continui EI 15, situate la maximum 30 m pe
două direcţii perpendiculare.
Art. 3.167. (1) Ghenele verticale pentru instalaţii se separă de restul construcţiei
înalte prin pereţi rezistenţi la foc EI 90, iar uşile şi trapele de vizitare practicate în aceştia vor
fi rezistente la foc EI 60.c. Uşile sau trapele de vizitare a ghenelor nu vor fi amplasate în
case de scări de evacuare. Ghenele verticale pentru instalaţii se etanşază în jurul
conductelor şi a cablurilor la trecerea prin planşee, cu materiale având aceeaşi rezistenţă la
foc cu cea a elementului străpuns.
(2) Atunci când etanşarea ghenelor verticale pentru instalatii în dreptul
planşeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereţii ghenelor vor fi rezistenţi la foc
EI 180 iar uşile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi EI 90.c.
Art. 3.168. La trecerea prin elementele care delimitează compartimentele de

incendiu ale clădirilor înalte, canalele pentru instalaţii se etanşază în jurul conductelor şi a
cablurilor cu materiale care au rezistenţa la foc (EI) egală cu rezistenţa la foc a elementului
străpuns.
Art. 3.169. (1) Circulaţiile comune orizontale (coridoare, holuri) care nu au ferestre
directe în exterior, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului în caz de incendiu
(desfumare) cu tiraj natural-organizat sau cu tiraj mecanic, realizate conform prevederilor
codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
scări supraterane închise se asigură numai prin tiraj natural organizat. La casele de scări
închise subterane, evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) se poate asigura
prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic.
scări închise şi din circulaţiile comune orizontale subterane, se asigură separat de cele ale
nivelurilor supraterane.
Art. 3.170. (1) În clădirile înalte este obligatorie asigurarea a minimum două (2) căi
de evacuare a utilizatorilor, distincte şi independente.
(2) Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condiţiile de alcătuire
prevăzute în cod şi timpii (lungimile) de evacuare admişi.
Art. 3.171. Condiţiile de rezistenţă la foc ale pereţilor şi planşeelor care delimitează
căile comune de circulaţie şi evacuare a utilizatorilor clădirilor înalte (coridoare, holuri,
vestibuluri, case de scări închise), sunt precizate în tabelul 3.171.
Tabelul 3.171. – Rezistenţe la foc ale pereţilor şi planşeelor care delimitează căi comune de
circulaţie şi evacuare în clădiri supraterane înalte.
____________________________________________________________________________ 95
Rezistenţe la foc (minute)
Elemente despărţitoare coridoare holuri, case de scări
vestibuluri închise
 pereţi: EI 90 EI 90 EI 180
 planşee:
REI 90
Art. 3.172. (1) Uşile practicate în pereţii coridoarelor, holurilor şi vestibulurilor

clădirilor înalte vor fi etanşe la foc minimum E 30.c.
(2) Se precizează timpul de supravieţuire pe căile comune de circulaţie
funcţională şi de evacuare.
Art. 3.173. (1) La toate nivelurile clădirii supraterane înalte, fiecare dintre scările de
evacuare a utilizatorilor trebuie să fie accesibilă prin încăpere tampon protejată, pe trasee
independente şi direcţii diferite, în timpul (lungimea) de evacuare normat.
(2) Cel puţin una dintre scările de evacuare ale clădirii înalte va avea
acces pe terasă.
Art. 3.174. La utilizarea scărilor rulante se respectă prevederile art. 2.113 din cod.
Art. 3.175. (1) Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor supraterane înalte vor
respecta timpii (lungimile) de evacuare precizaţi în tabelul 3.175.
(2) Timpii (lungimile) de evacuare maximum admişi se determină pentru
traseul de evacuare parcurs de la uşa încăperii până la cea mai apropiată uşă de intrare în
încăperea tampon protejată a scării închise de evacuare.
(3) În interiorul încăperilor nu se va depăşi timpul (lungimea) de
evacuare admisă într-o singură direcţie (coridor înfundat).
Tabelul 3.175. – Timp (lungime) de evacuare în clădiri supraterane înalte
Timp maxim de evacuare (secunde) si respectiv

lungime (metri) de evacuare
Destinaţia clădirii înalte
În două direcţii diferite într-o singură direcţie
(coridor înfundat)
sec. m. sec. m.
Publică, administrativă,
învăţământ,turism
(hotel,motel, cămin), 88 35 50 20
sănătate, comerţ, cult,
locuinţe colective etc.
Nota la tabel 3.175: Timpii (lungimile) de evacuare într-o singură direcţie (coridor înfundat),
se referă la interiorul încăperilor şi respectiv a apartamentelor de locuit.
____________________________________________________________________________ 96
Art. 3.176. Capacitatea de evacuare a unei unităţi (flux) de trecere de evacuare (C)
în clădirile supraterane înalte, este de 70 utilizatori.
Art. 3.177. (1) La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la scările de
evacuare închise se asigură numai prin încăperi tampon protejate, conform prevederilor
codului şi a reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Încăperile tampon protejate vor avea pereţi rezistenţi la foc minimum
EI 60 şi planşee REI 60, cu uşi rezistente la foc EI 60-c şi asigurată evacuarea fumului în
caz de incendiu (desfumarea), atunci când nu au ferestre directe în exterior.
(3) Uşile încăperilor tampon de acces la casele de scări de evacuare,
se prevăd cu bare antipanică.
Art. 3.178. (1) La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul utilizatorilor la
scările închise de evacuare se asigură numai prin încăperi tampon protejate, cu pereţi
rezistenţi la foc minimum EI 90, planşee REI 90 şi uşi rezistente la foc EI 90.c, prevăzute
cu sistem de evacuare a fumului (desfumare) în caz de incendiu sau cu suprapresiune.
(2) Uşile încăperilor tampon se prevăd cu bare antipanică.
Art. 3.179. (1) Rampele scărilor închise aferente nivelurilor subterane ale clădirilor
înalte se separă de rampele scărilor nivelurilor supraterane prin pereţi rezistenţi la foc
minimum EI 120 şi planşee REI 120.
(2) Comunicarea funcţională între rampele scărilor subterane şi rampele
scărilor supraterane se poate asigura printr-o uşă rezistentă la foc EI 90-c, dispusă la parter
sau palierul intermediar dintre parter şi primul nivel al subsolului.
Art. 3.180. (1) Finisajele interioare ale pereţilor şi plafoanelor căilor comune de
circulaţie şi evacuare a utilizatorilor clădirilor înalte trebuie să fie clasa de reacţie la foc A1
sau A2-s1.d0, cu excepţia pardoselilor din mochete de maximum 20 mm grosime şi a
finisajelor din folii de maximum 5 mm grosime, clasa de reacţie la foc B-s1.d0 sau C-s1.d0,
BFl-s1 sau C Fl-s1, lipite pe suporturi A1, A2-s1.do rezistente la foc REI 60.
(2) Finisajul pardoselilor din încăperi trebuie să fie cel puţin C fl-s1.
Art. 3.181. (1) Ascensoarele de persoane şi de marfă din clădirile înalte vor fi
realizate conform specificaţiilor directivei 95/16/CE şi vor avea puţuri de ascensoare proprii,
separate de restul construcţiii prin pereţi rezistenţi la foc EI 120. În pereţii puţurilor de
ascensoare sunt admise numai goluri funcţionale de acces din nivelurile clădirii.
(2) Într-un puţ se pot amplasa maximum trei cabine de ascensor pentru
persoane.
(3) În scările închise de evacuare a utilizatorilor pot fi amplasate numai
Art. 3.182. La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoare se

asigură prin uşi de palier rezistente la foc EI 60.c sau prin realizarea unor încăperi tampon
de acces protejate, prevăzute cu sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu
(desfumare) atunci când nu au ferestre directe spre exterior şi uşi rezistente la foc EI 30.c.
____________________________________________________________________________ 97
Art. 3.183. (1) La nivelurile subterane ale clădirilor înalte, accesul la ascensoare se
face prin încăperi tampon protejate, prevăzute cu sistem de evacuare a fumului (desfumare)
în caz de incendiu sau ventilate în suprapresiune şi cu uşi rezistente la foc EI 90.c.
(2) Se recomandă ca puţurile ascesoarele aferente subsolurilor clădirilor
înalte să fie separate de ascensoarele nivelurilor supraterane.
Art. 3.184. Ascensoarele prevăzute pentru persoane transportabile cu targa sau

persoane cu dizabilităţi, pot fi utilizate şi pentru evacuarea asistată a acestora în caz de
incendiu, atunci când respectă următoarele condiţii :
a) sunt prevăzute cu puţ propriu, separat de restul construcţiii cu pereţi
rezistenţi la foc EI 180, prevăzute cu uşide palier EI 120.c sau cu acces prin încăperi
tampon protejate şi cu uşi EI 90.c, având asigurată funcţionarea timp de 120 minute
de la izbucnirea incendiului;
b) au acces la căile comune de circulaţie orizontală, la un hol sau o cale de
acces directă în exterior ;
c) sunt în legatură cu o scară sau o ieşire spre exterior, direct sau prin
intermediul unei căi de acces separate (coridor, hol);
d) în faţa uşilor de palier ale acestor ascensoare se asigură o zonă de
aşteptare care să nu blocheze circulaţia de evacuare a celorlalţi utilizatori;
e) sunt alimentate din sursa de bază şi sursa de rezervă ;
f) au asigurată marcarea şi semnalizarea corespunzătoare.
Art. 3.185. (1) Toate ascensoarele clădirii înalte vor fi realizate astfel încât în cazul
defectării sau opririi accidentale să permită aducerea cabinelor la un palier de acces
apropiat, iar în caz de incendiu cabinele să fie aduse automat la parter.
(2) Aceste prevederi sunt obligatorii şi la alte sisteme de transport sau
circulaţie pe verticală ce se prevăd în clădirile înalte (monte-charge, elevatoare etc.).
Art. 3.186. (1) La clădirile înalte este obligatorie prevederea cel puţin a unui
ascensor de pompieri, cu acces uşor de la nivelul intrării în clădire, realizat corespunzător
cerinţelor asigurării operaţiunilor de intervenţie în caz de incendiu şi prevăzut cu apel
prioritar pentru pompieri.
(2) Ascensorul pentru pompieri va avea puţ propriu, separat atât de
restul clădirii cât şi de exterior, cu pereţi şi uşi rezistente la foc, conform prevederilor
codului.
(3) Ascensorul pentru pompieri se prevede cu apel prioritar pentru
pompieri şi va asigura accesul pentru intervenţie în caz de incendiu la nivelurile supraterane
şi subterane ale clădirii. Ascensorul pentru pompieri poate să nu asigure accesul la ultimul
nivel suprateran şi la cel mai de jos nivel subteran al clădirii.
(4) Ascensorul pentru pompieri se realizează potrivit prevederilor
reglementărilor tehnice aplicabile şi va avea asigurată funcţionarea timp de 120 de minute
de la izbucnirea incendiului.
(5) Ascensorul pentru pompieri se alimentează din sursa de bază şi
sursa de rezervă, fiind marcat şi semnalizat corespunzător.
(6) Se recomandă ca ascensorul pentru pompieri aferent subsolurilor
clădirilor să fie separat de cel al nivelurilor supraterane ale clădirii.
____________________________________________________________________________ 98
Art. 3.187. (1) Clădirile înalte se echipează cu instalaţii de semnalizare şi de
stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi a reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Toate clădirile înalte se dotează cu mijloace de primă intervenţie în

caz de incendiu, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 3.188. (1) Echiparea clădirilor înalte cuprinde:

a) instalaţii de semnalizare a incendiilor (automate şi cu acţionare manuală);
b) hidranţi interiori;
c) coloane uscate;
d) instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler (cu excepţia
clădirilor de locuit);
e) perdele de apă cu sprinklere deschise pentru protecţia golurilor din planşee;
f) hidranţi exteriori.
(2) Toate clădirile înalte se dotează cu mijloace de primă intervenţie în
caz de incendiu, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 3.189. La clădirile înalte se asigură căi de acces şi de intervenţie pentru

autospecialele de intervenţie, cel puţin pe două (2) laturi.
Art. 3.190. Clădirile înalte, cu excepţia celor de locuit, vor avea constituite servicii
propii private de pompieri, alcătuite din personalul permanent al clădirii şi cel puţin un
pompier angajat pe schimb, serviciu corespunzător echipat şi dotat, dispus pe cât posibil în
apropierea unui acces de la nivelul terenului.
SECŢIUNEA IV
Clădiri supraterane foarte înalte
Art. 3.191. (1) Sunt considerate clădiri supraterane foarte înalte, clădirile cu
destinaţii civile la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la mai mult de 45 m
faţă de nivelul terenului sau al carosabilului adiacent, pe minimum două (2) laturi ale
clădirii.
(2) Clădirile de locuit colective sunt considerate clădiri foarte înalte
atunci când pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la mai mult de 55 m faţă de
nivelul terenului sau al carosabilului adiacent pe minimum două (2) laturi ale clădirii. Fără a
schimba încadrarea clădirii de locuit, deasupra nivelului limită se poate realizara un singur
nivel care ocupă maximum 50% din aria construită (Ac) a clădirii şi cuprinde numai spaţii şi
încăperi tehnice comune (spălătorii, călcătorii, centrale etc.). Atunci când ultimele niveluri
ale clădirii sunt locuinţe de tip duplex sau triplex, se ia în considerare numai nivelul accesibil
din circulaţiile comune orizontale ale construcţiei.
(3) Cladirile foarte înalte, inclusiv porţiunile acestora cu înălţimi mai mici,
vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.
____________________________________________________________________________ 99
(4) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor foarte înalte se
determină conform prevederilor tabelului 2.11 din cod.
Art. 3.192. (1) Clădirile civile supraterane foarte înalte se pot compartimenta pe
toată înălţimea lor cu pereţi rezistenţi la foc, în limita ariei construite (Ac) de maximum 3500
m² sau se pot compartimenta în porţiuni volumetrice ale acestora cu aria totală desfăşurată
(Ad) de maximum 3500 m², porţiuni constituite din unul (1) până la trei (3) niveluri construite
succesive, delimitate de pereţi si planşee de compartimentare rezistente la foc.
(2) Ariile clădirilor şi compartimentelor de incendiu normate la 3500 m²,
pot fi majorate cu 50% atunci când sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a
incendiilor cu apă, tip sprinkler.
Art. 3.193. (1) Pereţii care separă compartimente de incendiu vor fi EI şi după caz,
planşeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, cu rezistenţa la foc stabilită în
funcţie de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit Anexei 2, dar
minimum 180.
(2) Comunicarea funcţională se poate asigura prin goluri practicate în
pereţii EI de separare a compartimentelor de incendiu, protejate cu încăperi tampon
ventilate în suprapresiune şi echipate cu uşi rezistente la foc EI 90-c.
Art. 3.194. (1) Este interzisă utilizarea în clădirile foarte înalte a pereţilor,
planşeelor şi acoperişurilor realizate din elemente sau materiale clasa de reacţie la foc B, C,
D, E sau F.
(2) Materialele şi finisajele utilizate nu trebuie să iniţieze incendii şi să
propage uşor focul.
(3) Produsele de construcţii utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv de
izolare termică sau de placare exterioară a închiderilor perimetrale (pereţi exteriori de orice
fel), trebuie să fie clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0.
(4) Terasele sau acoperişurile se realizează din materiale clasa de
reacţie la foc A1, cu excepţia învelitorii care poate fi din clasa de reacţie la foc A2-s1.d0.
(5) Densitatea sarcinii termice rezultată din materialele şi elementele de
construcţie utilizate, cu excepţia pardoselilor lipite pe suport A1, A2-s1,do, (REI), nu va
depăşi 275 Mj/m².
(6) Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale şi
elemente de construcţie, finisaje, mobilier şi alte materiale adăpostite în încăperi se
recomandă să nu depăşească 700 Mj/m2.
Art. 3.195. (1) Închiderile perimetrale ale clădirilor foarte înalte vor fi astfel
proiectate şi realizate încât să asigure limitarea transmiterii uşoare a incendiilor de la un
nivel la altul, conform prevederilor codului.
(2) Închiderile perimetrale se realizează din elemente clasa de reacţie la
foc A1, etanşe la foc EI 30 la clădirile cu înălţimea până la 75 m şi EI 60 la clădirile cu
înălţimea peste 75 m.
(3) Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe faţade, prin exteriorul
clădirii, între vitrările succesive pe verticală, indiferent de felul închiderii perimetrale, se
prevăd separări de minimum 1,20 m înălţime E 60 la clădirile cu înălţimea până la 75 m şi E
90 la clădirile cu înălţimea peste 75 m, dispuse în planul închiderii perimetrale sau în
interiorul clădirii (adiacente închiderii perimetrale).
____________________________________________________________________________ 100
(4) Atunci când se utilizează închideri perimetrale cu pereţi cortină sau
pereţi dubli ventilaţi, în dreptul planşeelor de rezistenţă ale clădirii se asigură limitarea
propagării incendiilor prin interiorul clădirii cu separări în dreptul planşeelor E 60 la clădirile
cu înălţimea până la 75 m şi E 90 la cele cu înălţimea peste 75 m.
(5) Până la înălţimea de 28 m faţă de terenul înconjurător sau de
carosabil, în exteriorul pereţilor perimetrali se marchează distinct locurile pe unde pot
pătrunde în clădire formaţiile de intervenţie în caz de incendiu.
Art. 3.196. (1) În cladirile civile foarte înalte nu se recomandă amplasarea

încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate funcţional se
dispun în zone distincte şi numai cu prevederea măsurilor de protecţie corespunzătoare
(compartimentare faţă de restul clădirii cu elemente verticale şi orizontale rezistente la foc,
alcătuite şi dimensionate corespunzător riscului de incendiu şi a densităţii sarcinii termice
(q), echipare cu instalaţii automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor etc.).
(2) Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în
clădirile supraterane foarte înalte.
Art. 3.197. (1) Încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) peste 700 Mj/m² se
separă de restul clădirii foarte înalte prin pereţi rezistenţi la foc EI 240 şi planşee REI 180.
(2) Golurile funcţionale de acces din căile comune de circulaţie şi
evacuare a utilizatorilor la aceste încăperi se protejază cu încăperi tampon protejate,
prevăzute cu ventilare în suprapresiune sau sistem de evacuare a fumului în caz de
incendiu (desfumare), atunci când nu au ferestre directe spre exterior şi cu uşi rezistente la
foc EI 120.c.
Art. 3.198. (1) Între destinaţiile cu riscuri mijlocii de incendiu şi între acestea şi
căile comune de circulaţie şi evacuare a utilizatorilor clădirii foarte înalte, se prevăd
elemente de separare verticale şi orizontale cu rezistenţa la foc stabilită în funcţie de
destinaţia şi densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente conform Anexei 2, dar
minimum EI 180 pentru pereţi şi REI 90 pentru planşee, iar golurile de circulaţie funţională
se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc EI 60.c.
(2) În clădirile de locuit colective foarte înalte, pereţii şi planşeele de
separare a apartamentelor de locuit faţă de căile comune de circulaţie şi evacuare a
utilizatorilor vor respecta prevederile art. 3.205 şi tabelul 3.205 din cod.
Art. 3.199. (1) Elementele de compartimentare dintre spaţiile de parcare a

autoturismelor şi clădirile foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie
să fie minimum EI 240 pentru pereţi şi REI 180 pentru planşee.
(2) În aceşti pereţi de compartimentare se admite practicarea golurilor
de comunicare funcţională, protejate cu încăperi tampon echipate cu uşi rezistente la foc
EI 120.c şi prevăzute cu suprapresiune sau sisteme de evacuare a fumului în caz de
incendiu (desfumare), atunci nu au ferestre directe spre exterior.
Art. 3.200. (1) Plafoanele suspendate din clădirile foarte înalte vor fi clasa de
reacţie la foc A1 iar elementele lor de susţinere vor fi rezistente la foc R 30.
(2) Continuitatea spaţiului dintre plafonul suspendat plin şi planşeul de
rezistenţă al clădirii se întrerupe cu diafragme continui EI 30, situate la maximum 30 m pe
____________________________________________________________________________ 101
Art. 3.201. (1) Ghenele verticale pentru instalaţii se separă de restul clădirii foarte
înalte prin pereţi rezistenţi la foc EI 120, iar uşile şi trapele de vizitare practicate în aceştia
vor fi rezistente la foc EI 90.c. Uşile sau trapele de vizitare a ghenelor nu vor fi amplasate în
case de scări de evacuare. Ghenele verticale pentru instalaţii se etanşază în jurul
conductelor şi a cablurilor la trecerea prin planşee, cu materiale având aceeaşi rezistenţă la
foc cu a elementului străpuns.
(2) Atunci când etanşarea ghenelor verticale pentru instalaţii în dreptul
planşeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereţii ghenelor vor fi rezistenţi la foc
EI 240 iar uşile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi rezistente la foc EI 120.c.
Art. 3.202. La trecerea prin pereţii care delimitează compartimente de incendiu ale
clădirilor foarte înalte, canalele pentru instalaţii se etanşază în jurul conductelor şi a
cablurilor cu materiale care au rezistenţa la foc (EI) egală cu rezistenţa la foc a elementului
străpuns.
Art. 3.203. (1) Circulaţiile comune orizontale (coridoare, holuri, vestibuluri) care nu
au ferestre directe în exterior, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului în caz de
incendiu (desfumare) cu tiraj natural-organizat sau cu tiraj mecanic, realizate conform
prevederilor codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Evacuarea fumului (desfumarea) din casele de scări supraterane
închise se asigură numai prin tiraj natural organizat, iar din casele de scări subterane se
poate realiza şi prin tiraj mecanic.
(3) Evacuarea fumului (desfumarea) din casele de scări închise şi din
circulaţiile comune orizontale subterane, se asigură separat de cele ale nivelurilor
supraterane.
Art. 3.204. (1) În clădirile foarte înalte este obligatorie asigurarea a minimum două
(2) căi de evacuare a utilizatorilor, distincte şi independente.
(2) Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condiţiile de alcătuire
prevăzute în cod şi timpii (lungimile) de evacuare admişi.
Art. 3.205. Condiţiile minime de rezistenţă la foc ale pereţilor şi planşeelor care
delimitează căile comune de circulaţie şi evacuare a utilizatorilor cladirilor foarte înalte
(coridoare, holuri, vestibuluri, case de scări închise), sunt precizate în tabelul 3.205.
Tabelul 3.205. – Rezistenţe la foc minime ale pereţilor şi planşeelor care delimitează căi
comune de circulaţie şi evacuare în clădiri supraterane foarte înalte.
Rezistenţe la foc (minute)
Elemente despărţitoare Coridoare holuri, case de scări
vestibuluri închise
 pereţi: EI 120 EI 120 EI 180
 planşee: REI 90
____________________________________________________________________________ 102
Art. 3.206. (1) Uşile practicate în pereţii coridoarelor, holurilor şi vestibulurilor
clădirilor foarte înalte vor fi etanşe la foc minimum E 60.c.
Art. 3.207. (1) La toate nivelurile clădirii foare înalte, fiecare dintre scările de
evacuare a utilizatorilor trebuie să fie accesibilă prin încăpere tampon protejată, pe trasee
independente şi pe direcţii diferite, în timpul (lungimea) de evacuare normat.
(2) Cel puţin două (2) dintre scările de evacuare ale clădirii trebuie
prevăzute cu acces pe terasă.
(3) La utilizarea scărilor rulante se respectă prevederile art. 2.113 din
cod.
Art. 3.208. (1) Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor foarte înalte vor respecta
timpii (lungimile) de evacuare precizaţi în tabelul 3.208.
(2) Timpii (lungimile) de evacuare maximum admişi se determină pentru
traseul de evacuare parcurs de la uşa încăperii până la cea mai apropiată uşă de intrare în
încăperea tampon protejată a scării închise de evacuare.
(3) În interiorul încăperilor se asigură timpul (lungimea) de evacuare
admisă într-o singură direcţie (coridor înfundat) în toate cazurile în care nu au asigurate uşi
directe spre minimum două (2) scări de evacuare.
Tabelul 3.208. – Timp (lungime) de evacuare în clădiri supraterane foarte înalte

Timp maxim de evacuare (secunde) si respectiv
lungime (metri) de evacuare
Destinaţia clădirii foarte
în două direcţii diferite într-o singură direcţie
înalte
(coridor înfundat)
sec. m. sec. m.
Publică, administrativă,
învăţământ, turism (hotel,
motel, cămin etc.), 63 25 38 15
sănătate, comerţ, cult,
locuinţe colective etc.
Nota la tabelul 3.208: Timpii (lungimile) de evacuare într-o singură direcţie (coridor înfundat)
se referă la interiorul încăperilor, respectiv a apartamentelor.
Art. 3.209. Capacitatea de evacuare a unei unităţi (flux) de trecere de evacuare (C)
la clădirile foarte înalte, este de 60 de utilizatori.
Art. 3.210. (1) La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, calea de acces la
scările de evacuare închise se asigură numai prin încăpere tampon protejată, conform
(2) Încăperile tampon protejate vor avea pereţi rezistenţi la foc minimum
EI 90 şi planşee REI 90, uşi rezistente la foc EI 90.c; şi asigurată evacuarea fumului în caz
de incendiu (desfumarea) atunci când nu au ferestre directe în exterior.
(3) Uşile încăperilor tampon de acces la casele de scări de evacuare se
prevăd cu bare antipanică.
____________________________________________________________________________ 103
Art. 3.211. (1) La nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte, calea de acces la
scările de închise de evacuare se asigură numai prin încăpere tampon protejată, cu pereţi
rezistenţi la foc minimum EI 120 şi planşee REI 90, uşi rezistente la foc EI 90.c şi prevăzută
cu sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare) sau cu suprapresiune.
(2) Uşile încăperilor tampon se prevăd cu bare antipanică.
Art. 3.212. (1) Rampele scărilor închise aferente nivelurilor subterane se separă de
rampele scărilor nivelurilor supraterane prin pereţi rezistenţi la foc EI 180 şi planşee REI
180.
(2) Comunicarea funcţională între rampele scărilor subterane şi rampele
scărilor supraterane se poate asigura printr-o uşă rezistentă la foc EI 120.c, dispusă la
parter sau palierul intermediar dintre parter şi primul nivel al subsolului.
Art. 3.213. Finisajele interioare ale pereţilor şi plafoanelor căilor comune de circulaţie
şi evacuare a utilizatorilor clădirilor înalte trebuie să fie clasa de reacţie la foc A1 sau A2-
s1.d0, cu excepţia pardoselilor din mochete de maximum 20 mm grosime şi a finisajelor din
folii de maximum 5 mm grosime (care pot fi clasa de reacţie la foc B-s1.d0, B.Fl-s1), lipite
pe suporturi A1, A2-s1.do rezistente la foc REI 60.
Art. 3.214. (1) Ascensoarele de persoane şi de marfă din clădirile foarte înalte vor fi
realizate conform specificaţiilor directivei 95/16/CE şi vor avea puţuri de ascensoare proprii,
separate de restul clădirii prin pereţi rezistenţi la foc minimum EI 180. În pereţii puţurilor de
ascensoare sunt admise numai golurile funcţionale de acces din nivelurile clădirii.
(2) Într-un puţ se pot amplasa maximum două cabine de ascensor.
(3) În scările de evacuare a utilizatorilor pot fi amplasate numai
Art. 3.215. La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoare
se poate face prin uşi de palier rezistente la foc EI 120.c sau prin încăperi tampon protejate,
prevăzute cu sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare) atunci când nu
au ferestre directe spre exterior şi uşi rezistente la foc EI 60.c.
Art. 3.216. (1) La nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte, accesul la
ascensoare se poate asigura numai prin încăperi tampon protejate, prevăzute cu sistem de
evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare) sau ventilate în suprapresiune şi uşi
rezistente la foc EI 120.c.
(2) Se recomandă ca puţurile ascesoarele aferente subsolurilor clădirilor
să fie separate de ascensoarele nivelurilor supraterane.
Art. 3.217. Ascensoarele prevăzute pentru persoane transportabile cu targa sau cu

dizabilităţi, pot fi utilizate şi pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci
când respectă următoarele condiţii :
a) sunt prevăzute cu puţ propriu, separat de restul clădirii cu pereţi rezistenţi
la foc EI 240 şi uşi de palier EI 120 sau cu acces prin încăperi tampon protejate şi cu
____________________________________________________________________________ 104
uşi EI 90.c, având asigurată funcţionarea timp de 120 minute de la izbucnirea
incendiului;
b) au acces la căile comune de circulaţie orizontală, la un hol sau o cale de
acces directă în exterior ;
c) sunt în legătură cu o scară sau o ieşire spre exterior, direct sau prin
intermediul unei căi de acces separate (coridor, hol);
d) în faţa uşilor de palier ale acestor ascensoare se asigură o zonă de
aşteptare care să nu blocheze circulaţia de evacuare a celorlalţi utilizatori;
e) sunt alimentate din sursa de bază şi sursa de rezervă ;
f) au asigurată marcarea şi semnalizarea corespunzătoare.
Art. 3.218. (1) Toate ascensoarele clădirii foarte înalte vor fi realizate astfel încât în
cazul defectării sau opririi accidentale să permită aducerea cabinelor la un palier de acces
apropiat, iar în caz de incendiu cabinele să fie aduse automat la parter.
(2) Aceste prevederi sunt obligatorii şi la alte sisteme de transport sau
circulaţie pe verticală ce se prevăd în clădire (monte-charge, elevatoare etc.).
Art. 3.219. (1) La clădirile foarte înalte este obligatorie prevederea a cel puţin două
(2) ascensoare de pompieri, cu acces uşor de la nivelul intrării în clădire, realizate
corespunzător cerinţelor asigurării operaţiunilor de intervenţie în caz de incendiu şi
prevăzute cu apel prioritar pentru pompieri.
(2) Ascensoarele pentru pompieri se prevăd cu puţuri proprii, separate
între ele şi faţă de restul cclădirii cu pereţi rezistenţi la foc REI 240 şi goluri de acces
protejate cu uşi rezistente la foc EI 120.c. Ascensoarele pentru pompieri vor asigura accesul
pentru intervenţie în caz de incendiu la nivelurile supraterane şi subterane ale clădirii.
Ascensoarele pentru pompieri pot să nu asigure accesul la ultimul nivel suprateran şi la cel
mai de jos nivel subteran al clădirii.
(3) Ascensoarele pentru pompieri se realizează potrivit prevederilor
reglementărilor tehnice aplicabile şi vor avea asigurată funcţionarea timp de 180 de minute.
(4) Ascensoarele pentru pompieri se alimentează din sursa de bază şi
sursa de rezervă, fiind marcate şi semnalizate corespunzător.
(5) Se recomandă ca ascensoarele pentru pompieri aferente
subsolurilor clădirilor să fie separate de cele ale nivelurilor supraterane.
Art. 3.220. (1) Clădirile foarte înalte se echipează se echipează cu instalaţii de

semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi ale reglementărilor
tehnice aplicabile.
(2) Clădirile foarte înalte se dotează cu mijloace de primă intervenţie
conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Art. 3.221. Echiparea clădirilor foarte înalte cuprinde:

a) instalaţii de semnalizare a incendiilor (automate şi cu acţionare manuală);
b) hidranţi interiori;
c) coloane uscate;
d) instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler;
e) perdele de apă cu sprinklere deschise (drencere) pentru protecţia golurilor
din planşee;
f) hidranţi exteriori.
____________________________________________________________________________ 105
Art. 3.222. La clădirile supraterane foarte înalte se asigură căi de acces şi de
intervenţie pentru autospecialele de intervenţie, cel puţin pe două (2) laturi.
Art. 3.223. Clădirile foarte înalte, indiferent de destinaţie, vor avea constituite servicii
propii private de pompieri, alcătuite din personalul permanent al clădirii şi cel puţin un
pompier angajat pe schimb, serviciu corespunzător echipat şi dotat, dispus pe cât posibil în
apropierea unui acces de la nivelul terenului.
SECŢIUNEA V
Clădiri cu săli aglomerate
Art. 3.224. (1) Sunt considerate săli aglomerate încăperile sau grupurile de
încăperi civile care comunică direct între ele prin goluri verticale sau orizontale, protejate ori
neprotejate cu elemente de închidere, în care se pot întruni simultan cel puţin 200 de
utilizatori la parter şi 150 la celelalte niveluri, iar suprafaţa ce-i revine unui utilizator este mai
mică de 4 m².
(2) Măsurile de securitate la incendiu la sălile aglomerate se stabilesc în
funcţie de destinaţie, categoria sălii aglomerate, capacitatea maximum simultană de
utilizatori, starea utilizatorilor, numărul de niveluri şi nivelul de stabilitate la incendiu al
clădirii.
(3) Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor cu săli aglomerate se
determină conform prevederilor tabelului 2.11.
Art. 3.225. Pentru sălile aglomerate cu funcţiuni multiple (polivalente), măsurile de

securitate la incendiu se asigură în funcţie de categoria de încadrare cea mai defavorabilă a
sălii.
Art. 3.226. (1) În funcţie de destinaţie, sălile aglomerate se încadrează în categoria

S1 sau categoria S2, conform prevederilor tabelului 3.226.
Tabelul 3.226. Categorii de săli aglomerate
Categoria sălii aglomerate Destinaţia sălii aglomerate
Teatre dramatice şi muzicale, săli de spectacole,

S1 circuri, expoziţii comerciale şi muzee cu exponate
combustibile, baruri de noapte etc.
____________________________________________________________________________ 106
Săli de întruniri, conferinţe, dans, concerte, sport,
S2 aşteptare, cult, discoteci, cluburi, magazine şi centre
comerciale, proiecţii cinematografice, lectură, muzee,
expoziţii, auditorii, cantine, restaurante, vestiare etc.
(2) Sălile aglomerate a căror destinaţie nu este menţionată în tabel, se

încadrează prin asimilare.
Art. 3.227. (1) Sălile aglomerate care au asigurat nivelul I, II sau III de stabilitate la
incendiu, vor fi astfel conformate încât să îndeplinească condiţiile de corelare normate:
a) Între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane şi
capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă, potrivit prevederilor tabelului 3.227.a.
Tabelul 3.227.a. Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane
şi capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă
Capacitatea maximă simultană de
Categoria utilizatori, în funcţie de nivelul de
Amplasarea sălii aglomerate sălii stabilitate la incendiu al clădirii
aglomerate I II III
Independentă sau S1 10000 2000
compartiment de incendiu Nelimitat
S2 Nelimitat 2500
Alipită pe o latură de construcţie
cu altă destinaţie sau S1 8000 6000 1500
comasarea mai multor săli
aglomerate într-o construcţie S2 9000 8000 2000
Înglobată în construcţie cu altă S1 5000 4000 1000
destinaţie
S2 6000 5000 1500
b) Între categoria sălii aglomerate (porţiunea în care publicul are acces) şi
numărul maxim de niveluri supraterane admis, potrivit prevederilor tabelului 3.227.b.
Tabelul 3.227.b. Corelarea între categoria sălii aglomerate (porţiunea în care publicul are
acces) şi numărul de niveluri supraterane admis
Numărul maxim de niveluri supraterane admis în clădiri având
Categoria nivelul de stabilitate la incendiu
sălii I II III
aglomerate
S1 Nelimitat 5 2
S2 Nelimitat 7 3
c) Între categoria sălii aglomerate (porţiunea în care publicul are acces) şi
numărul de niveluri subterane admis, potrivit prevederilor tabelului 3.227.c.
Tabelul 3.227.c. Corelarea între categoria sălii aglomerate (porţiunea în care publicul are
acces) şi numărul de niveluri subterane admis.
____________________________________________________________________________ 107
Categoria Numărul maxim de niveluri subterane admis în clădiri având nivelul
sălii de stabilitate la incendiu
aglomerate I II III
S1 4 2 1
S2 6 4 2
(2) În cazuri justificate tehnic, investitorii sau beneficiarii pot stabili prin
hotărâri scrise ale Consiliilor de conducere respective şi pe proprie răspundere, capacităţi
mai mari sau număr sporit de niveluri,
Art. 3.228. (1) În clădiri provizorii independente, parter, cu nivelul de stabilitate la

incendiu IV sau V se pot amenaja săli aglomerate numai pentru:
a) circuri mobile, spaţii comerciale şi săli de întruniri ocazionale;
b) cluburi, discoteci şi cinematografe cu funcţionare sezonieră, pentru
maximum 300 de utilizatori;
c) expoziţii de importanţă locală care nu adăpostesc exponate de valoare sau
patrimoniu, (potrivit declaraţiei investitorului sau beneficiarului).
(2) La clădirile provizorii cu săli aglomerate, trebuie asigurate minimum
două căi de evacuare pentru utilizatori şi timpii (lungimile) de evacuare normate de la cel
mai îndepărtat loc până la o ieşire în exterior.
Art. 3.229. (1) Porţiunile de clădire aferente sălilor aglomerate înglobate în

construcţii cu alte destinaţii, se separă cu elemente de construcţie rezistente la foc minimum
EI 180 pentru pereţi şi REI 90 pentru planşee. În mod similar se separă între ele şi porţiunile
de clădiri aferente mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinaţia lor.
(2) La cluburi şi discoteci, porţiunile aferente diferitelor activităţi pot
comunica liber cu sectoarele de recepţie ale sălilor aglomerate.
(3) Vestiarele, birourile, amfiteatrele şi sălile de întruniri din clădirile
administrative, de învăţămînt, sănătate, sport, cultură, turism, cult etc., pot avea căi de
evacuare comune cu cele ale clădirii în care sunt situate.
(4) Sălile aglomerate comasate într-o clădire pot comunica cu porţiunile
comune ale clădirii în care sunt dispuse, prin goluri de circulaţie funcţională protejate cu uşi
EI 30.c.
Art. 3.230. (1) Teatrele cu mai mult de 600 locuri şi scenă amenajată, vor avea
separată scena şi anexele sale (buzunare, depozite, ateliere, cabine artişti etc.) faţă de
sală, prin pereţi rezistenţi la foc minimum EI 240 şi planşee rezistente la foc REI 120, iar
golurile portal de comunicare funcţională protejate cu cortine de siguranţă EI 90.c. La
teatrele tip arenă se separă numai anexele.
(2) Faţă de alte spaţii în care publicul are acces (foaiere, holuri,
coridoare, vestibuluri etc.), separarea scenei şi a anexelor sale se realizează cu pereţi
rezistenţi la foc minimum EI 180 şi planşee rezistente la foc REI 90.
(3) Atunci când scenele au suprafaţa de maximum 50 m2, încăperile
pentru artişti pot avea uşi de comunicare directă cu sala sau scena.
(4) În pereţii rezistenţi la foc EI 240 ce separă sala teatrului faţă de
scena amenajată, în afara golului portal se pot practica două goluri de circulaţie funcţională
(câte unul de fiecare parte a portalului), protejate cu uşi rezistente la foc EI 90.c sau cu
încăperi tampon protejate, prevăzute cu uşi rezistente la foc EI 45.c.
____________________________________________________________________________ 108
(5) La sălile care au portalul spre scenă protejat cu cortină de siguranţă,
căile de acces funcţionale dintre scenă şi încăperile pentru reflectoare, loji, regie etc. care
comunică liber cu sala, se protejază cu încăperi tampon protejate, realizate cu pereţi
rezistenţi la foc EI 120 şi planşee rezistente la foc REI 120, prevăzute cu uşi rezistente la
foc EI 90.c.
Art. 3.231. (1) Pereţii şi planşeele care separă scena şi buzunarele scenei de
anexele lor, vor fi rezistenţi la foc minimum EI 90.
(2) Golurile de circulaţie funcţională din pereţii care separă scena şi
buzunarele scenei faţă de anexele acestora (ateliere, cabine, birouri etc.), inclusiv cele din
pereţii care separă căile de circulaţie şi evacuare aferente, se protejează cu uşi EI 45.c.
(3) Planşeele cabinelor pentru artişti şi ale depozitelor de materiale
combustibile amplasate sub scenă, trebuie să fie rezistente la foc minimum REI 90 pentru
cabine şi REI 180 pentru depozite.
Art. 3.232. (1) Pereţii care separă depozitele pentru materiale combustibile şi
atelierele anexe cu risc mare de incendiu faţă de restul clădirii teatrului, vor fi rezistenţi la
foc minimum EI 240 şi fără alte goluri decât cele strict necesare circulaţiei funcţionale,
protejate cu uşi rezistente la foc minimum EI 90.c.
(2) Acoperişul scenei şi structurile de rezistenţă ale pasarelelor şi
grătarelor scenei se pot executa din materiale A1-s1.d0 sau A2-s2.d0, rezistente la foc
R 15.
(3) Golurile de acces din clădire la pasarelele scenei se protejează cu
uşi rezistente la foc minimum EI 90-c.
(4) Grătarele pasarelelor pot fi realizate din materiale clasa de reacţie la
foc A1, A1-s1.d0, A2-s1.d0 sau B-s1.d0.
(5) Planşeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi
situate deasupra lor, trebuie să fie rezistente la foc de minimum REI 120.
Art. 3.233. (1) Proiecţia filmelor pe bază de nitroceleloză, trebuie să se facă din
cabine special amenajate, atunci când se utilizează mai mult de un aparat de proiecţie a
filmelor neinflamabile (peliculă de siguranţă) sau de proiecţie digitală, precum şi indiferent
de numărul aparatelor la proiecţia filmelor pe bază de nitroceluloză.
(2) Pereţii şi planşeele cabinei de proiecţie pentru peliculă pe bază de
nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecţie a filmelor şi ale depozitelor aferente
cabinei de proiecţie, vor fi rezistenţi la foc de minimum EI 90 pentru pereţi şi REI 60 pentru
planşee.
(3) Cabina de proiecţie pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai
mult de un aparat de proiecţie nu trebuie să comunice direct cu sala în care se află publicul
decât prin vizete de proiecţie şi observare, închise etanş contra fumului cu geamuri şi
protejate cu obloane EI 15.c care prin închidere, în caz de incendiu să acţioneze aprinderea
automată a luminii din sală.
(4) Dacă pentru proiecţia peliculelor de siguranţă se folosesc becuri
incandescente sau becuri cu descărcări în gaze cu o putere mai mică de 2000 W, cabina de
proiecţie poate comunica cu sala în care se află publicul prin uşi EI 15.c, iar vizetele nu
trebuie să fie protejate cu obloane EI 15.c decât dacă depăşesc suprafaţa de 0,16 m2.
____________________________________________________________________________ 109
(5) Comunicarea cabinei de proiecţie pentru pelicule de siguranţă şi a
anexelor sale cu căile de circulaţie şi evacuare ale publicului se asigură numai prin încăperi
tampon protejate.
(6) Uşile cabinei de proiecţie, ale încăperilor de derulare şi aparataj
electric. precum şi cele ale încăperii tampon prin care comunică cu restul clădirii, trebuie să
fie rezistente la foc minimum EI 45.c.
(7) Cabinele de proiecţie digitală cu mai mult de un aparat de proiecţie a
filmelor, trebuie să fie separate de restul clădirii prin pereţi rezistenţi la foc minimum EI 60 şi
planşee rezistente la foc minimum REI 60, iar uşile de comunicare cu restul clădirii vor fi
Art. 3.234. Deasupra scenelor amenajate ale sălilor de teatru nu se prevăd sau
amenajează încăperi cu alte destinaţii, iar sub scene nu se amplasează depozite de
materiale combustibile ori alte încăperi cu risc mare sau foarte mare de incendiu.
Art. 3.235. Sălile de teatru cu mai mult de 600 locuri şi scenă amenajată vor avea
prevăzute:
a) cortine de siguranţă între scenă şi sală, precum şi între scenă şi
buzunarele acesteia, rezistente la foc minimum EI 90.c. Cortinele de siguranţă trebuie să
poată fi coborâte prin comenzi de la distanţă şi manuale, în cel mult 40 de secunde
b) serviciu privat de pompieri, amplasat în încăpere proprie care va avea
acces uşor şi sigur în caz de incendiu din exterior şi acces la scenă şi încăperile unde sunt
necesare manevre sau intervenţii în caz de incendiu;
c) posibilităţi de acces şi intervenţie în caz de incendiu la părţile superioare
ale scenei, la nivelul podiumului de joc şi la subsolul scenei, prin scări interioare închise sau
prin scări exterioare deschise, iar golurile protejate cu uşi rezistente la foc minimum EI 45.c.
Art. 3.236. (1) Scenele prevăzute cu cortină de siguranţă, buzunarele scenelor cu

aria mai mare de 100 m 2 şi fosele pentru orchestră cu peste 50 de locuri, vor avea
obligatoriu două ieşiri de evacuare distincte de cele ale sălii teatrului, iar la scenele fără
cortină de siguranţă una din ieşirile de evacuare poate fi asigurată prin sala teatrului. La
sălile tip arenă, căile de evacuare ale publicului constituie şi căi de evacuare ale actorilor.
(2) Căile de evacuare ale balcoanelor şi lojelor din sălile cu scene de
teatru, cele ale încăperilor de servire a publicului, precum şi cel puţin una dintr e cele ale
supantelor pentru mai mult de 100 persoane din orice sală aglomerată, vor avea trasee
separate de sală.
(3) Buzunarele scenei şi depozitele, vor avea cel puţin o cale de
evacuare asigurată pe traseu separat de scenă.
Art. 3.237. (1) Scenele cu suprafaţa mai mare de 150 m2 şi buzunarele acestora cu
înălţimea mai mare de 10 m, vor avea asigurată evacuarea fumului în caz de incendiu
(desfumare) prin tiraj natural-organizat, cu dispozitive (opace sau transparente) de evacuare
a fumului amplasate la partea superioară a scenei (deasupra grătarelor), cu suprafaţa liberă
totală, document de referinţă SR EN 12101-2 :2004 („Sisteme pentru controlul fumului şi
gazelor fierbinţi. Partea 2: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare naturală a fumului şi
gazelor fierbinţi‖), de minimum 5% din aria pardoselii sau prin tiraj mecanic corespunzător
alcătuit şi dimensionat.
____________________________________________________________________________ 110
(2) Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu
(desfumare) din scenele cu suprafaţa mai mare de 150 m 2 şi buzunarele acestora, vor fi cu
acţionare automată sub efectul temperaturii sau la depăşirea unor presiuni de 34 daN/m 2 şi
acţionări manuale din locuri uşor accesibile şi de la seviciul privat de pompieri.
Art.3.238. (1) În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcţionale ale sălilor

aglomerate cu orice destinaţie, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc
aparataj ori obiecte de importanţă deosebită, se separă de restul clădirii prin pereţi şi
planşee a căror rezistenţă la foc se stabileşte în funcţie de densitatea sarcinii termice (q),
potrivit Anexei 2 şi de importanţa bunurilor din încăperile adiacente.
(2) Cabinele tehnice necesare funcţional (regie, sunet, lumini), pot avea
spre sala aglomerată goluri protejate cu geamuri rezistente la foc minimum EI 60 sau cu
obloane rezistente la foc EI 60.c ori perdele de sprinklere deschise (drencere) cu acţionare
manuală, în toate cazurile în care aceste cabine se separă de restul clădirii la fel ca sala
aglomerată.
(3) Elementele de separare din interiorul clădirii şi compartimentelor de
incendiu sau funcţionale ale clădirii cu săli aglomerate, trebuie să îndeplinească şi condiţiile
din tabelul 3.238.
Tabelul 3.238. Elemente de separare din interiorul clădirii şi compartimentelor de incendiu

sau funcţionale ale clădirilor cu săli aglomerate
Nivelul de Condiţii minime
stabilitate de rezistenţă la
Nr. Destinaţia elementului la foc (minute): Observaţii
crt incendiu
al clădirii pereţi planşee
Planşeele nivelurilor intermediare * Se respectă
amenajate în interiorul sălilor I, II, III - REI* condiţiile nivelului
de stabilitate la
1. aglomerate (logii, balcoane, A1, A2- incendiu asigurat
supante, platforme etc.). s2.d0 la construcţie.
Elemente ce separă de restul
construcţiei încăperile accesibile I, II
publicului din săli polivalente, EI 120 REI 60
2. expoziţii, magazine, centre şi A1, A2 A1, A2
complexe comerciale etc., -
inclusiv căile comune de
circulaţie şi evacuare ale III EI 60 REI 45
acestora (cu excepţia planşeelor A1, A2 A1, A2
peste subsol).
In săli de
Planşeele peste subsol sau I, II - REI 180 alimentaţie
publică, pot fi REI
demisol, la încăperile accesibile A1, A2 60, cu excepţia
3. publicului şi la căile lor comune planşeelor peste
de circulaţie evacuare, precum şi REI 120 parcaje şi
la ateliere. III - A1, A2 depozite de
materiale
combustibile
____________________________________________________________________________ 111
Elemente de separare între Golurile de
4. depozitele de materiale şi/sau I, II, III EI 180 REI 120 comunicare
funcţională se
substanţe combustibile şi restul A1, A2 A1, A2 protejază cu
construcţiii. elemente EI 90.c.
Art. 3.239. Pereţii şi planşeele de separare a spaţiilor închise pentru parcarea

autoturismelor faţă de clădirile cu săli aglomerate cu orice destinaţie, trebuie să fie
rezistente la foc minimum EI 240 pentru pereţi şi respectiv REI 180 pentru planşee. În aceşti
pereţi de separare a parcajelor, se admit numai goluri de circulaţie funcţională şi evacuare,
protejate cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi
EI 90.c.
Art. 3.240. (1) Sălile aglomerate cu orice destinaţie, precum şi depozitele aferente
de materiale combustibile cu aria mai mare de 36 m², se prevăd cu sisteme de evacuare a
fumului degajat în caz de incendiu (desfumare) prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj
mecanic.
(2) Suprafaţă totală a dispozitivelor cu deschidere automată pentru
evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, document de referinţă SR
EN 12101-2, va fi cel puţin unu (1)% din aria sălii aglomerate şi respectiv a depozitului.
(3) Atunci când evacuarea fumului se asigură prin tiraj mecanic, se
respectă prevederile codului şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 3.241. (1) Dispozitivele cu deschidere automată (gurile) pentru evacuarea

fumului în caz de incendiu se prevăd în treimea superioară a sălii (încăperii) şi se
repartizează cât mai uniform faţă de aria protejată. Ele pot comunica direct cu exteriorul sau
prin ghene de evacuare a fumului cu secţiunea echivalentă cu a gurilor de evacuare.
Eventualele tubulaturi din interiorul încăperii din care se evacuează fumul pot fi EI 15.
(2) Ghenele de evacuare a fumului în caz de incendiu vor avea pereţii
rezistenţi la foc minimum EI 60 la trecerea prin alte destinaţii, iar ghenele colectoare de
evacuare a fumului EI 180.
(3) Dispozitivele cu deschidere automată pentru evacuarea fumului
trebuie să poată fi acţionate şi prin comenzi manuale, uşor accesibile de la nivelul sălii şi din
încăperea serviciului privat de pompieri.
(4) Încăperile din care se evacuează fumul în caz de incendiu vor avea
asigurate admisii de aer dispuse la partea lor inferioară (în apropierea pardoselii), conform
Art. 3.242. (1) Elementele decorative interioare, finisajele precum şi tratamentele

termice şi acustice ale sălilor aglomerate vor fi din clasa de reacţie la foc A1, A2-s1.d1,
B-s1.d0 sau B-s1.d1, C-s1.d0 sau C-s1.d1, ori executate din lemn ignifugat sau tratat cu
substanţe termospumante cel puţin pe partea neaparentă (inclusiv scheletul de montare) şi
respectiv A2FL-s1 la planşee, alcătuite potrivit prevederilor din cod şi astfel dispuse încât să
nu propage incendiul cu uşurinţă.
(2) Continuitatea golurilor dintre finisajele sau tratamentele termice sau
acustice şi elementele suport ale acestora (pereţi, parapeţi sau planşee), trebuie întreruptă
prin diafragme (care pot fi realizate din aceleaşi materiale), în celule cu dimensiuni de
____________________________________________________________________________ 112
maximum 4 x 4 m, astfel încât să se evite formarea de curenţi favorabili dezvoltării
incendiilor.
Art. 3.243. (1) În sălile aglomerate şi spaţiile lor anexă în care publicul are acces,
plafoanele suspendate pline vor fi clasa de reacţie la foc A1.
(2) Se pot utiliza şi zone de plafoane suspendate pline executate din
materiale clasa de reacţie la foc A2-s1.d0 sau A2-s1.d1, B-s1.d0 sau B-s1.d1, C-s1.d0
sau C-s1.d1, ori din lemn ignifugat sau tratat cu substanţe termospumante cel puţin pe
partea neaparentă (inclusiv scheletul de montare), dacă se asigură măsuri de împiedicare a
transmiterii incendiilor de la o porţiune la alta prin spaţii libere sau fâşii continui clasa A1 de
reacţie la foc, cu lăţimea de minimum un (1) m. Fac excepţie plafoanele suspendate care nu
sunt pline.
(3) Plafoanele suspendate pline ale sălilor aglomerate vor avea
elemente de susţinere rezistente la foc minimum R30, iar spaţiul dintre plafonul suspendat
şi planşeul de rezistenţă va fi întrerupt cu diafragme EI15, dispuse la maximum 25 m pe
Art. 3.244. (1) Pentru evacuarea utilizatorilor sălilor aglomerate este obligatorie
asigurarea a cel puţin două căi de evacuare, distincte şi judicios distribuite, pentru:
a) fiecare nivel al sălilor aglomerate, precum şi nivelurile de supante, loji şi
balcoane pentru mai mult de 100 utilizatori;
b) foaiere, alimentaţie publică, garderobe şi alte încăperi de servire a
publicului, cu aria mai mare de 200 m2.
(2) Sălile aglomerate cu capacitatea maximum simultană mai mare de
600 utilizatori vor avea asigurate minimum trei (3) căi de evacuare.
(3) La sălile aglomerate de spectacole cu scene sau podiumuri de joc,
circulaţia de evacuare va fi astfel organizată încât publicul utilizator să nu se deplaseze în
direcţia scenei sau a podiumului de joc sau evacuarea publicului să fie prin scenă sau
podiumul de joc, cu excepţia situaţiilor în care sunt dispuse locuri pentru spectatori în scenă
sau pe podium.
(4) Gabaritele trecerilor de evacuare din interiorul sălilor aglomerate vor
corespunde numărului unităţilor (fluxurilor) de trecere care se evacuează prin acestea
Art. 3.245. Numărul normat de utilizatori “C” pentru o unitate (flux) de trecere pe
calea de evacuare la sălile aglomerate, este precizat în tabelul 3.245.
Tabelul 3.245. – Numărul de utilizatori “C” pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare
Numărul de utilizatori“C”
Nr. Tipul sălii aglomerate şi nivelul de stabilitate pentru o unitate de trecere
Cr la incendiu al clădirii (flux) de evacuare
t.
Sală aglomerată tip S1 şi nivel I 60 (80)*
1. de stabilitate la incendiu: II 50 (70)*
III 35 (50)*
IV şi V 25
I 75(110)*
2. Sală aglomerată tip S2 şi nivel II 65 (100)*
____________________________________________________________________________ 113
de stabilitate la incendiu: III 50 (75) *
IV 35
V 25
Nota : *) Valorile din paranteze se referă la unităţile (fluxurile) de trecere de evacuare din
interiorul sălii aglomerate, pe traseul parcurs de la cel mai îndepărtat loc până la cea mai
apropiată uşă de evacuare a sălii aglomerate.
Art. 3.246. Timpii (lungimile) de evacuare maximum admişi pe traseele parcurse de

utilizatori pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate, sunt precizaţi în tabelul 3.246.
Tabelul 3.246. - Timp (lungime) de evacuare maximum admise la săli aglomerate

Timpi (lungimi) de evacuare maximum admişi
de la cel mai de la uşa sălii aglomerate până la o
Nivelul de îndepărtat loc, scară sau degajament protejat, când
Categoria stabilitate până la cea mai evacuarea se face :
sălii la incendiu apropiată uşă de În două direcţii într-o singură
aglomerate al clădirii evacuare a sălii diferite direcţie (coridor
aglomerate înfundat)
sec. metri sec. metri sec. metri
I 150 60 95 38 63 25
Sala II 125 50 88 35 50 20
aglomerată
III 75 30 63 25 38 15
tip S1
IV şi V 50 20 25 10 25 10
I 250 100 100 40 75 30
Sala II 225 90 88 35 50 20
aglomerată
III 150 60 63 25 38 15
tip S2
IV 100 40 40 16 30 12
V 50 20 25 10 25 10
Note la tabelul 3.246 :

a) Traseele de evacuare prin foaiere, holuri şi windfanguri ale sălii aglomerate nu se iau în
considerare la stabilirea timpului (lungimii) de evacuare normat, dacă foaierele şi holurile au
asigurate condiţiile de securitate la incendiu stabilite pentru sala aglomerată respectivă.
b) Timpul (lungimea) căii de evacuare într-o singură direcţie (coridor înfundat), se referă la
porţiunile de trasee prin care se accede la două căi de evacuare, precum şi în încăperile la
care sunt admise.
Art. 3.247. (1) Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să
se realizeze treceri cu lăţimi corespunzătoare, prin care utilizatorii săli să ajungă la ieşiri.
(2) La sălile aglomerate cu locuri pe fotolii, scaune sau bănci, pe
trecerile dintre pachetele de locuri se pot prevede strapontine, dacă acestea:
a) se ridică automat şi se menţin în această poziţie atunci când nu sunt
utilizate, lăsând liberă lăţimea trecerii rezultată din calcul;
____________________________________________________________________________ 114
b) fiind coborâte, rămâne liberă o trecere cu lăţimea de minimum 0,80 m.
Art. 3.248. Pe trecerile de evacuare dintre rândurile de scaune se admit trepte numai
perpendiculare pe acestea (nu în lungul lor).
Art. 3.249. (1) La sălile de spectacole, auditorii, săli de concerte, polivalente şi

altele similare, numărul maxim de locuri dintr-un rând se stabileşte în funcţie de nivelul de
stabilitate la incendiu al clădirii şi de modul în care se face evacuarea utilizatorilor din rând,
potrivit prevederilor tabelului 3.249(1).
Tabelul 3.249.(1) - Numărul maxim de locuri dispuse pe un rând de scaune

Modul de evacuare al Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii
utilizatorilor aflaţi pe I şi II III IV şi V
un rând de scaune Numărul de locuri dispuse pe un rând
Pe la un capăt al 25 14 10*
rândului
Pe la ambele capete 40 25 20
ale rândului
NOTA: *) În cazurile admise, la sălile aglomerate din clădiri cu nivelul de stabilitate la

incendiu IV sau V care nu sunt echipate cu instalaţie interioară de stingere a incendiilor se
asigură obligatoriu evacuarea rândurilor de scaune la ambele capete.
(2) Numărul de locuri dintr-un rând nu este limitat la sălile aglomerate
din clădiri cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, dacă se prevăd uşi amplasate în
pereţii laterali ai sălii, astfel dispuse încât la fiecare capăt al unui grup de patru rânduri de
scaune să existe câte o uşă de evacuare.
(3) Spaţiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie să fie de
minimum 0,45 m.
Art. 3.250. (1) Pentru asigurarea evacuării rapide şi fără accidente a utilizatorilor,
scaunele, băncile şi pupitrele din sălile aglomerate se fixează de pardos eală, astfel încât să
nu fie răsturnate în caz de panică.
(2) La sălile polivalente se recomandă ca scaunele să fie solidarizate
între ele pe şiruri şi rînduri. Fiecare şir sau rând de scaune trebuie fixat solid la cele două
capete, de pardoseală ori pereţi sau prins solidar de celelalte rânduri astfel încât să devină
un pachet. În toate situaţiile, barele de fixare perpendiculare pe rândurile de scaune şi
aplicate la nivelul pardoselii, vor avea cel mult 20 mm grosime, iar profilul rotunjit.
(3) Lojele din sălile de spectacol, expoziţii şi saloane de dans pot avea
maximum 25 de scaune mobile.
(4) La sălile de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri,
scaunele şi băncile pot fi nefixate de pardoseală.
Art. 3.251. (1) Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să
se asigure căi de acces şi circulaţie la ieşirile din sală, prin treceri cu lăţimi determinate prin
calcul.
____________________________________________________________________________ 115
(2) La amplasarea mobilierului în săli aglomerate cu locuri la mese,
trebuie să se asigure treceri cu lăţimi normate determinate prin calcul şi prin care utilizatorii
să se poată evacua în caz de incendiu.
Art. 3.252. (1) Este interzisă utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care
pot întrerupe căile de evacuare ale utilizatorilor sălilor aglomerate.
(2) Pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uşi false sau
placări cu oglinzi.
Art. 3.253. (1) În clădirile cu săli aglomerate pot fi prevăzute scări rulante realizate
conform prevederilor art. 2.113, cu condiţia asigurării şi a căilor de evacuare a utilizatorilor
prin scări închise.
(2) Indiferent de lăţimea rampei, scara rulantă poate fi considerată că
asigură trecerea unei singure unităţi (flux) de trecere de evacuare.
Art. 3.254. (1) Uşile de pe traseul evacuării utilizatorilor sălilor aglomerate trebuie
să se deschidă în sensul evacuării spre exterior, să fie prevăzute cu bară antipanică şi să
nu aibă proeminenţe care ar putea îngreuna trecerea.
(2) La uşile exterioare şi cele din pereţii care separă sala aglomerată de
alte funcţiuni ale clădirii, se pot utiliza sisteme de zăvorâre, fără încuiere, uşor de acţionat în
condiţiile aglomerării utilizatorilor în faţa lor.
Art. 3.255. (1) Lăţimea scărilor de evacuare în condiţiile în care utilizatorii aflaţi la
diferite niveluri pot observa incendiul în acelaşi timp şi se pot îndrepta simultan spre scări,
se determină după numărul de unităţi (fluxuri) de trecere de evacuare ce provin din nivelul
cel mai aglomerat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri, lăţimea necesară
pentru evacuarea a 25% din utilizatorii aflaţi la nivelul respectiv.
(2) Uşile de acces la casele scărilor de evacuare închise, vor fi
(3) Lăţimea uşilor de evacuare a utilizatorilor la nivelul terenului sau al
carosabilului înconjurător, trebuie să asigure trecerea numărului total de unităţi (fluxuri) de
trecere de evacuare, care vin prin scările interioare şi a tuturor celor de la parter. Lăţimea
uşilor principale de acces şi evacuare în caz de incendiu se majorează cu 25% faţă de
lăţimea determinată prin calcul.
Art. 3.256. Circulaţiile comune orizontale şi casele de scări închise (care nu au

ferestre directe spre exterior), se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului în caz de
incendiu (desfumare) prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic, conform prevederilor
codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 3.257. (1) Cabina de proiecţie pentru pelicula de siguranţă sau de proiecţie
digitală şi anexele acestora vor avea acces la o cale de evacuare, care poate fi comună cu
a publicului dar fără a trece prin sală. La cabinele de proiecţie pentru peliculă pe bază de
nitroceluloză, se asigură şi o a doua cale de evacuare, independentă de cele ale publicului.
(2) Calea de acces la cabinele de proiecţie şi anexele acestora din
căile de evacuare ale publicului, este admisă numai prin uşă rezistentă la foc EI 45.c.
____________________________________________________________________________ 116
Art. 3.258. (1) Scările interioare de evacuare supraterane ale utilizatorilor sălilor
aglomerate pot avea rampe directe spre subsol numai atunci când asigură circulaţia
acestora la încăperi şi spaţii destinate publicului utilizator (separate faţă de alte funcţiuni
dispuse în subsol).
(2) Scările exterioare prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor sălilor
aglomerate trebuie să fie rezistente la foc R 15, protejate şi dimensionate corespunzător
prevederilor codului şi cu înclinare de maximum 1:2, iar rampele şi podestele acoperite.
(3) Planurile înclinate acoperite se pot utiliza ca ieşiri de evacuare la
nivelul terenului sau al unor circulaţii carosabile, dacă îndeplinesc condiţiile specifice
acestora.
(4) Curţile interioare şi spaţiile dintre construcţii pot fi luate în
considerare la evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu atunci când sunt ferite de efectele
incendiului şi au lăţime suficientă pentru trecerea numărului de unităţi (fluxuri) de trecere de
evacuare rezultat din calcul, dar nu mai puţin de 10 m.
Art. 3.259. (1) Clădirile cu săli aglomerate se echipează cu instalaţii automate de

semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii de stingere a incendiilor conform prevederilor
(2) Echiparea cu instalaţii a clădirilor cuprinde:
a) hidranţi interiori;
b) coloane uscate;
c) instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler;
d) perdele de apă cu sprinklere deschise (drencere) pentru
protecţia golurilor din planşee;
e) hidranţi exteriori.
(3) Clădirile se dotează cu mijloace de primă intervenţie, conform
prevederilor reglementărilor de specialitate.
Art. 3.260. La clădirile cu săli aglomerate se asigură cale de acces şi intervenţie din
exterior pentru autospecialele de intervenţie, cel puţin pe două (2) laturi.
Art. 3.261. (1) Clădirile cu săli aglomerate vor avea asigurat acces din drumurile
publice şi posibilităţi corespunzătoare de desfăşurare a operaţiunilor de stingere a
incendiilor şi de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu.
(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în
vecinătatea clădirilor, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar evacuarii
utilizatorilor şi al accesului, circulaţiei şi intervenţiei autospecialelor la faţadele vitrate ale
clădirii şi la sursele de alimentare cu apă.
Art. 3.262. Clădirile teatrelor şi cele polivalente cu săli aglomerate şi capacitatea

maximă simultană mai mare de 500 utilizatori, vor avea constituite servicii private de
pompieri, corespunzător echipate şi dotate, dispuse pe cât posibil în apropierea unei căi de
acces de la nivelul terenului.
SECŢIUNEA VI
____________________________________________________________________________ 117
Clădiri subterane
Art. 3.263. (1) Sunt considerate clădiri civile subterane, construcţiile cu funcţiuni de
centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole,
alimentaţie, servicii etc., realizate în întregime sub cota terenului înconjurător şi care nu sunt
dispuse în subsolurile unor clădiri supraterane.
(2) Clădirile pot fi amplasate independent sau alipite de alte construcţii
sau porţiuni de construcţii subterane.
Art. 3.264. (1) Clădirile civile subterane vor avea asigurat nivelul I sau II de
stabilitate la incendiu.
(2) Nivelul de stabilitate la incendiu se determină conform prevederilor
tabelului 2.11.
(3) Prin modul de dispunere a funcţiunilor şi măsurile de securitate la
incendiu asigurate se va asigura limitarea propagării fumului şi a focului în interior, precum
şi la clădirile adiacente.
Art. 3.265. (1) În clădirile civile subterane nu este admisă dispunerea unor spaţii
sau încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu şi explozie volumetrică, ori în care sunt
utilizate şi/sau depozitate substanţe care în amestec cu aerul pot produce amestecuri cu
risc de explozie volumetrică.
(2) Lichidele combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55 ºC
sunt admise în cantităţile normate numai în zone compartimentate faţă de restul clădirii
subterane, special amenajate şi marcate şi care îndeplinesc condiţiile de protecţie stabilite
prin reglementări tehnice aplicabile.
Art. 3.266. (1) Clădirile civile subterane vor fi conformate astfel încât să respecte
condiţiile de corelare între destinaţie, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de
niveluri subterane şi riscul de incendiu, conform prevederilor codului.
(2) Încăperile şi clădirile vor avea stabilite şi precizate riscurile de
incendiu şi capacităţile maximum simultane de utilizatori.
(3) Încăperile şi spaţiile tehnice aferente dispuse în clădiri vor fi
proiectate, realizate şi utilizate în conformitate cu prevederile codului şi reglementărilor
tehnice aplicabile, asigurându-se condiţiile tehnice care să evite iniţierea incendiilor şi
propagarea uşoară a fumului şi a focului.
(4) Materialele şi elementele de construcţie utilizate vor fi clasa de
reacţie la foc A1, A2 sau B şi care nu emit gaze nocive în caz de incendiu
(5) Încăperile cu risc mare de incendiu vor fi separate de restul clădirii
prin pereţi şi planşee rezistente la foc potrivit densităţii sarcinii termice (q) din spaţiile
adiacente, corespunzător prevederilor Anexei 2 şi prevederilor codului, iar golurile de
circulaţie funcţională din pereţi se protejază cu încăperi tampon protejate, ventilate în
suprapresiune şi echipate cu uşi rezistente la foc EI 90.c.
Art. 3.267. Casele de scări şi puţurile pentru ascensoare sau alte sisteme de
transport pe verticală, inclusiv încăperile pentru maşinile aferente acestora dispuse în
clădirile subterane, vor fi separate de restul construcţiei cu pereţi şi planşee rezistente la foc
corespunzător densităţii sarcinii termice (q) şi a destinaţiei spaţiilor adiacente respective dar
____________________________________________________________________________ 118
minimum EI 120 pentru pereţi şi respectiv REI 90 pentru planşee, iar golurile de acces se
protejează cu uşi rezistente la foc EI 90.c sau încăperi tampon protejate, ventilate în
suprapresiune şi prevăzute cu uşi rezistente la foc EI 45-c.
Art. 3.268. Finisajele, tratamentele termice şi acustice vor fi din clasa de reacţie la
foc A1 sau A2-s1.d1, B-s1.d0 ori B-s1.d1 (inclusiv scheletul lor de susţinere sau montare).
Art. 3.269. (1) Căile prevăzute pentru circulaţia funcţională din clădiirle civile
subterane vor fi alcătuite şi dimensionate astfel încât să îndeplinească şi condiţiile necesare
asigurării evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, potrivit prevederilor codului şi
(2) Căile comune de circulaţie funcţională şi de evacuare a utilizatorilor
în caz de incendiu se separă de restul clădirii civile subterane conform prevederilor tabelului
3.269.(2).
Tabelul 3.269.(2). Separarea căilor de circulaţie funcţională şi de evacuare a utilizatorilor

clădirilor subterane
Rezistenţa la foc a elementelor despărţitoare (minute)
Nivel de stabilitate la coridoare,holuri, case de scări închise
incendiu al clădirii civile degajamente protejate
subterane pereţi planşee Pereţi planşee
I EI 120 REI 90 EI 180 REI 90
II EI 90 REI 60 EI 120 REI 60
Art. 3.270. Traseele căilor de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane

trebuie astfel stabilite încât prin distribuţia, alcătuirea, dimensionarea şi marcarea lor să se
asigure recunoaşterea cu uşurinţă a direcţiei de evacuare spre exterior şi circulaţia
lesnicioasă a utilizatorilor.
Art. 3.271. (1) În afară de scările de evacuare care asigură evacuarea utilizatorilor
unui singur nivel subteran, scările de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane vor fi
închise în case de scări şi vor avea rampele separate prin pereţi rezistenţi la foc minimum
EI 120.
(2) În clădirile subterane pot fi prevăzute scări rulante realizate conform
prevederilor art. 2.113, cu condiţia asigurării şi a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări
închise.
Art. 3.272. (1) Timpii (lungimile) de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile

subterane nu trebuie să depăşească:
a) 88 sec. (35 m), în două direcţii diferite la clădirile cu nivelul I de
stabilitate la incendiu şi respectiv 50 sec. (20 m) într-o direcţie (coridor înfundat);
b) 63 sec. (25 m) în două direcţiii diferite la clădirile cu nivelul II de
stabilitate la incendiu şi respectiv 38 sec. (15 m) într-o direcţie (coridor înfundat).
(2) Numărul normat de utilizatori (C) pe unitatea (flux) de trecere de
evacuare, este de 60.
____________________________________________________________________________ 119
Art. 3.273. Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) din clădirile civile
subterane este obligatorie, prin sisteme independente, la:
a) încăperile şi căile lor de evacuare în care se pot afla simultan mai mult de
50 de utilizatori;
b) încăperile cu risc mare ori foarte mare de incendiu.
Art. 3.274. (1) Clădirile civile subterane cu aria construită (Ac) mai mare de 600 m²
şi două sau mai multe niveluri subterane se prevăd cu instalaţii de semnalizare şi stingere a
incendiilor.
(2) Clădirile se se echipează cu instalaţii de semnalizare a incendiilor şi
de stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice
aplicabile.
(3) Echiparea cu instalaţii a clădirilor cuprinde:
b) coloane uscate;
c) instalaţii automate de stingere a incendiilor;
d) perdele de apă cu sprinklere deschise (drencere) pentru
protecţia golurilor din planşee;
e) hidranţi exteriori.
(4) Clădirile se dotează cu mijloace de primă intervenţie, conform
prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Art. 3.275. (1) Pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de intervenţie şi

salvare a utilizatorilor în caz de incendiu, clădirile vor avea acces din circulaţiile publice şi
circulaţii rutiere alcătuite, protejate şi marcate conform prevederilor codului şi
(2) Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în
vecinătatea clădirilor, vor fi amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru intervenţie şi
evacuarea utilizatorilor, al căilor de acces a autospecialelor în caz de incendiu la clădire şi la
sursele de alimentare cu apă.
Art. 3.276. Clădirile civile subterane vor avea asigurate posibilităţi de intervenţie cel
puţin pe două (2) laturi.
Art. 3.277. Clădirile civile subterane cu capacitatea maximum simultană mai mare de
500 utilizatori vor avea constituite servicii private de pompieri, corespunzător echipate şi
dotate, dispuse pe cât posibil în apropierea unui acces de la nivelul terenului.
CAPITOLUL 4
CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR DE PRODUCŢIE

ŞI/SAU DEPOZITARE
____________________________________________________________________________ 120
SECŢIUNEA I
Condiţii şi performanţe comune construcţiilor de producţie şi/sau depozitare
Art. 4.1. La proiectarea, realizarea şi utilizarea construcţiilor de producţie şi/sau

depozitare se respectă prevederile codului şi ale reglementările tehnice de specialitate
aplicabile.
Art. 4.2. (1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu şi construcţiile de

producţie şi/sau depozitare, vor avea determinate şi precizate riscurile de incendiu, conform
prevederilor art. 2.4 şi 2.8.
(2) Atunci când în construcţiile de producţie şi/sau depozitare sunt
utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă şi măsurile de securitate la
incendiu specifice acestora.
Art. 4.3. (1) În funcţie de riscurile de incendiu determinate şi precizate obligatoriu

în documentaţie, la construcţiile de producţie şi/sau depozitare se asigură performanţele
generale, comune şi specifice stabilite în cod.
(2) Pentru instalaţiile tehnologice de producţie şi/sau depozitare
amplasate în aer liber, riscurile de incendiu se determină independent pentru fiecare
instalaţie care prezintă caracteristici diferite din punctul de vedere al securităţii la incendiu şi
la care se asigură condiţiile de securitate la incendiu şi nivelele de performanţă
corespunzătoare acestora, precizându-se obligatoriu zonele în care sunt obligatorii măsuri
de protecţie specifice.
(3) Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de
securitate la incendiu impuse de riscurile foarte mari de incendiu şi explozie volumetrică,
este obligatorie şi are în vedere posibilitatea prezenţei amestecurilor de aer cu gaze, vapori
sau praf în concentraţii cu pericol de explozie atât în timpul funcţionării normale, cât şi în
caz de avarie.
Art. 4.4. (1) Construcţiile şi compartimentele de incendiu de producţie şi/sau

depozitare, vor avea determinat şi precizat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat.
(2) Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcţia
pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, sunt precizate în art.1.20.
(3) Structurile metalice neprotejate sau parţial protejate la foc în zonele
expuse direct radiaţiei termice, pot fi utilizate la construcţiile de producţie şi/sau depozitare
considerate cu nivelul II de stabilitate la incendiu, indiferent de densitatea sarcinii termice
(q), la următoarele construcţii şi compartimente de incendiu:
a) cu riscuri foarte mici sau mici de incendiu, indiferent de aria construită (Ac)
şi cel mult patru (4) niveluri supraterane;
b) cu riscuri mijlocii de incendiu cu aria construită de maximum 3000 m2 şi cel
mult trei (3) niveluri supraterane, dacă se asigură limitarea propagării uşoare a incendiilor
de la un nivel la altul al construcţiei;
____________________________________________________________________________ 121
c) cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu cu aria construită de maximum
2000 m2 şi cel mult două (2) niveluri supraterane, dacă se asigură limitarea propagării
uşoare a incendiilor de la un nivel la altul al construcţiei;
d) cu riscuri foarte mari de incendiu şi explozie volumetrică cu aria construită
de maximum 1000 m2 şi un (1) nivel suprateran;
e) depozite parter cu stive înalte (peste 6 m înălţime a stivelor), prevăzute cu
instalaţii automate de stingere cu apă.
Art. 4.5. Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se amplasează la distanţele

normate faţă de construcţii învecinate, conform prevederilor art. 2.17 sau se
compartimentează faţă de acestea cu elemente de construcţie rezistente la foc.
Art. 4.6. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se alcătuiesc astfel încât
să îndeplinească condiţiile de performanţă admise în cod şi în reglementările tehnice
aplicabile referitoare la alcătuire.
(2) Prin modul de alcătuire, dispunere şi realizare, elementele de
construcţie utilizate nu trebuie să propage focul cu uşurinţă.
(3) Golurile interioare ale elementelor de construcţie vor avea
continuitatea întreruptă conform codului, astfel încât să nu favorizeze propagarea uşoară a
fumului şi a focului în construcţie.
(4) Construcţiile şi încăperile închise încadrate cu risc mijlociu de
incendiu trebuie să fie cu pereţi şi planşee clasa A1 sau A2 de reacţie la foc.
(5) Elementele de construcţie care separă de restul construcţiei spaţii
cu risc foarte mare de incendiu şi explozie volumetrică, vor fi rezistente la foc şi la explozie.
Art. 4.7. Încăperile de depozitare cu risc mare şi foarte mare de incendiu şi aria mai
mare de 36 m2, se alcătuiesc, realizează şi compartimentează faţă de restul construcţiei cu
elemente rezistente la foc şi se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului în caz de
incendiu (desfumare) sau după caz, cu sistem de evacuărie a fumului şi gazelor fierbinţi.
Art. 4.8. Plafoanele suspendate nu sunt admise la încăperi şi spaţii închise încadrate
cu risc foarte mare de incendiu şi explozie volumetrică.
Art. 4.9. Grinzile, rampele, podestele şi treptele scărilor interioare de circulaţie

funcţională la platforme de lucru fără locuri permanente de muncă, pot fi realizate din
materiale R 15 şi neînchise în case de scări.
Art. 4.10. (1) Compartimentele de incendiu ale construcţiilor de producţie şi/sau

depozitare constituite conform prevederilor codului, se separă de restul construcţiei prin
elemente de compartimentare corespunzătoare riscului de incendiu şi densităţii sarcinii
termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor codului şi Anexei 2.
(2) În acelaşi mod se separă între ele şi porţiuni ale construcţiei
încadrate în riscuri de incendiu diferite.
(3) În interiorul compartimentelor de incendiu, se prevăd elemente de
separare orizontale şi/sau verticale rezistente la foc, care să împiedice propagarea uşoară a
focului şi a fumului pe arii mari construite.
____________________________________________________________________________ 122
Art. 4.11. (1) În cadrul compartimentelor de incendiu ale construcţiilor de
producţie şi/sau depozitare cu nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu, atunci când din
motive funcţionale se prevăd pereţi interiori cu rezistenţa la foc de minimum EI 60 care
separă între ele încăperi cu riscuri de incendiu, cu excepţia celor cu riscuri mici sau foarte
mici de incendiu, golurile de circulaţie funcţională din aceşti pereţi se protejează cu
elemente de închidere rezistente la foc de minimum EI 45.c. Nu este obligatorie protecţia cu
elemente de închidere rezistente la foc a golurilor de circulaţie funcţională din cadrul
grupurilor de încăperi cu acelaşi risc de incendiu şi aria însumată mai mică de 400 m2.
(2) În construcţiile şi compartimentele de incendiu, separarea spaţiilor
cu riscuri mijlocii faţă de spaţiile cu riscuri mici sau foarte mici se realizează prin pereţi
rezistenţi la foc minimum EI 60 şi după caz, planşee REI 60. Golurile de comunicare
funcţională din acestea se protejează cu elemente de închidere EI 15.c.
(3) Faţă de încăperile cu riscuri mijlocii de incendiu, anexele tehnico-
sociale, laboratoarele şi atelierele anexă (cu excepţia grupurilor sanitare), se separă cu
pereţi rezistenţi la foc minimum EI 90, iar golurile de comunicare funcţională din aceşti pereţi
se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc EI 45.c. Planşeele de separare vor
fi rezistente la foc minimum REI 45, iar eventualele goluri din acestea se protejează cu
elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45.c.
(4) Anexele tehnico-sociale, laboratoarele şi atelierele anexă (cu
excepţia grupurilor sanitare), se separă faţă de încăperile cu risc de incendiu mare cu pereţi
şi planşee având rezistenţa la foc corespunzătoare riscurilor şi densităţilor sarcinilor termice
(q) din încăperile adiacente, iar golurile funcţionale din elementele de separare vor fi
protejate cu elemente de închidere rezistente la foc EI 90.c.
(5) Pereţii şi planşeele care separă anexele tehnico-sociale,
laboratoarele şi atelierele anexă faţă de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu,
trebuie să reziste la incendiu funcţie de densitatea sarcinii termice (q) şi după caz şi la
explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcţionale din pereţi se prevăd cu
încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi rezistente la foc
EI 90.c.
(6) Scările închise de evacuare a utilizatorilor din mai mult de două (2)
niveluri ale construcţiei şi ascensoarele, se separă de restul construcţiei cu pereţi şi planşee
rezistente la foc, conform prevederilor codului.
(7) În pereţii care separă casele de scări şi ascensoarele faţă de
încăperi sau grupuri de încăperi cu riscuri mijlocii de incendiu, golurile de circulaţie
funcţională se protejează cu uşi rezistente la foc EI 45.c.
(8) Circulaţiile funcţionale din pereţii caselor de scări şi a ascensoarelor
faţă de încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu şi explozie volumetrică, se prevăd cu
încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi rezistente la foc
EI 90.c.
Art. 4.12. În încăperile şi spaţiile de producţie cu riscuri mijlocii, mici sau foarte
mici de incendiu se pot realiza birouri din elemente R 15 şi geamuri, destinate exclusiv
personalului care conduce nemijlocit producţia (maiştri, supraveghetori, conducere etc.).
Art. 4.13. Pentru limitarea propagării focului şi a fumului în construcţiile şi

compartimentele de incendiu închise cu arii libere mai mari de 10400m2 (spaţii închise fără
pereţi interiori despărţitori) şi riscuri de incendiu mari sau foarte mari, se prevăd sisteme de
evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi.
____________________________________________________________________________ 123
Art. 4.14. (1) Este obligatorie asigurarea evacuării fumului în caz de incendiu
(desfumare) la construcţiile, compartimentele şi încăperile de producţie şi/sau depozitare cu
riscuri mari sau foarte mari de incendiu, precum şi la construcţiile monobloc sau blindate.
Fac excepţie încăperile de depozitare (delimitate de pereţi), cu aria mai mică de 36 m2.
(2) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) se asigură prin

tiraj natural-organizat sau tiraj mecanic şi se realizează conform prevederilor art. 2.77 şi
2.79 din cod şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
(3) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) se asigură din
fiecare nivel al construcţiei de producţie şi/sau depozitare, prin guri de evacuare dispuse în
acoperiş sau în treimea superioară a pereţilor exteriori şi guri de admisie a aerului
amplasate cu partea lor superioară la cel mult un (1) m faţă de pardoseala spaţiului protejat.
(4) Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu şi admisiile de aer
se dispun uniform şi alternat în spaţiul protejat şi vor îndeplini condiţiile şi performanţele
stabilite în cod şi în reglementările tehnice aplicabile.
(5) Casele de scări închise, care asigură evacuarea utilizatorilor a mai
mult de două niveluri (supraterane sau subterane) şi nu au ferestre spre exterior, se prevăd
cu sistem de evacuare a fumului (desfumare), iar încăperile tampon de acces la acestea
(atunci când sunt obligatorii şi nu au ferestre spre exterior), vor avea asigurate posibilităţi de
evacuare a fumului (desfumare) sau ventilare în suprapresiune.
(6) Casele de scări închise supraterane se prevăd obligatoriu cu
evacuare natural - organizată a fumului în caz de incendiu (desfumare).
(7) Casele de scări închise subterane se pot prevede cu sisteme de
evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare) prin tiraj natural-organizat sau tiraj
mecanic, ori combinaţii ale acestora.
(8) Atunci când se asigură sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor
fierbinţi produse în caz de incendiu, nu mai este obligatorie prevederea evacuarii fumului
(desfumării).
(9) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) încăperilor şi
spaţiilor de depozitare va fi independentă de alte spaţii, indiferent de modul în care se
realizează (prin tiraj natural-organizat sau tiraj mecanic).
Art. 4.15. Canalele de evacuare a fumului (desfumare) care străbat spaţii ori încăperi
cu alte destinaţii sau riscuri de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea
pereţii astfel realizaţi încât să îndeplinească condiţiile de rezistenţă la foc impuse de
destinaţiile şi riscurile de incendiu respective, dar minimum EI 60.
Art. 4.16. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare vor avea asigurate căi
de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, dispuse, alcătuite şi dimensionate potrivit
(2) La depozitele fără personal permanent de lucru, circulaţiile
funcţionale nu trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru căile de evacuare în caz
de incendiu.
Art. 4.17. În construcţiile de producţie şi/sau depozitare, pot fi considerate căi de

evacuare a utilizatorilor şi cele care trec prin:
____________________________________________________________________________ 124
a) încăperi sau spaţii cu riscuri foarte mici sau mici de incendiu, dacă servesc
la evacuarea utilizatorilor spaţiilor de producţie învecinate sau din anexele
tehnico-sociale ale acestora, precum şi în cazurile stabilite în normele tehnice
specifice acestora;
b) încăperi sau spaţii cu risc mijlociu de incendiu, dacă servesc la evacuarea
utilizatorilor spaţiilor învecinate şi nu constituie singura lor cale de evacuare,
situaţie în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spaţiu cu
risc mijlociu de incendiu dacă traseele sunt distincte şi separate între ele prin
pereţi rezistenţi la foc minimum EI 60 iar golurile de circulaţie din aceştia sunt
protejate cu elemente de închidere EI 45.c;
c) încăperi sau spaţii cu risc mare sau foarte mare de incendiu, dacă servesc la
evacuarea utilizatorilor spaţiilor de producţie sau depozitare cu acelaşi risc de
incendiu şi nu constituie singura lor posibilitate de evacuare.
Art. 4.18. Evacuarea utilizatorilor birourilor amplasate în spaţiile de producţie şi

destinate celor care conduc nemijlocit producţia (maiştri, supraveghetori, conducere etc.) şi
a birourilor de recepţie ale depozitelor, se poate asigura prin spaţiile respective de producţie
sau depozitare.
Art. 4.19. (1) Scările de evacuare a utilizatorilor a mai mult de două (2) niveluri din
construcţii de producţie şi/sau depozitare supraterane se separă faţă de restul construcţiei
cu pereţi rezistenţi la foc:
a) EI 180 în construcţii cu nivelul I de stabilitate la incendiu;
b) EI 120 în construcţii cu nivelul II de stabilitate la incendiu;
c) EI 90 în construcţii cu nivelul III de stabilitate la incendiu;
d) EI 45 în construcţii cu nivelul IV de stabilitate la incendiu;
e) EI 30 în construcţii cu nivelul V de stabilitate la incendiu.
(2) În construcţiile de producţie şi/sau depozitare supraterane pot fi
prevăzute scări interioare deschise pentru evacuarea utilizatorilor, în următoarele cazuri:
a) – construcţii cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II sau III şi riscuri foarte mici de
incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult două (2) niveluri şi numărul
utilizatorilor este mai mic de 100;
b) – construcţii cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II şi riscuri mici de incendiu,
dacă servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult două (2) niveluri şi numărul utilizatorilor
este mai mic de 50;
c) – construcţii cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II şi riscuri mijlocii de
incendiu, dacă servesc la evacuarea unui singur nivel şi numărul utilizatorilor este de
maximum 30;
(3) Indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu şi riscul de incendiu, în
construcţiile de producţie şi/sau depozitare se pot prevede scări deschise pentru accesul
utilizatorilor la maşini, utilaje, pasarele, platforme deschise, supante etc., care nu au locuri
permanente de lucru.
Art. 4.20. Golul de acces la scările de evacuare închise din construcţiile de producţie
şi/sau depozitare, se protejează cu:
a) uşă EI 15.c, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu riscuri mici sau
foarte mici de incendiu;
____________________________________________________________________________ 125
b) uşă rezistentă la foc minimum EI 45.c, atunci când constituie cale de acces din
încăperi cu riscuri mijlocii de incendiu;
c) uşă rezistentă la foc minimum EI 90.c sau încăpere tampon protejată, ventilată în
suprapresiune (dacă nu are ferestre directe spre exterior) şi prevăzută cu uşi rezistente la
foc minimum EI 45.c, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu riscuri mari sau
foarte mari de incendiu;
d) încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune şi prevăzută cu uşi EI 90-c,
atunci când constituie cale de acces din încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu şi
Art. 4.21. Golul de acces la ascensor sau alt mijloc de transport pe verticală (de
palier), din construcţiile de producţie şi/sau depozitare se protejează cu:
a)- uşă rezistentă la foc EI 15.c, atunci când constituie cale de acces din încăpere cu
riscuri mici sau foarte mici de incendiu;
b)- uşă rezistentă la foc EI 45.c, atunci când constituie cale de acces din încăperi de
producţie cu riscuri mijlocii de incendiu;
c)- încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune (dacă nu are ferestre
directe spre exterior) şi prevăzută cu uşi rezistente la foc EI 90.c, atunci când constituie cale
de acces din încăperi cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu;
d)- încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune şi prevăzută cu uşi EI 90.c,
atunci când constituie cale de acces din încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu şi
Art. 4.22. (1) Grinzile, rampele şi podestele scărilor interioare de evacuare vor
îndeplini condiţiile de comportare la foc stabilite la art. 2.34.
(2) Grinzile, rampele şi podestele scărilor deschise, interioare sau
exterioare, pot fi rezistente la foc de R15.
Art. 4.23. (1) În construcţiile de producţie şi/sau depozitare, rampele scărilor

aferente nivelurilor subterane vor fi separate de rampele scărilor supraterane, prin pereţi
rezistenţi la foc minium EI 120, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din
exterior.
(2) Comunicarea funcţională între rampele scărilor aferente nivelurilor
subterane şi rampele scărilor supraterane se poate asigura la nivelul parterului sau a
palierului intermediar dintre subsol şi parter, printr-un gol protejat cu uşă rezistentă la foc
EI 90.c.
(3) Fac excepţie căile de acces strict funcţionale la subsoluri tehnice şi
cazurile în care subsolul nu este separat de construcţia supraterană prin planşeu rezistent
la foc.
Art. 4.24. (1) Pentru evacuarea utilizatorilor locurilor permanente de lucru ale
platformelor supraterane de producţie şi/sau depozitare deschise (fără închideri
perimetrale), inclusiv a încăperilor de lucru amenajate pe acestea, se asigură scări de
evacuare indiferent de numărul de niveluri şi riscurile de incendiu.
(2) Scările de evacuare exterioare deschise, se amplasează, realizează
şi protejează astfel încât circulaţia utilizatorilor să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul
produs în caz de incendiu în construcţia pentru care sunt prevăzute sau construcţiile situate
în vecinătate.
____________________________________________________________________________ 126
Art. 4.25. (1) La determinarea unităţilor (fluxurilor) de trecere de evacuare ce
trebuie asigurate în caz de incendiu la construcţiile de producţie, se ia în considerare totalul
utilizatorilor permanenţi din cel mai numeros schimb, stabilit prin proiect.
(2) Pentru construcţiile de depozitare se iau în considerare utilizatorii cu
activitate permanentă, stabilit prin proiect. Atunci când nu sunt utilizatori permanenţi în
depozit, condiţiile de evacuare nu sunt obligatorii.
Art. 4.26. (1) Timpii (lungimile) căilor de evacuare a utilizatorilor se asigură potrivit
prevederilor art. 2.123 şi tabelul 2.123.12 din cod.
(2) Timpii (lungimile) căilor de evacuare nu se normează în toate
situaţiile în care la fiecare nivel al construcţiei de producţie şi/sau depozitare se pot afla
simultan maximum 10 utilizatori, indiferent de riscul de incendiu şi nivelul de stabilitate la
incendiu al construcţiei.
Art. 4.27. Căile de evacuare a utilizatorilor construcţiilor de producţie şi/sau

depozitare se marchează cu indicatoare de orientare conform prevederilor SR ISO 3841-
1,2,3 şi SR ISO 6309.
Art. 4.28. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se echipează şi dotează

cu instalaţii şi mijloace de semnalizare şi de stingere a incendiilor în conformitate cu
prevederile codului şi suplimentar, în toate cazurile în care investitorul sau proprietarul o
solicită.
(2) La stabilirea echipării şi dotării, trebuie să se aibă în vedere
utilizarea echipamentelor, instalaţiilor, mijloacelor şi substanţelor corespunzătoare riscurilor
de incendiu, caracteristicilor acestora şi claselor de incendiu, precum şi compatibilitatea lor
cu natura incendiului.
Art. 4.29. Instalaţiile de semnalizare şi stingere a incendiilor la construcţiile de

producţie şi/sau depozitare, vor fi astfel proiectate şi realizate încât să asigure parametrii
funcţionali şi în cazul unei avarii la elementele lor componente.
Art. 4.30. (1). Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se echipează cu

instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi ale
(2) Echiparea construcţiilor de producţie şi/sau depozitare cuprinde:
b) instalaţii automate de stingere cu apă, spumă sau gaze
(funcţie de compatibilităţi);
c) coloane uscate;
d) hidranţi exteriori.
(3) Construcţiile se dotează cu mijloace de primă intervenţie, conform
Art. 4.31. (1) Proiectarea, realizarea şi utilizarea instalaţiilor aferente construcţiilor

de producţie şi/sau depozitare, vor corespunde prevederilor codului şi reglementărilor
tehnice specifice.
____________________________________________________________________________ 127
(2) Instalaţiile utilitare aferente construcţiilor de producţie şi/sau
depozitare vor fi corespunzătoare riscurilor de incendiu din spaţiile respective, mediului şi
alcătuirii construcţiii, astfel proiectate şi realizate încât să asigure îndeplinirea nivelelor de
performanţă admise în reglementările tehnice specifice şi să nu iniţieze şi propage incendii.
(3) Sistemele şi instalaţiile de încălzire vor fi corespunzătoare riscurilor
de incendiu, mărimii construcţiilor şi nivelelor de stabilitate la incendiu asigurate, fiind
interzisă utilizarea celor cu foc deschis în încăperile, spaţiile şi construcţiile cu riscuri mari
sau foarte mari de incendiu.
(4) Sistemele de ventilare ale încăperilor şi spaţiilor în care se
utilizează, manipulează sau prelucrează substanţe inflamabile şi ale depozitelor de
materiale şi substanţe combustibile, vor fi independente de alte sisteme de ventilare ale
construcţiei.
(5) Încăperile cu arii mai mari de 36 m2, compartimentele şi construcţiile
cu risc mare sau foarte mare de incendiu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului în
caz de incendiu (desfumare) şi cu panouri de decomprimare la cele şi cu risc de explozie
volumetrică.
Art. 4.32. (1) Sistemele şi instalaţiile de ventilare aferente încăperilor de

depozitare a materialelor sau substanţelor combustibile cu aria mai mare de 36 m 2 dispuse
în construcţii cu altă destinaţie, vor fi independente de alte sisteme sau instalaţii de ventilare
ale construcţiei.
(2) Spaţiile şi încăperile în care se degajă substanţe combustibile, vor
avea asigurată evacuarea gazelor, vaporilor, prafului şi a pulberilor, pe măsura degajării lor,
astfel încât să nu conducă la formarea unor concentraţii cu risc de explozie volumetrică.
Art. 4.33. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare vor avea asigurate căi
de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu, astfel dispuse şi realizate încât forţele de
intervenţie să poată acţiona în timp cât mai scurt şi în condiţii de siguranţă.
(2) Construcţiile de producţie şi/sau de depozitare trebuie să permită
accesul autospecialelor de intervenţie la cel puţin două (2) laturi, cu excepţia celor cu aria
desfăşurată (Ad) mai mică de 2000 m2 la care poate fi asigurat pe o (1) latură.
(3) Căile exterioare de circulaţie pentru autospecialele de intervenţie în
caz de incendiu trebuie să permită intervenţia în special la zonele mai periculoase ale
construcţiei, la golurile (protejate sau neprotejate) din pereţii exteriori şi la sursele de
alimentare cu apă.
(4) Căile de circulaţie interioare şi pentru intervenţie în caz de incendiu,
vor fi alcătuite, echipate şi marcate corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut de
către personalul care intervine în caz de incendiu.
Art. 4.34. (1) Construcţiile, compartimentele de incendiu şi încăperile de

producţie şi/sau depozitare se dotează cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor
corespunzătoare claselor de incendiu, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de
specialitate.
(2) Mijloacele tehnice de stingere a incendiilor cu care se dotează
construcţiile de producţie şi/sau depozitare vor fi astfel dispuse încât să fie uşor accesibile
în caz de incendiu.
____________________________________________________________________________ 128
Art. 4.35. (1) Organizarea serviciului privat de pompieri, echiparea şi dotarea
acestuia se stabilesc potrivit prevederilor codului şi reglementărilor tehnice specifice, în
funcţie de riscul de incendiu, de nivelul de stabilitate asigurat, de vulnerabilitate, precum şi
de echiparea cu instalaţii de semnalizare şi de stingere a incendiilor.
(2) Construcţiile sau grupurile de construcţii de producţie şi/sau
depozitare cu aria desfăşurată totală (Ad) mai mare de 5000 m², vor avea constituite servicii
private de pompieri în toate cazurile în care ariile riscurilor mijlocii, mari sau foarte mari
de incendiu reprezintă mai mult 50%. La solicitarea investitorilor sau a beneficiarilor pot fi
constituite servicii private de pompieri şi la arii desfăşurate mai mici.
(3) Nivelul de dotare, echipare şi încadrare cu personal al serviciului
privat de pompieri se stabileşte în funcţie de amplasare, periculozitate, vulnerabilitate şi
efectele unui eventual incendiu, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
SECŢIUNEA II
Condiţii şi performanţe specifice tipurilor de construcţii de producţie şi/sau

depozitare
Construcţii producţie şi/sau depozitare de de tip obişnuit
Art. 4.36. (1) Se consideră construcţii de producţie şi/sau depozitare de tip

obişnuit, cele care nu se încadrează în tipurile de construcţii monobloc, blindate sau cu stive
înalte.
(2) Construcţiile, compartimentele de incendiu, spaţiile şi încăperile de
producţie sau depozitare vor avea precizate riscurile de incendiu.
(3) La încăperile de depozitare cu aria mai mare de 100 m², se
precizează şi clasele de periculozitate ale produselor depozitate, conform prevederilor
Anexei 4.
(4) Construcţiile şi compartimentele de incendiu vor avea precizate
nivelele de stabilitate la incendiu asigurate.
Art. 4.37. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare de tip obişnuit pot avea
orice nivel de stabilitate la incendiu, dacă sunt conformate astfel încât să fie respectate
condiţiile de corelare normate între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, riscul de
incendiu, numărul de niveluri şi aria compartimentului de incendiu (Ac), conform prevederilor
art. 2.19 şi tabel 2.19.(2) şi măsurile de protecţie stabilite în cod şi în reglementările tehnice
aplicabile.
(2) În încăperile de producţie se pot depozita materiale şi substanţe
combustibile numai în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic, cantităţi precizate de
beneficiar. Depozitarea materialelor şi substanţelor combustibile în cantităţi mai mari decât
cele admise în încăperile de producţie se realizează în încăperi proprii, amplasate, alcătuite,
separate şi protejate conform prevederilor codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
____________________________________________________________________________ 129
Art. 4.38. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare obişnuite pot fi
amplasate independent sau comasate cu alte construcţii de producţie şi/sau depozitare, în
limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în cod.
(2) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare nu se comasează cu
clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereţi rezistenţi la foc funcţie de
densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, potrivit codului şi Anexei 2.
Construcţiile cu funcţiuni de producţie şi/sau depozitare pot fi comasate (între ele),
asigurându-se măsurile de compartimentare şi protecţie corespunzătoare fiecărei funcţiuni.
(3) Construcţiile se amplasează faţă de alte construcţii învecinate la
distanţele de siguranţă prevăzute în art. 2.17 şi tabelul 2.17 sau se compartimentează prin
pereţi rezistenţi la foc funcţie de densitatea sarcinii termice (q) şi după caz, rezistenţi la foc
şi la explozie volumetrică.
Art. 4.39. (1) Prin conformarea construcţiilor de producţie şi/sau depozitare,

spaţiile cu riscuri de incendiu mari şi foarte mari se dispun în zone distincte, asigurându-se
măsurile de protecţie la foc corespunzătoare, astfel încât în caz de incendiu să nu fie
afectate arii mari construite şi să nu pună în pericol construcţii învecinate sau acestea să fie
periclitate de incendii produse la vecinătăţi.
(2) Construcţiile şi încăperile de depozitare a materialelor şi
substanţelor combustibile, se proiectează, realizeză şi utilizeată corespunzător prevederilor
codului şi reglementărilor tehnice aplicabile, având în vedere riscul de incendiu şi clasa de
periculozitate a materialelor şi substanţelor depozitate, aportul pe care-l pot aduce la
iniţierea şi dezvoltarea incendiilor, precum şi sensibilitatea lor la efectele incendiilor.
Art. 4.40. Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se alcătuesc din materiale şi

elemente de construcţie corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat
conform prevederilor art. 2.11.
Art. 4.41. În interiorul construcţiilor şi compartimentelor de incendiu, pereţii şi

planşeele prevăzute funcţional vor asigura şi limitarea propagării focului şi a fumului .
Art. 4.42. (1) Între porţiunile de construcţii independente funcţional dar comasate
în cadrul unui compartiment de incendiu, se prevăd elemente despărţitoare cu rezistenţa la
foc determinată în funcţie de densitatea sarcinii termice (q) cea mai mare a spaţiilor
adiacente, dar nu mai mică de EI 90 pentru pereţi şi REI 60 pentru planşee.
(2) Atunci când separă încăperi sau spaţii cu riscuri foarte mari de
incendiu şi risc de explozie volumetrică, elementele despărţitoare vor fi şi rezistente la
explozie.
Art. 4.43. În construcţiile de producţie şi/sau depozitare obişnuite se asigură căi de

evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, distribuite, alcătuite, realizate şi
dimensionate în conformitate cu prevederile codului.
Art. 4.44. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare obişnuite se echipează

cu instalaţii automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor
____________________________________________________________________________ 130
(2) Echiparea construcţiilor de producţie şi/sau depozitare de tip
obişnuit, cuprinde:
b) instalaţii automate de stingere a incendiilor;
c) coloane uscate;
d) hidranţi exteriori.
(3) Toate construcţiile se dotează cu mijloace de primă intervenţie,
conform reglementărilor tehnice de specialitate.
(4) Investitorii şi beneficiarii pot stabili prevederea instalaţiilor de
semnalizare şi de stingere a incendiilor şi în alte cazuri.
Art. 4.45. (1) Pentru intervenţie în caz de incendiu, construcţiile de producţie

şi/sau depozitare obişnuite vor avea asigurate posibilităţi de acces şi circulaţie pentru
autospecialele de intervenţie, cel puţin pe o (1) latură.
(2) Căile interioare de intervenţie în caz de incendiu, constituite din
circulaţiile funcţionale ale construcţiei, se alcătuiesc şi realizează conform prevederilor
codului şi reglementărilor tehnice aplicabile, asigurând accesul uşor în zonele şi încăperile
cu riscuri mari şi foarte mari de incendiu, precum şi la instalaţiile şi dispozitivele de
securitate la incendiu prevăzute, fiind marcate corespunzător.
(3) Se precizează timpul de supravieţuire pe căile de circulaţie
funcţională şi de evacuare.
Art. 4.46. În toate cazurile, este obligatorie dotarea construcţiilor de producţie şi/sau
depozitare cu mijloace tehnice de primă intervenţie în caz de incendiu, în conformitate cu
prevederile reglementărilor de specialitate.
Construcţii de producţie şi/sau depozitare monobloc
Art. 4.47. (1) Este considerată construcţie monobloc, construcţia de producţie

şi/sau depozitare cu aria construită (Ac) mai mare de 20000 m2 şi lăţimea mai mare de
72 m.
(2) Construcţiile monobloc trebuie să îndeplinească condiţiile de

încadrare în nivelele I sau II de stabilitate la incendiu şi condiţiile de performanţă la incendiu
generale, comune şi specifice acestora, conform prevederilor codului şi reglementărilor
tehnice aplicabile.
(4) Construcţiile se conformează astfel încât să îndeplinească condiţiile
de corelare stabilite în art. 2.19 şi tabel 2.19.(2).
Art. 4.48. Construcţiile de producţie şi/sau depozitare monobloc se amplasează

independent faţă de alte construcţii învecinate, cel puţin la distanţele de siguranţă normate
în art. 2.17 şi tabelul 2.17, majorate cu 100%.
Art. 4.49. Porţiunile de construcţie de producţie şi/sau depozitare monobloc cu risc

mare sau foarte mare de incendiu se dispun în zone distincte, de preferinţă adiacent
închiderilor perimetrale ale construcţiei şi pe cât posibil grupate.
____________________________________________________________________________ 131
Art. 4.50. (1) În construcţiile de producţie şi/sau depozitare monobloc, spaţiile şi
compartimentele de incendiu cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu se prevăd cu
sisteme de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare) şi după caz, cu sisteme de
evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi prin tiraj natural-organizat sau tiraj mecanic, realizate
conform prevederilor codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Dispozitivele de evacuare a fumului (desfumare) prin tiraj natural-
organizat, document de referinţă SR EN 12101-2 :2004 („Sisteme pentru controlul fumului şi
gazelor fierbinţi. Partea 2: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare naturală a fumului şi
gazelor fierbinţi‖), vor avea aria de minimum 1% din aria pardoselii încăperii care se
desfumează.
(3) Pentru limitarea propagării incendiilor, încăperile şi compartimentele
de incendiu fără pereţi interiori care au riscuri mari sau foarte mari de incendiu şi arii libere
mai mari de 10400m2, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi
conform prevederilor codului şi Anexei 3.
Art. 4.51. Construcţiile de producţie şi/sau depozitare monobloc, vor avea asigurate
căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite şi
realizate potrivit prevederilor codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 4.52. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare monobloc se echipează

cu instalaţii de semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor codului şi ale
(2) Echiparea construcţiilor cuprinde:
c) hidranţi exteriori.
(3) În interiorul construcţiei se pot asigura şi hidranţi de incendiu
subterani (sub pardoseală) racordaţi la reţeaua de hidranţi exteriori, astfel amplasaţi încât
să poată fi utilizaţi pentru stingere.
(4) Construcţiile se dotează cu mijloace tehnice de primă intervenţie
corespunzătoare claselor de incendiu din spaţiile respective (stingătoare portative,
stingătoare transportabile, lăzi cu nisip, panouri pentru incendiu etc.), potrivit prevederilor
Art. 4.53. Instalaţiile utilitare aferente construcţiilor de producţie şi/sau depozitare

monobloc vor fi proiectate şi realizate conform prevederilor tehnice specifice acestora.
Art. 4.54. Pentru intervenţia din exterior în caz de incendiu, construcţiile de producţie
şi/sau depozitare monobloc vor avea asigurate posibilităţi de acces a autospecialelor de
intervenţie cel puţin pe două (2) laturi.
Art. 4.55. Construcţiile monobloc de producţie şi/sau depozitare cu riscuri mijlocii,

mari sau foarte mari de incendiu vor avea constituite şi organizate servicii private de
pompieri, dotate şi încadrate cu personal conform prevederilor reglementărilor de
specialitate.
Construcţii de producţie şi/sau depozitare blindate

____________________________________________________________________________ 132
Art. 4.56. (1) Sunt considerate construcţii de producţie şi/sau depozitare blindate,
cele în care activitatea se desfăşoară numai la lumină artificială (construcţii cu acoperiş şi
pereţi de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice şi uşi de
acces). Sunt considerate blindate şi încăperile fără lumină naturală care au aria construită
(Ac) mai mare de 800 m².
(2) Construcţiile şi încăperile se alcătuiesc şi se realizează în
conformitate cu prevederile codului, conformându-se astfel încât să îndeplinească condiţiile
de corelare stabilite în art. 2.19 şi tabelul 2.19.(2) din cod.
Art. 4.57. (1) Construcţiile de producţie şi/sau depozitare blindate pot fi amplasate
independent sau comasate cu alte construcţii de producţie şi/sau depozitare.
(2) Construcţiile se amplasează faţă de alte construcţii învecinate, la
distanţele de siguranţă prevăzute în tabelul 2.17, majorate cu 100%, sau se
compartimentează corespunzător.
(3) Faţă de construcţiile cu care se comasează, construcţiile de
producţie şi/sau depozitare blindate se compartimentează cu elemente rezistente la foc
(pereţi EI şi după caz planşee REI), în funcţie de densitatea sarcinii termice (q) din spaţiile
adiacente.
(4) Comasarea construcţiilor cu alte construcţii de producţie şi/sau
depozitare se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite în articolul 2.19
şi tabelul 2.19.(2), asigurându-se separarea funcţiunilor diferite cu elemente de construcţie
verticale şi orizontale cu rezistenţe la foc determinate în funcţie de densitatea sarcinii
termice (q) din spaţiile adiacente, dar nu mai puţin de EI 180 pentru pereţi şi REI 120 pentru
planşee.
Art. 4.58. Încăperile de producţie şi/sau depozitare blindate cu riscuri mari sau
foarte mari de incendiu vor fi dispuse pe cât posibil, în zone distincte ale construcţiei.
Art. 4.59. (1) Construcţiile, compartimentele de incendiu şi încăperile de producţie

şi/sau depozitare blindate cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, se prevăd cu sisteme
de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare) prin tiraj natural-organizat sau tiraj
mecanic.
(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat
document de referinţă SR EN 12101-2 :2004 („Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor
fierbinţi. Partea 2: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare naturală a fumului şi gazelor
fierbinţi‖), vor avea aria de minimum 1% din aria pardoselii încăperii care se desfumează.
(3) Pentru limitarea propagării incendiilor, încăperile şi compartimentele
de incendiu (fără pereţi interiori), cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu şi arii libere
mai mari de 10400m2, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi.
Art. 4.60. Construcţiile şi încăperile de producţie şi/sau depozitare blindate vor avea
asigurate căi de evacuare a utilizatorilor, dimensionate, distribuite, alcătuite şi realizate
potrivit prevederilor codului şi reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 4.61. (1) Construcţiile şi încăperile de producţie şi/sau depozitare blindate se

echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform prevederilor codului
şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
____________________________________________________________________________ 133
(2) Echiparea construcţiilor cuprinde:
(3) Construcţiile, compartimentele de incendiu şi încăperile, indiferent
de nivelul riscului de incendiu, se dotează cu mijloace tehnice de primă intervenţie
corespunzătoare claselor de incendiu ale produselor din spaţiile respective, potrivit
prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 4.62. Instalaţiile utilitare aferente construcţiilor, compartimentelor de incendiu şi

încăperilor de producţie şi/sau depozitare blindate, vor fi proiectate, realizate şi utilizate
conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice acestora.
Art. 4.63. (1) Pentru intervenţia din exterior în caz de incendiu, construcţiile de
producţie şi/sau depozitare blindate vor avea asigurate căi de acces şi circulaţie pentru
autospecialele de intervenţie, cel puţin pe două (2) laturi.
(2) Accesul personalului de intervenţie în construcţie, se asigură prin
circulaţiile funcţionale ale construcţiei şi prin panouri de acces prevăzute în pereţii plini de
închidere perimetrală (exteriori), panouri dispuse la maximum 60 m unul de altul, uşor
demontabile din exterior şi marcate vizibil pentru a fi uşor de recunoscut în caz de incendiu.
Art. 4.64. Construcţiile de producţie şi/sau depozitare blindate cu aria construită (Ac)
mai mare de 1000 m² şi riscuri mijlocii, mari sau foarte mari de incendiu, vor avea
constituite şi organizate servicii private de pompieri, dotate şi încadrate cu personal conform
SECŢIUNEA III
Condiţii şi performanţe specifice depozitării materialelor şi substanţelor
Prevederi comune
Art. 4.65. (1) Construcţiile închise de depozitare şi depozitele deschise de

materiale şi substanţe vor avea stabilite şi precizate riscurile de incendiu conform
prevederilor articolelor 2.4 şi 2.8, precum şi clasele de periculozitate a materialelor şi
substanţelor respective, potrivit Anexei 4.
(2) La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile, se respectă şi
prevederile specifice acestor construcţii.
Art. 4.66. (1) Depozitele închise de materiale şi substanţe pot fi amplasate

independent sau comasate cu alte construcţii.
(2) Depozitele deschise de materiale sau substanţe se amplasează
numai independent faţă de vecinătăţi, la distanţele normate în prezentul cod.
____________________________________________________________________________ 134
(3) Construcţiile închise de depozitare a materialelor sau substanţelor
se amplasează faţă de obiecte învecinate cel puţin la distanţele de securitate stabilite în
articolul 2.17 şi în reglementări tehnice de specialitate, sau se compartimentează conform
prevederilor codului. Pentru depozitele închise cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu
distanţele de siguranţă se majorează cu 100%.
(4) Depozitele deschise se amplasează faţă de vecinătăţi la distanţele
normate în prezentul cod şi în reglementările specifice acestora.
(5) La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităţilor
ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcţii sau instalaţii învecinate sau
să se producă incendierea depozitului datorită unui incendiu la o construcţie sau instalaţie
învecinată.
(6) Depozitele de materiale şi substanţe se amplasează în zone astfel
situate încât, pe cât posibil, direcţia vântului dominant să nu fie spre construcţiile vecine, iar
când aceasta nu este posibil sau justificat tehnic se iau măsuri de protecţie
corespunzătoare (ecranare, perdele de sprinklere deschise (drencere) etc).
(7) Depozitele de lichide combustibile se amplasează în zone situate
mai jos decât construcţiile învecinate astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau
scurgerea lichidelor şi propagarea incendiului la vecinătăţi, sau se asigură măsuri de
protecţie corespunzătoare (diguri, ziduri de protecţie etc.). De asemenea, prin amplasarea
acestor depozite se vor asigura distanţe şi măsuri de protecţie faţă de cursuri de apă, lacuri,
iazuri, bălţI etc., situate în vecinătate.
Art. 4.67. Construcţiile închise de depozitare comasate între ele sau cu alte
construcţii, se compartimentează conform prevederilor codului.
Art. 4.68. (1) Depozitarea materialelor şi substanţelor se realizează în funcţie de

caracteristicile fizico-chimice ale acestora astfel încât să nu iniţieze incendii, iar în cazul în
care se produc incendii acestea să poată fi stinse cu aceleaşi produse de stingere.
(2) Pot fi depozitate diferite materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere,
dacă amestecul lor sau al vaporilor acestora nu prezintă risc de autoaprindere sau explozie
volumetrică, iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleaşi produse de stingere.
(3) Depozitarea materialelor solide împreună cu lichide sau gaze
combustibile nu este admisă. Fac excepţie situaţiile precizate în reglementările tehnice
specifice.
(4) Atunci când se depozitează materiale sau substanţe care prezintă
risc de autoprindere, este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea
măsurilor necesare verificării creşterii temperaturii lor.
Art. 4.69. (1) Prin depozite sau încăperi de depozitare a materialelor sau
substanţelor nu este admisă trecerea conductelor pentru gaze sau lichide combustibile, de
încălzire sau de apă, precum şi a reţelelor electrice aferente altor consumatori.
(2) Atunci când nu este posibil sau justificat tehnic, trecerile respective
vor fi realizate în canalizaţii proprii, închise cu pereţi rezistenţi la foc minimum EI 180 şi
planşee REI 180.
(3) Este interzisă pozarea conductelor pentru apă sau pentru produse
care conţin apă ori pe care poate condensa apa, în depozite pentru materiale sau substanţe
care reacţionează periculos cu apa.
____________________________________________________________________________ 135
Art. 4.70. (1) Construcţiile depozitelor pentru materiale sau substanţe vor avea
asigurate căi de acces, circulaţie funcţională şi de evacuare în caz de incendiu, astfel
dimensionate şi realizate încât să asigure evacuarea utilizatorilor şi să permită intervenţia
de stingere a incendiilor.
(2) La construcţiile de depozitare fără locuri permanente de lucru
(vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condiţiilor specifice
căilor de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.
Art. 4.71. (1) În construcţii sau încăperi ale construcţiilor pentru depozitarea
materialelor sau substanţelor, se pot depozita lichide combustibile în rezervoare sau
recipiente (ambalaje) în cazurile şi condiţiile prevăzute în cod şi reglementările tehnice
aplicabile, avându-se în vedere şi prevederile Anexelor 5 şi 6.
(2) Indiferent de modul de depozitare al lichidelor combustibile, este
obligatorie precizarea categoriei depozitului, zonarea riscurilor de incendiu şi după caz de
explozie volumetrică şi asigurarea măsurilor de protecţie specifice prevăzute în cod şi în
reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor şi
condiţiile stingerii cu operativitate a incendiilor.
Art. 4.72. Încăperile de depozitare a materialelor sau substanţelor combustibile cu

aria mai mare de 36 m² se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului în caz de incendiu
(desfumare) şi după caz, cu sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, potrivit
prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
Depozite închise de materiale şi substanţe combustibile
Art. 4.73. (1) Construcţiile închise pentru depozite de materiale şi substanţe

combustibile, (depozitele închise) vor avea nivelul de stabilitate la incendiu asigurat în
funcţie de riscul de incendiu şi clasa de periculozitate a materialelor şi substanţelor
depozitate, fiind astfel conformate încât să îndeplinească condiţiile de corelare admise între
nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri şi aria construită (Ac), potrivit
prevederilor art. art. 2.19 şi tabelul 2.19.(2)
(2) În cazul în care construcţia închisă a depozitului este monobloc sau
blindată, este obligatorie şi respectarea prevederilor specifice acestor tipuri de construcţii.
(3) Construcţiile închise de depozitare etajate vor avea planşee
rezistente la foc REI corespunzător densităţii sarcinii termice (q), astfel realizate încât să
împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcţiei. Eventualele goluri funcţionale
din planşee se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor codului.
(4) Fac excepţie de la alin. (3), construcţiile de depozitare cu platforme
de stocare mecanizate şi fără locuri permanente de lucru, la care platformele (totale sau
parţiale) pot fi din materiale şi elemente rezistente la foc minimum R15 atunci când sunt
prevăzute instalaţii automate de stingere a incendiului la toate nivelurile.
(5) Construcţiile depozitelor închise cu stive mai înalte de 6 m trebuie să
îndeplinească condiţiile şi nivelele de performanţă stabilite în cod şi reglementările tehnice
specifice depozitelor cu stive înalte, corespunzător densităţii sarcinii termice (q) şi riscului de
incendiu.
____________________________________________________________________________ 136
Art. 4.74. (1) Construcţiile închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se
realizează din materiale şi elemente de construcţie rezistente la foc corespunzător
prevederilor codului şi a reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se
compartimentarea încăperilor de depozitare a maximum 50 m3 de lichide din clasele L I sau
L II (respectiv echivalentul acestora pentru lichide din clasele L III si L IV), cu pereţi
rezistenţi la foc EI şi după caz rezistenţi la explozie volumetrică.
(2) Construcţiile pentru depozitarea lichidelor combustibile vor avea
precizată zonarea riscurilor de incendiu şi explozie volumetrică.
Art. 4.75. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile vor fi astfel
conformate la incendiu încât să nu faciliteze propagarea focului pe arii mari, iar spaţiile cu
riscuri foarte mari de incendiu, pe cât posibil, vor fi dispuse în zone distincte.
Art. 4.76. (1) Construcţiile şi încăperile închise pentru depozitarea materialelor şi

substanţelor combustibile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului în caz de incendiu
(desfumare) prin tiraj natural-organizat sau tiraj mecanic, precum şi după caz, cu panouri de
deburare la cele şi cu risc de explozie volumetrică, conform prevederilor codului şi ale
(2) Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat,
document de referinţă SR EN 12101-2 :2004 („Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor
fierbinţi. Partea 2: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare naturală a fumului şi gazelor
fierbinţi‖), vor avea aria de minimum 1% din aria pardoselii încăperii care se desfumează.
(3) Pentru limitarea propagării incendiilor, construcţiile, compartimentele
de incendiu şi încăperile care au riscuri mari sau foarte mari de incendiu şi arii libere mai
mari de 10400m2, se prevăd sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi conform
prevederilor codului şi Anexei 4.
(4) Panourile de deburare ale depozitelor cu risc foarte mare de
incendiu şi explozie volumetrică vor avea suprafaţa necesară asigurării raportului de 0,05
m² de panou la 1 m³ de încăpere.
Art. 4.77. (1) Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile vor
avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate,
distribuite, alcătuite şi realizate potrivit prevederilor codului.
(2) La depozitele închise fără locuri permanente de lucru (vizitabile de
maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condiţiilor specifice căilor de
evacuare în caz de incendiu.
Art. 4.78. (1) Construcţiile depozitelor închise pentru materiale sau substanţe
combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform
prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
(2) Echiparea construcţiilor de depozitare cuprinde:
b) instalaţii automate de stingere;
(3) Construcţiile se dotează cu mijloace tehnice de primă intervenţie
corespunzătoare claselor de incendiu ale produselor depozitate în spaţiile respective,
potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
____________________________________________________________________________ 137
Art. 4.79. Instalaţiile utilitare aferente construcţiilor închise de depozitare pentru
materiale şi substanţe combustibile, vor fi proiectate, realizate şi utilizate corespunzător
mediului şi riscului de incendiu, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice
acestora.
Art. 4.80. Pentru intervenţia din exterior în caz de incendiu, construcţiile închise de
depozitare pentru materiale şi substanţe combustibile cu aria construită (Ac) mai mare de
1000 m² vor avea asigurate căi de acces pentru autospecialele de intervenţie, cel puţin pe
două (2) laturi, iar depozitele închise cu aria construită mai mică pot avea acces numai pe o
(1) latură.
Art. 4.81. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile cu aria

construită (Ac) mai mare de 1000 m² şi riscuri mari sau foarte mari de incendiu vor avea
constituite şi organizate servicii private de pompieri, dotate şi încadrate cu personal conform
SECŢIUNEA IV
Condiţii şi performanţe specifice depozitelor deschise de materiale şi substanţe

combustibile
Art. 4.82. (1) Amplasarea depozitelor deschise de materiale şi substanţe

combustibile solide, lichide sau gazoase se realizează potrivit prevederilor codului şi
reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se limitarea propagării uşoare a
incendiului şi condiţiile corespunzătoare de intervenţie în caz de incendiu.
(2) Depozitele de lichide combustibile categoria D6 în rezervoare
supraterane, clasa L III sau L IV, se amplasează la minimum 30 m distanţă faţă de
construcţii, iar depozitele categoria D7 la 20 m. Atunci când rezervoarele sunt îngropate,
distanţele se pot reduce cu 50%. Pentru depozite cu capacităţi mai mari, se respectă
prevederile normativului specific.
(3) În cazul depozitării pe aceeaşi platformă exterioară a materialelor şi
substanţelor combustibile din sorturi diferite, se va asigura dispunerea organizată a
produselor astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafeţe mari.
(4) Depozitele deschise de lichide combustibile se amplasează în zone
situate mai jos decât obiectele învecinate, iar atunci când din motive justificate tehnic
amplasarea se face la o cotă mai ridicată, se iau măsuri care să împiedice scurgerea
lichidelor combustibile spre obiecte învecinate şi transmiterea incendiului la acestea.
(5) În cazul amplasării depozitelor deschise de lichide combustibile în
vecinătatea unor ape (mări, râuri, lacuri, iazuri etc.), se iau măsuri pentru împiedicarea
scurgerii lichidelor combustibile spre acestea, dar şi pentru evitarea inundării depozitelor.
____________________________________________________________________________ 138
(6) Proiectele depozitelor deschise de lichide combustibile vor avea
precizată zonarea riscurilor de incendiu şi explozie.
Art. 4.83. (1) Rezervoarele (sau grupurile de rezervoare) supraterane sau

semiîngropate pentru lichide combustibile care nu au pereţi dubli, vor avea cuvă de retenţie
mărginită de diguri sau pereţi continui, care să reziste la solicitările mecanice şi termice
produse în timpul incendiilor.
(2) Cuvele de retenţie se dimensionează şi realizează în aşa fel încât să
nu permită deversarea lichidelor combustibile în afara lor.
Art. 4.84. Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate

face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacţie la foc A1, situate
deasupra nivelului terenului înconjurător şi delimitate cu rigole de scurgere.
Art. 4.85. (1) Depozitele deschise pentru materiale şi substanţe combustibile se

prevăd cu instalaţii de semnalizare şi de stingere a incendiilor conform prevederilor codului
şi ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(3) Echiparea cu instalaţii cuprinde:
a) hidranţi exteriori, dup caz, tunuri de apă;
b) instalaţii speciale de stingere (cu apă, spumă, gaze etc).
(4) Depozitele deschise pentru materiale şi substanţe combustibile se
dotează cu mijloace tehnice de primă intervenţie corespunzătoare claselor de incendiu ale
produselor depozitate, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 4.86. Instalaţiile utilitare aferente depozitelor deschise pentru materiale şi

substanţe combustibile vor fi proiectate, executate şi utilizate corespunzător zonării riscurilor
de incendiu şi explozie volumetrică, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice
acestora.
Art. 4.87. (1) Pentru intervenţia din exterior în caz de incendiu, depozitele
deschise pentru materiale şi substanţe combustibile cu aria mai mare de 600 m², vor avea
asigurat acces pentru autospecialele de intervenţie pe patru (4) laturi. Depozitele deschise
cu aria mai mică de 600 m² pot avea acces numai pe trei (3) laturi.
(2) Accesul personalului de intervenţie la depozitele deschise pentru
materiale şi substanţe combustibile se asigură prin circulaţiile funcţionale ale acestora,
marcate corespunzător.
Art. 4.88. (1) Depozitele deschise pentru materiale şi substanţe combustibile cu

aria mai mare de 800 m² vor avea constituite şi organizate servicii private de pompieri.
(2) Nivelul de dotare şi încadrarea cu personal a serviciului privat de
pompieri se stabilesc conform prevederilor reglementărilor de specialitate.
CAPITOLUL 5
____________________________________________________________________________ 139
CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR
CU FUNCŢIUNI MIXTE
SECŢIUNEA I
Prevederi comune
Art. 5.1. La alcătuirea, realizarea şi utilizarea construcţiilor cu funcţiuni mixte şi a

elementelor lor de construcţie se respectă condiţiile de performanţă generale, comune şi
specifice funcţiunilor respective şi tipului de construcţie.
Art. 5.2. (1) Sunt considerate construcţii cu funcţiuni mixte, cele în care sunt
comasate funcţiuni diferite, civile, de producţie şi/sau de depozitare, separate între ele
potrivit prevederilor codului.
(2) Funcţiunea distinctă, civilă, de producţie şi/sau depozitare care
depăşeşte 50% din aria desfăşurată totală a construcţiei (Ad), determină încadrarea în
construcţie cu funcţiuni mixte civile sau în construcţie cu funcţiuni mixte de producţie şi/sau
depozitare.
(3) Atunci când sunt comasate mai multe funcţiuni diferite civile,
funcţiunea care depăşeşte 50% din aria desfăşurată totală a construcţiei (Ad), determină
funcţiunea civilă principală.
(4) Corespunzător încadrării construcţiei se asigură măsurile de
securitate la incendiu prevăzute în cod pentru construcţii civile sau pentru construcţii de
producţie şi/sau depozitare, iar pentru fiecare porţiune din construcţie se respectă măsurile
de protecţie specifice funcţiei respective.
Art. 5.3. (1) Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu şi construcţiile cu

funcţiuni mixte, vor avea determinate şi precizate riscurile de incendiu specifice, confor m
prevederilor art. 2.4.
(2) Cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria
desfăşurată (Ad) a unei porţiuni de construcţie cu funcţiuni mixte, separată corespunzător
prevederilor codului, determină riscul de incendiu pentru întreaga porţiune.
(3) Cel mai periculos risc de incendiu dintr-o porţiune de construcţie cu
funcţiuni mixte a cărui arie desfăşurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfăşurată
(Ad) a construcţiei, determină riscul de incendiu al întregii construcţii cu funcţiuni mixte.
Art. 5.4. (1) Construcţiile cu funcţiuni mixte vor avea determinat şi precizat
nivelul de stabiltate la incendiu.
(2) Nivelului de stabilitate la incendiu al construcţiii mixte se determină
conform prevederilor art. 2.11, ţinând seama şi de condiţiile specifice tipului de construcţie
(înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, monobloc, blindată).
Art. 5.5. (1) Construcţiile cu funcţiuni mixte (independente sau comasate în

conformitate cu prevederile codului), se amplasează la distanţele de siguranţă prevăzute în
articolul 2.17 şi tabelul 2.17, având în vedere ansamblul constituit şi riscul de incendiu al
construcţiei.
____________________________________________________________________________ 140
(2) Atunci când nu se pot asigura distanţele de siguranţă normate,
construcţia se compartimentează faţă de vecinătăţi corespunzător prevederilor codului.
(3) Construcţiile cu funcţiuni mixte în care se desfăşoară activităţi cu
risc mare ori foarte mare de incendiu sau în care se pot afla simultan peste 300 de
utilizatori, se recomandă să fie amplasate independent, la distanţele de siguranţă normate
faţă de construcţii învecinate.
SECŢIUNEA II
Performanţe specifice construcţiilor cu funcţiuni mixte
Art. 5.6. (1) Prin conformarea la foc a construcţiilor cu funcţiuni mixte, se va

urmări dispunerea distinctă a funcţiunilor diferite şi îndeplinirea condiţiilor de corelare între
destinaţie, risc de incendiu, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri şi
aria construită (Ac) a construcţiei, conform prevederilor articolului 2.19 şi tabelelor 2.19(1),
2.19(2).
(2) Atunci când construcţia cuprinde activităţi civile diferite,
independente funcţional şi necompartimentate, se asigură îndeplinirea condiţiilor de
peformanţă cele mai severe prevăzute în cod pentru respectivele funcţiuni, iar dacă
funcţiunile sunt dispuse într-o construcţie înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, vor fi
îndeplinite şi condiţiile de performanţă specifice acestor tipuri de construcţii.
(3) În construcţiile cu funcţiuni mixte civile, de producţie şi/sau
depozitare, în fiecare porţiune se asigură îndeplinirea condiţiilor de performanţă prevăzute
în cod pentru respectivele funcţiuni, având în vedere şi implicaţiile acestora asupra întregii
construcţii.
(4) În toate situaţiile se va asigura limitarea posibilităţilor de propagare
uşoară a focului şi fumului atât în porţiunile incendiate, cât şi la porţiunile adiacente de
construcţie cu alte funcţiuni, luându-se măsurile de protecţie corespunzătoare prevăzute în
cod.
Art. 5.7. (1) În construcţiile etajate cu funcţiuni mixte de producţie şi/sau

depozitare nu este recomandată dispunerea unor încăperi cu riscuri foarte mari de
incendiu şi explozie volumetrică la nivelurile inferioare (supraterane sau subterane).
(2) Dispunerea încăperilor cu riscuri foarte mari de incendiu şi de
explozie volumetrică în construcţiile cu funcţiuni mixte de producţie şi/sau depozitare, se
recomandă la ultimul nivel suprateran şi numai cu asigurarea măsurilor de protecţie
corespunzătoare. În cazul în care din motive tehnice nu este posibilă dispunerea acestora la
ultimul nivel al construcţiei, se asigură compartimentarea cu pereţi şi planşee rezistente la
foc şi la explozie volumetrică, corespunzător alcătuite şi dimensionate, precum şi echiparea
cu instalaţii de semnalizare şi de stingere a incendiilor.
____________________________________________________________________________ 141
Art. 5.8. (1) Construcţiile cu funcţiuni mixte se conformează şi realizează din
materiale şi elemente de construcţie corespunzătoare astfel încât să îndeplinească
condiţiile de corelare normate şi să nu propage focul cu uşurinţă.
(2) Eventualele goluri interioare ale elementelor de construcţie vor avea
continuitatea întreruptă, conform prevederilor codului, astfel încât să nu favorizeze
propagarea focului şi a fumului pe arii mari construite şi între funcţiuni diferite ale
construcţiei.
(3) Funcţiunile diferite din construcţie se separă cu pereţi EI şi după
caz, planşee REI, cu rezistenţe la foc determinate în funcţie de riscul de incendiu şi
densitatea sarcinii termice (q) din încăperile pe care le separă conform prevederilor codului
şi Anexei 3, precum şi de condiţiile de performanţă specifice destinaţiei, tipului de clădire şi
a echipării cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor.
(4) Prin alcătuirea şi realizarea porţiunilor separate de construcţie cu
funcţiuni distincte civile, de producţie şi/sau depozitare se vor îndeplini condiţiile de
performanţă specifice fiecărei funcţiuni, iar întreaga construcţie cu funcţiuni mixte va
îndeplini condiţiile de performanţă corespunzătoare ansamblului constituit, potrivit
(5) Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile,
se alcătuiesc, realizează şi separă de restul construcţiei, corespunzător prevederilor
generale, comune şi specifice a acestora, cu excepţia încăperilor de depozitare cu aria de
maximum 36 m2.
(6) În situaţiile admise, încăperile cu risc foarte mare de incendiu se
dispun, alcătuiesc, realizează şi utilizează astfel încât să nu pună în pericol construcţia,
asigurându-se măsurile de protecţie corespunzătoare prevederilor codului şi reglementărilor
tehnice aplicabile.
(7) Porţiunile de construcţie care cuprind sau constituie săli aglomerate
vor fi alcătuite corespunzător prevederilor specifice acestora, separându-se de alte funcţiuni
ale construcţiei prin pereţi EI şi după caz, planşee REI rezistente la foc, corespunzător
(8) Porţiunile subterane ale construcţiilor cu funcţiuni mixte în care se
dispun funcţiuni distincte faţă de cele supraterane, vor îndeplini şi condiţiile specifice
acestor funcţiuni.
Art. 5.9. (1) Destinaţiile independente, dispuse în construcţia cu funcţiuni mixte,

se separă între ele şi faţă de căile comune de circulaţie funcţională şi de evacuare a
utilizatorilor, prin elemente de construcţie despărţitoare rezistente la foc, conform
(2) În cazul în care funcţiunile respective constituie compartimente de
incendiu distincte, separarea lor se realizează cu pereţi de compartimentare rezistenţi la foc
şi după caz, rezistenţi la foc şi explozie volumetrică.
(3) Prin modul de dispunere, alcătuire şi realizare a elementelor de
construcţie despărţitoare se va asigura limitarea propagării focului şi a fumului la funcţiunile
alăturate pe timpul normat, iar în cadrul aceleaşi funcţiuni, limitarea propagării uşoare a
focului şi fumului pe arii mari construite.
(4) Elementele de construcţie utilizate pentru limitarea propagării focului şi a
fumului trebuie să îndeplinească condiţiile de peformanţă generale şi specifice precizate în
cod, în funcţie de rolul pe care îl au pentru securitatea la incendiu a construcţiii.
____________________________________________________________________________ 142
Art. 5.10. (1) Separarea funcţiunilor diferite în construcţii etajate, se asigură prin
pereţi rezistenţi la foc EI şi planşee rezistente la foc REI corespunzătoare riscului de
incendiu cel mai periculos şi densităţii sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, iar
eventualele goluri de circulaţie funcţională din elementele de separare se protejează cu
elemente de închidere conform prevederilor codului.
(2) Limitarea propagării focului între funcţiuni diferite dispuse într-o
construcţie etajată se asigură şi pe faţade (exteriorul închiderilor perimetrale), prin
realizarea unor porţiuni pline (parapeţi) între golurile succesive pe verticală sau prin
copertine, conform prevederilor codului.
(3) Condiţiile de peformanţă pe care trebuie să le îndeplinească
elementele de construcţie cu rol de limitare a propagării focului şi a fumului, sunt cele
stabilite în cod.
Art. 5.11. Căile comune de circulaţie funcţională şi de evacuare a utilizatorilor

construcţiei cu funcţiuni mixte (orizontale şi verticale), se separă faţă de diferitele funcţiuni
adiacente corespunzător riscului de incendiu şi densităţii sarcinii termice (q) a acestora, iar
eventualele goluri de circulaţie funcţională din aceste elemente de separare se protejează
cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor codului.
Art. 5.12. Parcajele pentru autoturisme se pot dispune în construcţii cu funcţiuni

mixte, cu condiţia separării lor de restul construcţiei prin elemente rezistente la foc,
respectiv pereţi EI şi planşee REI, conform prevederilor codului, iar în aceste elemente de
separare sunt admise numai goluri strict necesare de acces şi circulaţie, protejate
corespunzător.
Art. 5.13. (1) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) este obligatorie
la încăperile stabilite în cod, potrivit funcţiunii (destinaţiei) specifice acestora şi a tipului de
construcţie cu funcţiuni mixte.
(2) Alcătuirea şi realizarea evacuării fumului în caz de
incendiu(desfumarii), prin tiraj natural – organizat sau tiraj mecanic, trebuie să corespundă
prevederilor codului şi prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile, conform document de
referinţă SR EN 12101-2:2004 (―Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi. Partea
2: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare naturala a fumului şi gazelor fierbinţi‖).
(3) Porţiunile de construcţii cu funcţiuni distincte, se prevăd cu
dispozitive independente de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare), separate
de cele de evacuare a fumului din alte funcţiuni.
(4) În cazuri justificate tehnic, pentru funcţiuni diferite cu acelaşi risc de
incendiu dispuse în construcţia cu funcţiuni mixte se pot realiza instalaţii comune de
evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumare), cu condiţia luării măsurilor de protecţie
care să asigure limitarea propagării incendiilor între destinaţii prin tubulaturile care străpung
elementele de separare ale acestora (pereţi, planşee).
(5) Evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumarea) din căile
comune de circulaţie funcţională şi de evacuare ale utilizatorilor construcţiei cu funcţiuni
mixte (orizontale şi verticale) se realizează cu sisteme proprii, independente de cele
aferente altor încăperi sau funcţiuni ale construcţiei.
(6) Este obligatorie realizarea prin sistem independent a evacuării
fumului în caz de incendiu (desfumării) din sălile aglomerate, depozite pentru materiale
____________________________________________________________________________ 143
şi/sau substanţe combustibile, precum şi din încăperi şi spaţii cu risc mare sau foarte mare
de incendiu.
(7) Atunci când ghenele şi canalele pentru evacuarea fumului dintr-o
încăpere trec prin alte încăperi sau destinaţii, pe toată porţiunea de trecere pereţii ghenelor
sau al canalelor vor fi rezistenţi la foc corespunzător densităţii sarcinii termice (q) din spaţiul
respectiv, dar minimum EI 120.
Art. 5.14. În construcţiile cu funcţiuni mixte, evacuarea fumului în caz de incendiu

(desfumării) din casele de scări de evacuare supraterane închise, se asigură prin tiraj
natural-organizat, iar la cele subterane se poate realiza şi prin tiraj natural-organizat sau tiraj
mecanic, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor codului şi a reglementărilor tehnice
aplicabile.
Art. 5.15. (1) În construcţiile cu funcţiuni mixte se prevăd căi de evacuare a

utilizatorilor în caz de incendiu în număr corespunzător, dispuse, alcătuite şi dimensionate
potrivit destinaţiei respective şi a prevederilor codului.
(2) Căile de evacuare ale construcţiei cu funcţiuni mixte pot fi proprii
unei funcţiuni sau unui grup de funcţiuni, ori comune tuturor funcţiunilor din construcţie.
(3) Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcţiuni sau
tuturor funcţiunilor din construcţie, prin număr, dispunere, dimensionare şi alcătuire se vor
îndeplini condiţiile de performanţă cele mai severe ale funcţiunilor respective pentru care se
asigură evacuarea. În porţiuni sau zone ale construcţiei în care o funcţiune determină
dimensiuni mai mici ale căilor de evacuare, se pot reduce corespunzător lăţimile căilor de
evacuare în porţiunea sau zona respectivă.
Art. 5.16. (1) Separarea căilor de circulaţie şi evacuare a utilizatorilor faţă de

încăperile adiacente, se realizează corespunzător condiţiilor normate pentru funcţiunea
respectivă şi a tipului de construcţie.
(2) Golurile de acces la căile de evacuare practicate în pereţii
despărţitori ai acestora, se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare riscului de
incendiu, a destinaţiei încăperilor adiacente şi tipului de construcţie, conform prevederilor
codului.
(3) Scările de evacuare interioare comune ale construcţiilor cu funcţiuni
mixte care asigură evacuarea a mai mult de două niveluri supraterane se închid în case de
scări, separate de restul construcţiei prin elemente rezistente la foc conform codului. Scări
interioare deschise (neînchise în case de scări), se pot prevede numai în cazurile şi în
condiţiile stabilite de cod.
(4) În construcţiile cu funcţiuni mixte pot fi prevăzute scări rulante
realizate conform prevederilor art. 2.113, cu condiţia asigurării şi a căilor de evacuare a
utilizatorilor prin scări închise.
Art. 5.17. Rampele scărilor interioare aferente subsolurilor se separă faţă de rampele
scărilor supraterane, cu excepţia situaţiilor menţionate în cod.
Art. 5.18. Căile interioare de circulaţie şi transport pe verticală (scări, ascensoare,

monte-charge etc.), se separă de restul construcţiei prin pereţi EI şi după caz, planşee REI
____________________________________________________________________________ 144
care îndeplinesc condiţiile normate de rezistenţă la foc, iar golurile de acces practicate în
pereţii de separare se protejează cu elemente de închidere conform codului.
Art. 5.19. Atunci când se prevăd scări exterioare deschise de evacuare, acestea se
amplasează şi realizează astfel încât circulaţia utilizatorilor să nu fie blocată de flăcările sau
fumul produs în caz de incendiu în construcţia cu funcţiuni mixte sau la construcţii
amplasate în vecinătate, protejându-se conform prevederilor codului.
Art. 5.20. (1) Determinarea unităţilor de trecere (fluxurilor) de evacuare a

utilizatorilor în caz de incendiu pe căile de circulaţie funcţională comune, are în vedere
cădirea în ansamblu şi se asigură cele mai severe măsuri de protecţie normate.
(2) Atunci când se prevăd căi de evacuare distincte, proprii unei
funcţiuni sau grup de funcţiuni similare, la determinarea unităţilor (fluxurilor) de trecere de
evacuare se respectă condiţiile normate pentru destinaţia respectivă.
Art. 5.21. (1) Stabilirea numărului de utilizatori pentru care se asigură evacuarea
în caz de incendiu, are în vedere nivelul de ocupare şi capacităţile maximum simultane
normate de utilizatori, în funcţie de destinaţia şi dispunerea acestora în construcţie.
(2) Numărul normat de utilizatori (C) pe unitatea (flux) de trecere de
evacuare se determină corespunzător fiecărei funcţiuni luată în considerare, conform
prevederilor codului, iar pentru întreaga construcţie căile comune de evacuare vor asigura
condiţiile normate cele mai severe.
(3) Dacă deasupra nivelului construcţiei supraterane care determină
dimensionarea rampelor scărilor de evacuare se află funcţiuni care necesită dimensiuni mai
mici ale acestora, în porţiunile respective ale construcţiii se pot reduce corespunzător
aceste dimensiuni. În nici o situaţie nu este admisă reducerea dimensiunilor căilor de
evacuare pe traseul de evacuare (până la exterior) al nivelului cel mai aglomerat luat în
considerare.
(4) Timpii (lungimile) de evacuare maximum admişi pe căile de
evacuare, vor îndeplini condiţiile stabilite în cod pentru funcţiunea respectivă, iar pentru
căile comune de circulaţie şi evacuare ale construcţiii se respectă timpii (lungimile) normaţi
cei mai severi.
(5) Alcătuirea şi dimensionarea căilor de evacuare în caz de incendiu,
vor corespunde condiţiilor stabilite în cod.
Art. 5.22. Scările de evacuare interioare închise ale construcţiilor cu funcţiuni mixte,
vor avea acces pe terasele construcţiilor respective, atunci când sunt construcţii înalte sau
foarte înalte, potrivit prevederilor codului.
Art. 5.23. (1) Construcţiile cu funcţiuni mixte se echipează şi dotează cu instalaţii

şi mijloace de semnalizare şi de stingere a incendiilor, corespunzător modului în care este
considerată construcţia şi prevederilor codului, iar diferitele funcţiuni ale acesteia
corespunzător destinaţiei şi riscului de incendiu.
(2) La stabilirea echipării şi dotării se are în vedere ansamblul
construcţiei cu funcţiuni mixte, precum şi utilizarea instalaţiilor, echipamentelor, mijloacelor
şi a produselor de stingere corespunzătoare riscurilor şi claselor de incendiu din spaţiile
respective.
____________________________________________________________________________ 145
(3) Construcţiile cu funcţiuni mixte se echipează cu instalaţii de
semnalizare şi stingere a incendiilor, care asigură protecţia întregii construcţii.
(4) Atunci când investitorul sau beneficiarul o solicită, construcţia cu
funcţiuni mixte se poate echipa şi dota suplimentar cu instalaţii de semnalizare şi de
stingere a incendiilor.
Art. 5.24.(1) Proiectarea, realizarea şi utilizarea instalaţiilor utilitare aferente

construcţiilor cu funcţiuni mixte, se asigură în conformitate cu prevederile prezentului cod şi
ale reglementărilor tehnice specifice.
(2) Instalaţiile utilitare aferente construcţiei vor corespunde destinaţiilor
mediului şi riscurilor de incendiu stabilite, asigurând limitarea propagării focului şi a fumului
în construcţie.
(3) Sistemele şi instalaţiile utilitare (electrice, încălzire, sanitare,
ventilare, climatizare etc.), trebuie să corespundă riscurilor de incendiu, mediului, mărimii şi
tipului de construcţie, precum şi nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, potrivit
(4) Încăperile cu degajări de substanţe combustibile vor avea asigurată
evacuarea acestora pe măsura degajării lor, prin instalaţie separată şi astfel realizată încât
să nu iniţieze incendii sau explozii volumetrice.
(5) Sistemele de ventilare a încăperilor cu risc mare sau foarte mare
de incendiu, precum şi a sălilor aglomerate, vor fi independente de alte instalaţii de ventilare
ale construcţiei.
Art. 5.25. (1) Construcţiile supraterane cu funcţiuni mixte, trebuie să aibă

asigurate căi de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu, astfel dispuse, alcătuite şi
realizate încât forţele de intervenţie să poată acţiona în timp scurt şi în condiţii de siguranţă.
(2) Construcţiile supraterane să fie accesibile autospecialelor de
intervenţie în caz de incendiu potrivit destinaţiei, tipului de clădire şi condiţiilor stabilite în
cod.
(3) Posibilităţile de acces pentru autospecialele de intervenţie (drumuri,
platforme etc.), trebuie să permită accesul şi intervenţia în special la zonele şi funcţiunile
mai periculoase ale construcţiei, la cele cu aglomerări de persoane, la deschiderile
(protejate sau neprotejate) din pereţii exteriori perimetrali, precum şi la sursele de
alimentare cu apă.
(4) Numărul, alcătuirea, conformarea şi realizarea posibilităţilor
exterioare de acces şi circulaţie a autospecialelor de intervenţie, vor corespunde
(5) Accesul şi circulaţiile funcţională interioare care asigură şi intervenţia
în caz de incendiu se echipează şi marchează corespunzător, astfel încât să faciliteze
recunoaşterea şi utilizarea lor în condiţiile specifice de intervenţie la incendiu.
(6) Pentru destinaţii ale construcţiei cu funcţiuni mixte care necesită
condiţii speciale de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu (copii, bolnavi, handicapaţi
etc.), se asigură cale de acces, circulaţie şi salvare corespunzător dimensionată, alcătuită şi
echipată, conform prevederilor codului şi reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 5.26. (1) Construcţiile cu funcţiuni mixte se dotează cu mijloace tehnice de

stingere a incendiilor corespunzătoare riscurilor şi claselor de incendiu din spaţiile şi
încăperile respective, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
____________________________________________________________________________ 146
(2) Pentru fiecare funcţiune distinctă se prevăd mijloacele tehnice de
primă intervenţie necesare, iar pentru ansamblul construcţiei se asigură dotarea în funcţie
de încadrarea acesteia, conform prevederilor codului şi a reglementărilor tehnice aplicabile.
(3) Mijloacele tehnice de stingere cu care se dotează construcţia în
ansamblu şi diferitele funcţiuni ale acesteia, se dispun astfel încât să poată fi uşor utilizate
în caz de incendiu.
Art. 5.27. Construcţiile cu funcţiuni mixte vor avea asigurate căi de acces pentru
autospecialele de intervenţie cel puţin pe două (2) laturi, iar cele cu aria construită (Ac) mai
mică de 600 m², pe o (1) latură.
Art. 5.28. (1) Pentru supravegherea şi controlul permanent al funcţionării

instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor din construcţiile cu funcţiuni mixte cu aria
desfăşurată (Ad) mai mare de 10000 m² sau care sunt înalte, foarte înalte ori cu săli
aglomerate, se asigură serviciu privat de pompieri. Diferitele funcţiuni pot avea puncte
proprii de supraveghere şi control ale instalaţiilor cu care sunt echipate, dar a căror
funcţionare va fi semnalizată şi la serviciul privat de pompieri al construcţiei.
(2) Investitorii şi beneficiarii pot constitui servicii private de pompieri şi la
arii desfăşurate (Ad) mai mici.
(3) Nivelul de dotare şi încadrare cu personal a serviciului privat de
pompieri al construcţiei se stabileşte în funcţie de mărime, riscuri de incendiu,
vulnerabilitate, tip de construcţie şi echiparea cu instalaţii fixe de prevenire şi stingere a
incendiilor, potrivit prevederilor reglementărilor de specialitate.
CAPITOLUL 6
SISTEME ŞI INSTALAŢII DE SECURITATE LA INCENDIU
SECŢIUNEA I
Echiparea construcţiilor cu sisteme şi instalaţii de semnalizare şi stingere a

incendiilor
Art. 6.1. Construcţiile se echipează cu instalaţii de detectare, semnalizare şi

avertizare incendiu şi cu instalaţii de stingere a incendiilor, corespunzător nivelurilor de
stabilitate la foc, corespunzător nivelurilor de risc de incendiu, precum şi destinaţiei, ariilor,
numărului de niveluri ale clădirilor.
Art. 6.2. Sistemele de instalaţii, tipul instalaţiilor, performanţele acestora şi cantităţile.

necesare se vor înscrie obligatoriu în documentaţiile tehnice ale construcţiilor, detalierea
acestora urmând a se face în documentaţiile de specialitate.
____________________________________________________________________________ 147
Art. 6.3. Se recomandă ca echipările minimale prevăzute să fie suplimentate în cazul
unor clădiri deosebite ca importanţă, destinaţie sau volum.
Art. 6.4. Echiparea cu instalaţii de stingere şi/sau cu instalaţii de detectare,

semnalizare şi avertizare incendiu la extinderea sau schimbarea de destinaţie a
construcţiilor existente la care acestea nu sunt obligatorii, pot constitui măsuri
compensatorii.
Echiparea cu instalaţii de semnalizare a incendiilor
Art. 6.5. Echiparea cu instalaţii de semnalizare a incendiilor, se asigură la

următoarele construcţii, compartimente de incendiu sau încăperi:
a) toate construcţiile (compartimentele de incendiu, încăperile) prevăzute conform
reglementărilor specifice cu instalaţii automate de stingere cu apă, tip sprinklere deschise
(drencer) sau pulverizatoare, cu ceaţă de apă şi substanţe speciale, în c azul în care
acţionarea acestora se realizează de către astfel de instalaţii;
b) construcţiile închise de importanţă excepţională şi deosebită (A, B), încadrate
conform legislaţiei specifice, neeechipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor,
precum şi cele echipate la care este necesară semnalizarea incendiilor înainte de intrarea
în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere;
c) clădiri civile având destinaţia:
(I) clădiri administrative cu aria construită mai mare de 600 m 2 sau mai mult
de 4 niveluri supraterane sau cu peste 300 de utilizatori;
(II) clădiri de cultură cu mai mult de 3 niveluri supraterane sau cu aria
construită mai mare de 600 mp sau care adăpostesc peste 300 de utilizatori;
(III) clădiri, compartimente de incendiu şi încăperile pentru comerţ cu mai mult
de două (2) niveluri sau cu aria construită (Ac) mai mare de 600 m²;
(IV) clădiri închise de sport cu capacitatea mai mare de 300 utilizatori;
(V) clădiri de cult cu mai mult de trei niveluri supraterane şi aria construită (Ac)
peste 600 m² sau pentru mai mult de 300 de utilizatori;
(VI) clădiri înalte, cu excepţia locuinţelor şi clădirile foarte înalte indiferent de
destinaţie;
(VII) clădiri cu săli aglomerate;
(VIII) clădiri/clădiri având destinaţia de învăţământ cu mai mult de 200
utilizatori sau cele cu aria construită mai mare de 600 mp care au mai mult de 2 niveluri;
(IX) clădiri cu destinaţia de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor cu mai
mult de 100 de utilizatori sau cu aria construită mai mare de 600 m 2 care au mai mult de
trei niveluri;
(X) clădiri montane şi din Delta Dunării, cu capacităţi maxime simultane mai
mari de 100 de paturi şi trei niveluri supraterane;
(XI) clădiri de primire turistică cu funcţiuni de cazare cu mai mult de 10
camere sau 50 de paturi (la clădirile cu mai puţin de 10 camere sau 50 de paturi se prevăd
detectoare de fum autonome);
(XII) clădiri de îngrijire a sănătăţii cu paturi staţionare, supravegherea,
îngrijirea sau cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau
lipsite de adăpost, indiferent de numărul de persoane;
(XIII) clădiri închise de sport, cu capacitate de primire mai mare de 300
utilizatori;
____________________________________________________________________________ 148
(XIV) clădiri civile subterane cu aria desfăşurată (Ad) mai mare de 600 m² şi
două sau mai multe niveluri subterane;
(XV) parcaje subterane potrivit reglementării specifice şi parcaje supraterane
închise cu mai mult de 3 niveluri şi aria construită (Ac) mai mare de 600 m²;
d) clădiri de producţie şi/sau depozitare (inclusiv încăperi sau spaţii de producţie şi
depozitare amplasate în clădiri ) cu risc de incendiu foarte mare şi mare , cu aria
desfăşurată (Ad) mai mare de 500 m², precum şi cele cu risc mic şi mediu cu aria
desfăşurată (Ad) mai mare de 800 m²;
e) depozite cu stive având înălţimea mai mare de 4 m ;
f) clădiri de producţie şi/sau depozitare monobloc sau blindate, indiferent de riscul de
incendiu.
Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori
Art. 6.6. (1) Echiparea clădirilor, compartimentelor de incendiu, spaţiilor, cu

hidranţi de incendiu interiori, se realizează, la:
a) clădirile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită A) şi B),
încadrate conform legislaţiei în vigoare, indiferent de aria construită sau
desfăşurată şi număr de niveluri;
b) clădiri înalte şi foarte înalte, precum şi clădiri cu săli aglomerate, indiferent de
destinaţie, de ariile construite şi numărul de niveluri;
c) clădiri de învăţămînt cu mai mult de 200 de utilizatori sau cele cu aria
construită (Ac) mai mare de 600 m 2 şi mai mult de trei niveluri supraterane;
d) clădiri cu destinaţie de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor, clădiri de
turism/structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare cu mai mult de 100 de
paturi sau cele cu aria construită (Ac) mai mare de 600 m 2 şi mai mult de trei
niveluri.
e) clădiri montane cu capacităţi mai mari de 100 de paturi;
f) clădiri pentru sănătate/de îngrijire a sănătăţii, supravegherea, îngrijirea sau
cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau
lipsite de adăpost cu mai mult de 100 de persoane sau cele cu aria construită
(Ac) mai mare de 600 m² care au mai mult de trei niveluri supraterane;
g) clădirile, compartimentele de incendiu şi spaţiile pentru comerţ cu mai mult de
două (2) niveluri sau cu aria construită (Ac) mai mare de 600 m²;
h) clădiri pentru cultură pentru mai mult de 200 de persoane sau cele cu mai mult
de trei niveluri supraterane şi aria lor construită (Ac) de peste 600 m²;
i) clădiri de cult cu mai mult de trei niveluri supraterane şi aria construită (Ac)
peste 600 m² ;
j) clădiri administrative cu aria construită (Ac) mai mare de 600 m 2 sau mai mult
de 4 niveluri supraterane;
k) clădiri închise de sport cu capacitatea maximă simultană mai mare de 300
utilizatori;
l) clădiri sau spaţii de producţie şi/sau depozitare cu risc de incendiu mare sau
foarte mare, definit conform prezentului cod, cu arii desfăşurate (Ad) mai mari
de 500 m2, precum şi la cele cu riscuri, mici şi mijlocii cu aria desfăşurată (Ad)
mai mare de 900 mp;
____________________________________________________________________________ 149
m) clădiri de producţie şi/sau depozitare monobloc sau blindate;
n) depozite cu stive înalte (peste 6 m înălţime), indiferent de aria construită (Ac);
o) clădiri închise ale depozitelor pentru materiale şi substanţe combustibile cu aria
construită (Ac) mai mare de 500 m²;
p) spaţii subterane publice (cu excepţia locuinţelor) şi de producţie sau depozitare
subterane, cu aria desfăşurată (Ad) mai mare de 600 m2;
q) clădiri civile subterane cu aria construită (Ac) mai mare de 600 m² având două
sau mai multe niveluri subterane;
r) parcaje subterane (potrivit prevederilor reglementării tehnice specifice);
s) parcaje supraterane închise cu mai mult de 2 niveluri sau cele cu aria
desfăşurată mai mare de 600 m, indiferent de aria desfăşurată (Ad);
t) parcaje supraterane deschise cu mai mult de 2 niveluri sau cu aria construită
mai mare de 600 m², indiferent de aria desfăşurată (Ad).
(2) Enumerarea de la alin. 1 nu este limitativă, investitorii putând stabili
necesitatea echipării cu hidranţi interiori de incendiu şi pentru alte tipuri de c onstrucţii.
Art. 6.7. În cazul clădirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de

echipare cu hidranţi de incendiu interiori se stabileşte pentru fiecare compartiment de
incendiu în parte, iar gospodăria de apă se dimensionează pentru compartimentul de
incendiu cel mai defavorabil (respectiv cel mai mare debit şi timp de funcţionare sau cel mai
defavorabil din punct de vedere hidraulic.
Art. 6.8. Nu este obligatorie prevederea hidranţilor de incendiu interiori, atunci când
apa nu este indicată ca substanţă de stingere şi când stingerea incendiului se asigură c u
substanţe speciale (gaze inerte, spumă, abur, pulberi, înlocuitori de haloni etc.).
Echiparea cu instalaţii fixe – tip coloane uscate
Art. 6.9. Se prevăd coloane uscate la următoarele categorii de clădiri:

a) clădiri civile înalte şi foarte înalte, precum şi la sălile aglomerate;
b) parcaje supraterane închise sau deschise cu mai mult de patru (4) niveluri,
precum şi la parcajele subterane conform reglementării specifice;
c) clădiri civile subterane cu aria construită mai mare de 600 m² şi două sau mai
multe niveluri subterane;
d) construcţii de producţie şi/sau depozitare cu mai mult de cinci (5) niveluri
supraterane.
e) clădiri la care casele de scări nu au ferestre sau ferestrele prevăzute nu sunt
accesibile în caz de intervenţie pentru stingerea incendiului şi nu au prevăzute
goluri între rampele scării sau în podeste, de cel puţin 0,40X0,20 m, situate pe
aceeaşi verticală.
Echiparea cu instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere închise
____________________________________________________________________________ 150
Art. 6.10. Echiparea tehnică a clădirilor, compartimentelor de incendiu şi încăperilor,
cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler închis, se asigură la:
a) clădiri închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B),
încadrate conform legislaţiei în vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai
mare de 420 MJ/m2;
b) clădiri înalte cu excepţia locuinţelor şi foarte înalte indiferent de destinaţie;
c) platouri de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi scene
amenajate, cu arii mai mari de 150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele şi
atelierele anexă ale acestora;
d) încăperile din clădirile civile subterane în care densitatea sarcinii termice
depăşeşte 840 Mj/m²;
e) clădiri, compartimente de incendiu cu destinaţia de comerţ şi încăperile pentru
comerţ cu aria desfăşurată egală sau mai mare de 1500 mp sau cu densitatea
sarcinii termice peste 840 Mj / m2;
f) clădiri(încăperi) de producţie şi/sau depozitare cu risc mare şi foarte mare de
incendiu cu aria desfăşurată mai mare de 600 m2 ;
g) depozitele cu stive având înălţimea mai mare de 4 m;
h) încăperile şi spaţiile în care densitatea sarcinii termice este mai mare de 840
Mj/m² din clădirile de producţie şi/sau depozitare monobloc sau blindate
i) parcaje subterane de tip P2, P3 şi P4 definite potrivit prevederilor
reglementării tehnice specifice, precum şi la cele supraterane închise cu mai
mult de 3 niveluri. şi mai mult de 100 de autoturisme.
j) clădiri şi compartimente de incendiu administrative sau pentru cultură, cu aria
construită mai mare de 1250 m2 precum şi încăperile administrative sau
pentru cultură cu aria mai mare de 100 m² şi densitatea sarcinii termice peste
840 Mj/m²,
k) clădiri de îngrijire a sănătăţii cu paturi staţionare, supravegherea, îngrijirea sau
cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau
lipsite de adăpost cu aria construită mai mare de 1000 m2 ;
l) spaţiile în care densitatea sarcinii termice este mai mare de 840 Mj/m² din
clădirile închise ale depozitelor pentru materiale şi substanţe combustibile cu
aria construită (Ac) mai mare de 500 m² ;
Art. 6.11. Enumerarea echipării cu instalaţii automate de stingere precizate la

articolul 6.10 este minimală. Investitorii pot prevedea şi în alte situaţii astfel de instalaţii, în
funcţie de riscul sau pericolul de incendiu, amplasare, contribuţia la foc, valoarea clădirii şi a
bunurilor protejate etc.
Art. 6.12. Nu se prevăd instalaţii automate de stingere tip sprinkler închis:

a) în zonele clădirilor şi cazurile prevăzute în Normativul de securitate la incendiu a
clădirilor – Instalaţii de stingere;
b) în cazurile în care apa nu este indicată ca substanţă de stingere;
c) la depozite frigorifice sau când stingerea incendiului se asigură cu substanţe speciale
(gaze inerte, spumă, abur, înlocuitori de haloni etc.).
Echiparea cu instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere deschise (drencere)
____________________________________________________________________________ 151
Art. 6.13. Încăperi şi spaţii cu densitatea sarcinii termice peste 840 Mj / m2 şi
manifestare violentă a incendiului (studiouri cinematografice, depozite de cauciuc, rampe de
mărfuri combustibile etc.).
Echiparea cu hidranţi de incendiu exteriori
Art. 6.14. (1) Reţelele de distribuţie a apei din centrele populate (localităţi) vor fi
echipate cu hidranţi exteriori, care trebuie să asigure condiţiile de debit şi presiune necesare
stingerii incendiilor, potrivit prevederilor Normativului de securitate la incendiu a clădirilor –
Instalaţii de stingere sau ale Normativului P66: , după caz.
(2) În cazurile în care, conform avizului regiei/societăţii furnizoare de
apă din centre populate (localităţi), reţelele nu asigură satisfacerea condiţiilor de debit şi
presiune, se prevede rezervă de apă pentru incendiu, dimensionată conform Normativului
de securitate la incendiu a clădirilor – Instalaţii de stingere –, pentru următoarele categorii
de clădiri:
a) clădiri închise de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B de
importanţă);
b) clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate;
c) clădiri de locuit colective cu mai mult de cinci niveluri supraterane;
d) clădiri, compartimente de incendiu şi spaţii pentru comerţ cu mai mult de
două niveluri sau cu aria construită mai mare de 600 m²;
e) clădiri administrative cu aria construită mai mare de 600 m 2 sau cu mai mult
de 4 niveluri ;
f) clădiri de sănătăte/ pentru supravegherea, îngrijirea sau cazarea/adăpostirea
copiilor preşcolari, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost,
clădiri de cultură pentru mai mult de 100 persoane sau cu aria construită mai
mare de 600 mp sau cu mai mult de două niveluri;
g) clădiri de învăţământ, cu mai mult de 200 persoane sau cu aria construită mai
mare de 600 mp sau cu mai mult de două niveluri supraterane;
h) clădiri închise de sport, cu capacitate de primire mai mare de 300 de persoane;
i) clădiri de cult cu mai mult de trei niveluri supraterane şi aria construită peste
600 m² sau cu peste 200 de persoane;
j) clădiri de turism cu mai mult de 50 de persoane sau cu aria construită mai
mare de 600 m2 şi mai mult de trei niveluri ;
k) clădiri montane cu capacităţi mai mari de 150 de paturi şi patru niveluri
supraterane;
l) clădiri cu destinaţia de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor cu mai mult de
100 de persoane sau cu aria construită mai mare de 600 m 2 şi mai mult de trei
niveluri;
m) clădiri de producţie şi/sau depozitare indiferent de riscul de incendiu cu aria
desfăşurată mai mare de 500 m² sau volumul clădirilor depăşeşte 3000mc;
n) depozite cu stive înalte (peste 6 m înălţime);
o) clădiri de producţie şi/sau depozitare monobloc sau blindate;
p) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile, cu aria
construită mai mare de 800 m2;
____________________________________________________________________________ 152
q) clădiri închise ale depozitelor pentru materiale şi substanţe combustibile cu aria
construită (Ac) mai mare de 500 m²;
r) clădiri agrozootehnice de tipul : grajduri pentru taurine, cabaline, porcine,
ovine, clădiri pentru păsări si animale mici , clădiri speciale pentru prepararea
hranei, clădiri anexe si diverse, clădiri veterinare, staţiuni de montă şi de
însămânţări artificiale cu mai mult de 150 vite convenţionale;
s) clădiri agrozootehnice de tipul: recepţionarea, valorificarea, depozitarea
produselor agricole de tipul silozuri pentru produsele din ramura agricolă,
clădiri pentru tratarea şi prelucrarea primară a produselor vegetale si animale,
clădiri speciale pentru depozitarea produselor agricole cu volumul mai mare de
1000 m3 pentru nivelul I-II de stabilitate la foc şi indiferent de volum pentru
nivelul III-V de stabilitate la foc;
t) parcaje subterane cu mai mult de 10 autoturisme potrivit reglementării
specifice sau supraterane închise cu mai mult de două niveluri;
u) Parcaje supraterane deschise cu mai mult de două niveluri şi aria construită
mai mare de 600 m²;
v) clădiri civile subterane cu aria construită mai mare de 600 m² şi două sau mai
multe niveluri subterane.
(3). Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor la clădirile precizate la alin.
(2) poate fi asigurat prin extinderea reţelei de distribuţie din centrul populat (localitate), din
reţelele de distribuţie şi rezerva proprie sau numai din rezerva proprie.
Art. 6.15. (1) Pentru categoriile de clădiri precizate la art. 6.14 alin. (2), amplasate
în intravilanul sau extravilanul centrelor populate (localităţilor) care nu sunt echipate cu
reţele de alimentare cu apă, stingerea din exterior a incendiilor se asigură din gospodării
proprii de apă şi reţele de distribuţie prevăzute cu hidranţi, alcătuite şi dimensionate
corespunzător prezentului normativ.
(2) Hidranţii de incendiu exteriori nu sunt obligatorii pentru protecţia
clădirilor amplasate izolat (la mai mult de 500 m de zone construite) şi care nu sunt echipate
cu instalaţii de alimentare cu apă, precum şi la clădiri izolate de producţie sau depozitare cu
arii construite sub 2000 m2 şi maximum două niveluri. În asemenea situaţii se vor asigura
posibilităţi de alimentare cu apă a pompelor mobile de intervenţie din rezervoare (bazine)
dimensionate corespunzător, sau din surse naturale învecinate (râuri, lacuri, fântâni).
Art. 6.16. Echiparea clădirilor, compartimentelor de incendiu, spaţiilor, cu alte tipuri

de instalaţii de stingere cu apă, cu gaze, aerosoli, spumă, pulberi, abur se realizează potrivit
prevederilor Normativului de securitate la incendiu a clădirilor – Instalaţii de stingere.
Art. 6.17. Dotarea clădirilor cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu se

asigură potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
SECŢIUNEA II
Acţionarea sistemelor şi instalaţiilor de securitate la incendiu
____________________________________________________________________________ 153
Art. 6.18. (1) Acţionarea (comanda) punerii în funcţiune a sistemelor şi instalaţiilor
de securitate la incendiu poate fi realizată de dispozitive electronice, electrice, mecanice,
pneumatice sau hidraulice adecvate.
(2) Acţionarea poate fi automată şi/sau manuală. În toate situaţiile,
acţionările automate vor avea prevăzută şi acţionare manuală.
(3) Acţionările manuale, respectiv butoanele şi alte dispozitive
adecvate de comandă securizate, se dispun în locuri vizibile, uşor accesibile utilizatorilor în
caz de incendiu.
Art. 6.19. (1) Instalaţiile şi dispozitivele de securitate la incendiu trebuie

concepute şi realizate astfel încât să intre în funcţiune în timp util şi funcţie de evoluţia pe
care o are incendiul, să-şi poată îndeplini funcţia preconizată în ansamblul sistemului de
securitate a zonei şi/sau a clădirii protejate.
(2) Parametrii privind timpul teoretic de intrare în funcţiune a
dispozitivelor de acţionare se precizează în reglementările tehnice, în documentaţiile
producătorilor (furnizorilor) de echipamente, în documentaţiile tehnice de proiectare şi în
instrucţiunile de funcţionare şi întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor respective de
securitate la incendiu.
(3) Butoanele, întreruptoarele, robinetele şi manetele de comandă vor fi
marcate şi sigilate în poziţie normală de funcţionare.
SECŢIUNEA III
Alimentarea cu energie a sistemelor şi instalaţiilor de securitate la incendiu
Art. 6.20. (1) Sistemele şi instalaţiile de securitate la incendiu cu care se

echipează construcţiile trebuie să aibă asigurată alimentarea sigură şi permanentă cu
energie, potrivit prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2) Sistemele şi instalaţiile vor dispune de două surse de alimentare cu
energie, necesare funcţionării sigure în caz de necesitate, cel puţin pe durata lor nomată de
utilizare şi anume: un sistem de bază şi un sistem de rezervă.
(3) Cazurile în care se admite utilizarea unei singure surse de
alimentare cu energie, sunt precizate în reglementările tehnice specifice.
Art. 6.21. (1) Sistemele pereche de alimentare, de bază şi de rezervă, trebuie să

fie independente unul faţă de celălalt astfel încât defectarea, avarierea sau scoaterea din
funcţiune a unui sistem să nu afecteze buna funcţionare a celuilalt sistem, luându-se în
considerare posibilitatea producerii simultane a unui incendiu şi a unei stări de
nefuncţionare a unui sistem de alimentare cu energie.
(2) Sursele de alimentare de rezervă cu energie a sistemelor şi
instalaţiilor de securitate la incendiu pot fi electrice, termice, pneumatice, hidraulice sau
alternative.
____________________________________________________________________________ 154
(3) Sursele de alimentare pot fi ambele în stare de funcţionare sau
sursa de rezervă poate fi în stare de aşteptare şi intră în funcţiune în timpul normat.
(4) Căile de alimentare a receptoarelor cu rol de securitate la incendiu
trebuie să fie independente şi separate, astfel încât avarierea uneia să nu afecteze pe
cealaltă.
Art. 6.22. (1) Sistemele alternative electrice (turbinele eoliene şi panourile solare
fotoelectrice – PV), pot fi utilizate ca surse de alimentare a unor consumatori cu rol de
securitate la incendiu, atunci când îndeplinesc parametrii şi condiţiile tehnice ale unei surse
de alimentare de bază.
(2) Condiţiile tehnice de securitate la incendiu ale surselor electrice
alternative, sunt cele stabilite în cod şi în reglementările tehnice specifice.
Turbine eoliene
Art. 6.23. (1) Turbinele eoliene cu putere mai mare de 100 KW se amplasează la
distanţe de minimum 1500 m faţă de construcţii, masive împădurite, depozite deschise sau
instalaţii în aer liber, cu excepţia creşelor şi grădiniţelor de copii, clădirilor de învăţămînt,
spitalelor şi clădirilor cu săli aglomerate faţă de care se asigură minimum 2000 m.
(2) Turbinele cu puterea cuprinsă între 50 şi 100 KW se amplasează la
distanţe de minimum 1000 m faţă de construcţii, masive împădurite, depozite deschise sau
instalaţii în aer liber.
(3) Turbinele cu putere mai mică de 50 KW dispuse independent se
amplasează la distanţe de minimum 500 m faţă de construcţii, masive împădurite, depozite
deschise sau instalaţii în aer liber, iar la cele care se montează pe construcţii se asigură
măsuri de protecţie corespunzătoare riscurilor pe care le prezintă, potrivit prevederilor
(4) Este obligatorie echiparea cu instalaţii automate de detectare şi
semnalizare a supraîncălzirii elementelor de frânare şi a iniţierii incendiilor, precum şi cu
instalaţii automate de stingere a incendiilor a turbinelor eoliene cu putere mai mare de
100 KW.
(5) În caz de incendiu, turbinele eoliene vor avea asigurată
deconectarea automată din sistem.
(6) Turbinele eoliene se prevăd cu instalaţii proprii de protecţie
împotriva descărcărilor electrice atmosferice.
(7) Atunci când înălţimea lor depăşeşte 150 m sau sunt considerate
obstacole de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, turbinele eoliene vor fi balizate.
(8) Instalaţiile electrice aferente turbinelor eoliene se realizează conform
Panouri solare fotoelectrice – PV
Art. 6.24. (1) Panourile solare fotoelectrice PV se pot monta pe sol, pe sau în
pereţii exteriori ai construcţiilor, ori pe acoperişurile plate sau înclinate ale construcţiilor.
____________________________________________________________________________ 155
(2) Dispunerea panourilor solare se realizează pe grupuri PV, delimitate
de spaţii libere de ventilare şi acces.
(3) Conductele interioare şi exterioare de curent continuu, carcasele,
cablurile, cutiile de joncţiune şi altele aferente sistemului PV, precum şi posibilităţile de
acces pe acoperiş, vor fi marcate.
Art. 6.25. (1) Atunci când sunt montate pe acoperiş, grupurile PV cu aria de
minimum 45 x 45 m, se delimitează cu spaţii libere de ventilare şi acces.
(2) Fiecare grup PV se delimitează cu spaţii libere de ventilare şi acces
cu lăţimea de minimum 2.50 m, respectiv de minimum 1,20 m atunci când se învecinează
cu luminatoare, trape de aerisire ori coşuri de fum existente pe acoperiş, sau la fiecare
maximum 6,00 m se realizează spaţii de ventilare insulare de 2,50 m, dispuse alternativ faţă
de circulaţie.
(3) Grupurile PV dispuse pe acoperiş vor avea asigurate posibilităţi de
acces din exteriorul sau din interiorul clădirii, asigurându-se spaţii libere pentru trecere de
minimum 1,20 m.
(4) Pe acoperiş, grupurile PV se amplasează la mai mult de 1,20 m faţă
de parapet şi 1,50 m faţă de coama acoperişului.
(5) Spaţiile libere de ventilare şi acces care delimiteată grupurile PV
trebuie să fie în linie dreaptă şi dispuse pe structura de rezistenţă a acoperişului.
(6) Sistemele de cablare pentru circuitele PV se amplasează cât mai
aproape posibil de creastă, dolii sau poala acoperişului.
(7) Instalaţiile electrice aferente panourilor solare fotoelectrice PV se
realizează conform reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 6.26. (1) Asigurarea posibilităţii de separare a lanţurilor PV şi secţionarea lor

în grupuri cu tensiune nepericuloasă în caz de incendiu, este obligatorie
(2) Se consideră nepericuloasă tensiunea maximă a secţiunilor de lanţ
PV, atunci când este mai mică de 120 V(cc).
CAPITOLUL 7
ASIGURAREA SECURITĂŢII LA INCENDIU ÎN UTILIZARE
SECŢIUNEA I
Securitatea la incendiu în utilizarea construcţiilor şi instalaţiilor
Art. 6.27. (1) Securitatea la incendiu pe toată durata de utilizarea construcţiilor,

instalaţiilor şi amenajărilor se asigură prin măsuri şi reguli specifice.
Art. 6.28. Principalele reguli şi măsuri specifice ce trebuie asigurate vizează:
____________________________________________________________________________ 156
a) menţinerea performanţelor şi nivelelor de performanţă în condiţii de
incendiu ale construcţiilor, instalaţiilor aferente acestora şi ale sistemelor de protecţie la
incendiu stabilite în fazele de proiectare, executare şi recepţionare a investiţiilor respective,
conform prevederilor codului şi reglementărilor de specialitate;
b) echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor cu sisteme şi
mijloace tehnice de securitate la incendiu, în conformitate cu reglementările aplicabile;
c) organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor;
d) asigurarea intervenţiei pompierilor şi a altor forţe de salvare a utilizatorilor şi
bunurilor, în cazul producerii unui incendiu la construcţii, instalaţii şi amenajări.
Art. 6.29. (1) Organizarea şi desfăşurarea activităţii de securitate la incendiu prin

utilizarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor în scopul protecţiei utilizatorilor, a forţelor
care acţionează la intervenţie, a bunurilor şi a mediului, se asigură în conformitate cu
prevederile reglementărilor tehnice, a regulilor şi măsurilor specifice în domeniul securităţii
la incendiu, emise potrivit competenţelor şi obligaţiilor legale, şi anume prin:
- normele şi dispoziţiile generale pentru categorii de construcţii şi de activitate,
emise de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, obligatorii pe
teritoriul României;
- normele şi reglementările tehnice specifice domeniilor de competenţă, emise
de ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale;
- regulile şi măsurile specifice emise de organele administraţiei publice locale;
- actele specifice emise de administratorul/conducătorul instituţiei.
Art. 6.30. Asigurarea securităţii la incendiu în exploatare, presupune în principal:

 organizarea şi desfăşurarea activităţii de securitate la incendiu la nivelul
unităţii;
 respectarea măsurilor de securitate la incendiu stabilite la proiectarea,
executarea, avizarea, expertizarea ăi recepţionarea lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente, la parametrii proiectaţi;
 organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locurile de muncă;
 exploatarea şi mentenanţa sisitemelor şi dispozitivelor de securitate la
incendiu din echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor
conform reglementărilor aplicabile, a normelor şi instrucţiunilor specifice de
utilizare şi controlul stării de funcţionare astfel încât să se asigure criteriile şi
nivelele de performanţă prevăzute în documentaţiile de proiectare;
Art. 6.31. Măsurile de securitate la incendiu în exploatarea construcţiilor, instalaţiilor

şi amenajărilor se referă la:
 controlul/supravegherea din punctul de vedere al securităţii la incendiu a
activităţilor, pe timpul desfăşurării şi după încheierea acestora;
 stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice în vederea reducerii riscului de incendiu
ori a consecinţelor incendiilor;
 menţinerea condiţiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor în siguranţă şi
pentru securitatea echipelor de intervenţie în cazul izbucnirii unui incendiu;
 întreţinerea în stare operativă a mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor
____________________________________________________________________________ 157
Art. 6.32. Identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu specifice, care în
corelare cu natura şi nivelul riscurilor, stabileşte măsurile de apărare împotriva incendiilor în
cazul intervenţiilor la construcţiile existente, când în mod justificat nu pot fi indeplinite unele
prevederi ale reglementărilor in vigoare privind cerinţa esenţială de calitate "securitatea la
incendiu".
Art. 6.33. Amplasarea, marcarea şi fixarea mijloacelor tehnice de primă intervenţie în

caz de incendiu în locuri vizibile, uşor accesibile şi la distanţe optime faţă de focarele cele
mai probabile de incendiu şi astfel dispuse încât să nu împiedice evacuarea utilizatorilor în
caz de incendiu.
Art. 6.34. Asigurarea în permanenţă a accesului mijloacelor şi personalului pentru

intervenţiile operative în caz de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului
persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora la toate:
 construcţiile şi încăperile acestora;
 instalaţiile tehnologice şi anexe;
 depozite închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi
auxiliare;
 mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele de
comandă ale acestora;
 tablourile de distribuţie şi întreruptoarele generale ale instalaţiilor electrice de
iluminat, forţă şi dr siguranţă;
 punctele de comandă ale instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie
manevrate în caz de incendiu, instalaţii de ventilare, climatizare, presurizare,
robinete de incendiu montate pe conductele de gaze şi lichide combustibile,
benzi transportoare şi altele asemenea;
 menţinerea, indiferent de sezon, practicabile, curate şi libere de orice
obstacole, intrările în incinta unităţilor, căile de acces la clădiri şi instalaţii,
punctele de alimentare cu apă etc.;
 reducerea la minimum posibil a riscului de incendiu prin limitarea la strictul
necesar a cantităţilor de materiale combustibile:
 organizarea instruirii personalului pentru cunoaşterea şi aplicarea
instrucţiunilor specifice de apărare împotriva incendiilor elaborate pentru
locurile de muncă, afişate în întregime (nu în sinteză) la locurile de muncă
respective;
 amplasarea şi montarea conform reglementărilor şi standardelor de referinţă, a
indicatoarelor de securitate, respectiv de interzicere, orientare şi/sau informare
(în anumite situaţii indicatoarele pot fi însoţite de înscrisuri explicative în limbi
de circulaţie internaţională);
 planificarea şi executarea exerciţiilor privind modul de acţiune în caz de
incendiu, prin care se verifică planificat sau inopinat stadiul şi capacitatea de
acţiune a personalului la locul de muncă şi care vizează alarmarea, evacuarea
şi stingerea incendiului;
 controlul respectării prevederilor normelor de securitate la incendiu, executat
potrivit competenţelor şi prevederilor legale, de personalul autorităţilor publice
____________________________________________________________________________ 158
şi de personalul propriu; luarea măsurilor imediate de remediere a tuturor
neregulilor constatate.
Art. 6.35. În funcţie de importanţa construcţiilor, nivelul riscului de incendiu şi de

specificul activităţii, administratorul sau conducătorul instituţiei asigură conform Legii:
 acte de autoritate privind apărarea împotriva incendiilor;
 documente si evidenţe specifice apărării împotriva incendiilor.
Art. 6.36. Documentele şi evidenţele specifice privind apărarea împotriva incendiilor

se actualizează de către cei ce le-au întocmit şi aprobat, atunci când s-au produs modificări
ale:
 actelor normative sau reglementărilor tehnice;
 personalului cu atribuţii stabilite;
 condiţiilor referitoare la construcţie, instalaţie sau la specificul activităţii.
Art. 6.37. Proprietarii, administratorii, conducătorii instituţiilor, după caz, au

obligaţia de asigurare a întreţinerii în permanentă stare de funcţionare, cu asigurarea
fiabilităţii şi eficienţei necesare, a sistemelor de evacuare a fumului în caz de incendiu
instalate în clădiri, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice .
Art. 6.38. (1) Sistemele de evacuare a fumului în caz de incendiu, precum şi

elementele şi dispozitivele constructive de securitate la incendiu (compartimentări, separări,
treceri prin elemente rezistente la foc etc.), se verifică, testează şi întreţin periodic de cătr e
persoane fizice sau juridice atestate conform legii, în scopul asigurării menţinerii lor în
funcţiune la parametrii proiectaţi.
(2) Datele relevante se consemnează în registrul de control al
instalaţiilor respective, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Art. 6.39. (1) În exploatarea sistemelor de evacuare a fumului, de regulă, se

verifică anual :
a) asigurarea condiţiilor de debit, viteză, presiune, pentru sistemele de evacuare
mecanică a fumului;
b) funcţionarea voleţilor, trapelor, ferestrelor şi a elementelor de acţionare, iar în
caz de defecte se iau măsuri pentru repararea sau înlocuirea acestora;
c) sistemelor de întrerupere a funcţionării instalaţiilor de ventilare/climatizare;
d) funcţionarea dispozitivelor de comandă manuală şi automată;
e) închiderea elementelor mobile de compartimentare care sunt integrate în
sistemul de evacuare a fumului;
f) funcţionarea instalaţiilor şi dispozitivelor de transmisie şi semnalizare, precum şi
detectoarele de incendiu şi declanşatoarelor manuale aferente instalaţiei de detectare,
semnalizare şi alarmare în caz de incendiu;
(2) Verificarea funcţionării ventilatoarelor de evacuare a fumului şi de
introducere aer se realizează trimestrial, iar a surselor electrice de rezervă pentru
alimentarea acestora se asigură cu periodicitatea prevăzută de reglementarea
specifică.
____________________________________________________________________________ 159
ANEXA 1
Caracteristicile substanţelor şi materialelor ce determină încadrarea în riscuri de
incendiu a spaţiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu şi construcţiilor de
producţie şi/sau depozitare
Art. A.1.1. Caracteristicile substanţelor şi materialelor ce determină încadrarea în

riscuri de incendiu a spaţiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu şi construcţiilor de
producţie şi/sau depozitare, sunt prezentate în tabelul A.1.1.
Tabelul A.1.1. Caracteristicile substanşelor şi materialelor

Risc de Caracteristicile substanţelor şi Precizări
Incendiu materialelor
Încăperi şi spaţii în care se utilizează,
Foarte prelucrează ori depozitează materiale
mic sau substante incombustibile şi nu este -
utilizat focul deschis.
Substanţe sau materiale
incombustibile, în stare rece sau
materiale combustibile în stare de
Mic umiditate înaintată (peste 80%), ori -
ambalaje combustibile cu lichide
incombustibile, astfel încât posibilitatea
aprinderii lor este exclusă.
Substanţe sau materiale
incombustibile în stare fierbinte, topite
sau incandescente, substanţe cu
Mijlociu degajări de căldură radiantă, flăcări -
sau scântei.
Substanţe solide, lichide sau
gazoase ce se ard în calitate de
combustibil.
Nu determină încadrarea în risc mare de
incendiu, oricare din următoarele situaţii:
1 - substanţele solide, lichide sau gazoase
utilizate drept combustibil pentru ardere;
2 - lichidele combustibile cu temperatura de
inflamabilitate peste 100 oC utilizate la comenzi
hidraulice, răcire, ungere, filtre şi tratamente
termice, în cantităţi de max. 2 m 3, cu condiţia
luării unor măsuri locale pentru limitarea
propagării incendiului;
Substanţe şi materiale combustibile 3 - echipamentul electric care conţine până la
solide. 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum
Mare Lichide cu temperatura de şi fluxurile de cabluri cu mai puţin de 3,5 kg
inflamabilitate a vaporilor mai mare de material combustibil/ml de flux;
4 - materialele şi substanţele combustibile
100oC. din spaţiul respectiv, inclusiv cele din utilaje
care nu se încadrează la aliniatul 2 sau cele
utilizate la transportul ori depozitarea
materialelor combustibile, a ambalajelor,
paletelor sau rafturilor combustibile, dacă nu
____________________________________________________________________________ 160
depăşesc în totalitate 105 Mj/m2
În situaţiile de mai sus, încadrarea se face în
funcţie de pericolul de incendiu în ansamblu,
în risc mijlociu sau mic de incendiu.
Substanţe şi materiale a căror
aprindere sau explozie poate să aibă
loc în urma contactului cu oxigenul din
aer, cu apa sau cu alte substanţe ori
materiale. Nu determină încadrarea în risc de incendiu
Lichide cu temperatura de foarte mare:
o
inflamabilitate a vaporilor până la 28 C, 1 - folosirea substanţelor solide, lichide sau
gazoase drept combustibil pentru ardere;
gaze sau vapori cu limita inferioară de 2 - scăpările şi degajările de gaze, vapori sau
explozie până la 10%, atunci când praf, stabilite conform art. 1.12, care sunt în
Foarte acestea pot forma cu aerul amestecuri cantităţi ce nu pot forma cu aerul amestecuri
explozive. explozive.
mare În asemenea situaţii, încadrarea se face în risc
Lichide cu temperatura de
mare, mijlociu sau mic, în funcţie de
inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între densitatea sarcinii termice şi riscul de incendiu
28 şi 100oC, gaze sau vapori cu limita în ansamblu.
inferioară de explozie mai mare de
10%, atunci când acestea pot forma cu
aerul amestecuri explozive.
Fibre, praf sau pulberi, care se
degajă în stare de suspensie, în
cantităţi ce pot forma cu aerul
amestecuri explozive.
____________________________________________________________________________ 161
ANEXA 2.
Rezistenţe la foc şi condiţii pentru elementele de separare verticale şi

orizontale,(pereţi şi planşee)
Art. A.2.1. Prevederea elementelor verticale şi orizontale de separare a spaţiilor,

încăperilor şi compartimentelor de incendiu sunt precizate în cod. Rezistenţele la foc
normate ale pereţilor (EI) şi planşeelor (REI), în funcţie de densitatea sarcinii termice (q) din
încăperile şi compartimentele de incendiu pe care le separă, sunt precizate în tabelul A.2.1.
Tabelul A.2.1. Rezistenţele la foc normate ale pereţilor (EI) şi planşeelor (REI) rezistente la
foc, corespunzătoare densităţilor sarcinilor termice (q) din încăperi
Densitatea sarcinii Rezistenţa la foc (EI) Rezistenţa la foc (REI)

termice (q) din încăperi minimă a pereţilor minimă a planşeelor
(Mj/m2) (minute) (minute)
< 210 EI 30 REI 30
211  420 EI 60 REI 60
421  630 EI 120 REI 90
631  840 EI 180 REI 120
841  1260 EI 240 (180)* REI 180
1261 1680 EI 300 (180)* REI 240 (180)*
>1681 EI 360 (180)* REI 300 (180)*
Nota: *) Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care sunt asigurate instalaţii automate
de stingere a incendiilor.
Art. A.2.2. Pentru cazurile în care codul nu stabileşte rezistenţele la foc pe care
trebuie să le asigure pereţii (EI) şi planşeele (REI) de separare, rezistenţele se stabilesc în
funcţie de condiţiile nivelului asigurat de stabilitate la incendiu al construcţiei, de densitatea
sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente şi de rolul elementului de separare în caz de
incendiu.
Art. A.2.3. Protejarea golurilor de circulaţie funcţională din pereţii rezistenţi la foc (EI)
şi planşeele rezistente la foc (REI), se asigură corespunzător condiţiilor stabilite în cod şi în
reglementările tehnice aplicabile.
Art. A.2.4. Pereţii de separare a compartimentelor de incendiu trebuie să

depăşească planul exterior al acoperişurilor şi luminatoarelor din clasele de reacţie la foc:
D-s1.d2; D-s2.d2; D-s3.d2; E-d2 şi F pe care îi intersectează, cu minimum:
- 0,60 m (măsurat pe verticală), faţă de orice astfel de element combustibil al
acoperişurilor şi al luminatoarelor aflate la mai puţin de trei (3) m distanţă de peretele
rezistent la foc, inclusiv a acoperişurilor cu suport din tablă şi termoizolaţie şi/sau
hidroizolaţie combustibilă din clasele de reacţie la foc: D-s1.d2; D-s2.d2; D-s3.d2;
E-d2 şi F;
____________________________________________________________________________ 162
- 0,30 m (măsurat pe orizontală) faţă de pereţii exteriori şi streaşini din clasele
de reacţie la foc D-s1.d0; D-s1.d1; D-s2.d0; D-s2.d1; D-s3.d0; D-s3.d1, D-s3.d0;
D-s3.d1;D-s1.d2; D-s2.d2; D-s3.d2; E-d2 şi F.
Art. A.2.5. Depăşirile planurilor acoperişurilor, streaşinilor şi pereţilor (menţionate la

art. A.2.4), pot fi înlocuite cu fâşii de acoperiş, streaşină sau perete, cu lăţimea de cel puţin
6,00 m şi clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0.
Art. A.2.6. Nu este obligatorie depăşirea de către pereţii de separare a

compartimentelor de incendiu a planului acoperişurilor cu învelitoare şi termoizolaţie
executate din materiale combustibile montate pe placă din beton armat (REI), precum şi a
acoperişurilor realizate în întregime din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0.
Art. A.2.7. Pe acoperişuri sau terase, pe distanţa de cel puţin trei (3) m în ambele
părţi ale peretelui rezistent la foc care delimitează compartimente de incendiu, luminatoarele
trebuie să fie fixe, realizate din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0 şi cu
geam armat, securit sau duplex (fară ochiuri mobile).
Art. A.2.8. În cazul construcţiilor cu înălţimi diferite, pereţii de separare a

compartimentelor de incendiu se prevăd la construcţia cea mai înaltă, fie pe toată înălţimea
acesteia, fie pe cel puţin 8 m pe verticală şi orizontală faţă de construcţia mai joasă. Se
admite prevederea pereţilor de separare a compartimentelor de incendiu la construcţia cu
înălţimea mai mică, dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată
propaga prin depăşirea peretelui de separare pe distanţa de 6 m de la construcţia mai înaltă
şi porţiunea de construcţie mai joasă îndeplineşte următoarele condiţii:
- acoperişul (terasa) este fără goluri, rezistent la foc de minimum REI 60 şi
învelitoarea este clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0 sau protejată cu materiale
clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0 (şapă de ciment slab armată, dale, pietriş,
zgură, mortar de perlit etc.);
- încăperile cu densitatea sarcinii termice mai mare de 840 Mj/m² adiacente în
porţiunea respectivă, sunt prevăzute cu instalaţii automate de stingere a incendiilor.
Art. A.2.9. Pereţii de separare a compartimentelor de incendiu se amplasează astfel

încât să se evite posibilităţile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu
în altul prin golurile neprotejate din pereţii exteriori, dispuse la colţurile intrânde ale
construcţiilor sau prin incendierea unor construcţii combustibile amplasate în vecinătate.
Art. A.2.10. În cazul în care pereţii de compartimentare sunt amplasaţi la colţurile

intrânde ale construcţiilor în formă de L sau U, golurile din pereţii exteriori adiacenţi se
dispun astfel încât distanţa dintre ele să fie de cel puţin patru (4) m, sau golurile funcţionale
din această porţiune sunt cu tâmplărie fixă clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1.d0 şi geam
armat, ori sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc EI 45.c.
Art. A.2.11. Rosturile dintre pereţii rezistenţi la foc care separă compartimente de
incendiu şi planşee, stâlpi, acoperişuri şi inchideri perimetrale ale construcţiei, se etanşează
cu materiale care asigură rezistenţa la foc de cel puţin EI 90.
____________________________________________________________________________ 163
Art. A.2.12. Străpungerea de către elemente metalice a pereţilor de separare a
compartimentelor de incendiu este admisă numai dacă se iau măsuri împotriva transmiterii
căldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, distanţe faţă de materiale
combustibile, protejarea locală a elementelor metalice etc.). În jurul elementelor metalice
care străpung peretele de separare se vor realiza goluri care să permită dilatarea liberă a
acestora, etanşate cu materiale rezistente la foc minimum EI 90 şi clasa de reacţie la foc A1
sau A2-s1.d0.
Art. A.2.13. Traversarea pereţilor de separare a compartimentelor de incendiu de

către conducte, canale de ventilare-condiţionare, conductoare şi cabluri electrice, este
admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- spaţiile libere în jurul conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice etc.,
inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale clasa de reacţie la foc A1 sau
A2-s1.d0, asigurând rezistenţa la foc egală cu cea a peretelui;
- canalele de ventilare-condiţionare care trec prin perete vor fi incombustibile, iar
golul dintre perete şi acestea se etanşează cu materiale clasa de reacţie la foc A1
sau A2-s1.d0, rezistente la foc cel puţin EI 90;
- trecerea conductelor, conductoarelor şi a canalelor de ventilare se realizează astfel
încât să nu producă dislocări ale unor porţiuni de perete datorită dilatării lor sub
efectul temperaturii;
- canalele de ventilare-condiţionare se prevăd cu sisteme de obturare, rezistente la
foc minimum EI 90.c;
- se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor
de ventilare-condiţionare, a conductoarelor şi conductelor metalice, datorită căldurii
transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare
etc.).
Protecţia golurilor de comunicare funcţională din pereţii de separare rezistenţi la foc
Art. A.2.14.(1). Pereţii rezistenţi la foc care separă compartimente de incendiu se

recomandă să fie realizaţi fără goluri. Practicarea unor goluri în aceşti pereţi este admisă
numai atunci când activitatea sau funcţionalitatea impun prevederea lor (pentru circulaţie,
transport, supraveghere etc.) şi golurile respective sunt protejate corespunzător prevederilor
codului, iar suprafaţa totală golurilor nu este mai mare de 25% din cea a peretelui.
(2). Golurile de circulaţie, transport, supraveghere etc. din pereţii rezistenţi la
foc şi după caz, din planşeele rezistente la foc, se protejează obligatoriu cu elemente de
închidere rezistente la foc (uşi, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschişi),
realizate conform prevederilor codului şi Anexei 2.
Art. A.2.15.(1). Uşile, obloanele şi cortinele rezistente la foc care protejază golurile
funcţionale din pereţii de separare a compartimentelor de incendiu, trebuie să fie rezistente
la foc minimum EI 90.c.
(2). Indicele „c‖ reprezintă, conform SR EN 14600:2005 E, clasa de
autoînchidere/închidere automată şi se precizează în documentaţia tehnică de proiectare,
astfel:
- c5 – folosire frecventă;
____________________________________________________________________________ 164
- c4 – frecvenţă mare în utilizare (folosire publică, fără atenţie în folosire);
- c3 – frecvenţă medie de utilizare (utilizare de către personalul clădirii);
- c2 – frecvenţă redusă de utilizare (de la locuinţe unifamiliale, până la uşile
mari industriale);
- c1 – uşi în poziţie normală „deschisă‖;
- c0 – fără performanţe stabilite.
(3). Numărul de cicluri, care să le încadreze în performanţele menţionate, sunt
cele din tabelul A.2.15.
Tabelul A.2.15. Numărul de cicluri (teste), pentru îndeplinirea clasei de performanţă

Clasa Numărul de cicluri
c5 200 000
c4 100 000
c3 50 000
c2 10 000
c1 500
c0 0
Art. A.2.16.(1) Atunci când datorită unor condiţii specifice de funcţionare protecţia
golurilor de circulaţie din pereţii de separare a compartimentelor de incendiu nu se poate
realiza cu uşi, obloane sau cortine rezistente la foc, precum şi în cazurile în care codul de
securitate la incendiu prevede, golurile se pot proteja prin încăperi tampon protejate,
rezistente la foc.
(2) Încăperile tampon protejate, rezistente la foc, vor îndeplini următoarele
condiţii:
a) rezistenţa minimă la foc a pereţilor va fi de minimum EI 60 şi a planşeelor
REI 60, dacă prevederile codului nu stabilesc rezistenţe mai mari;
b) pentru circulaţia funcţională şi evacuarea utilizatorilor, în pereţii încăperilor
tampon protejate este admisă practicarea numai a golurilor strict necesare;
c) golurile pentru circulaţie şi evacuare practicate în pereţii încăperilor tampon,
se protejează cu uşi rezistente la foc potrivit prevederilor codului, respectiv
EI 45.c, EI 60.c, EI 90.c, EI 120.c;
d) dacă este posibil, amplasarea încăperilor tampon se va face alipit peretelui
rezistent la foc şi se dispun spre spaţiile cu densitatea sarcinii termice mai
mică;
e) încăperile tampon care nu au ferestre directe în exterior se prevăd cu
sisteme independente de ventilare în suprapresiune sau de evacuare a
fumului în caz de incendiu (desfumare), conform prevederilor codului iar
golurile necesare realizării acestor instalaţii sunt admise;
f) atunci când încăperile tampon protejate sunt prevăzute cu instalaţii de
ventilare în suprapresiune, presiunea pe uşile închise nu va depăşi 80 Pa;
g) finisajele pereţilor şi pardoselilor trebuie să fie cel puţin A2-s1.d0, respectiv
A2n-s1.
Art. A.2.17.(1). În cazurile în care datorită necesităţilor funcţionale sau tehnologice

nu se poate realiza protecţia golurilor din pereţii de separare a compartimentelor de
____________________________________________________________________________ 165
incendiu cu uşi, obloane, cortine sau încăperi tampon rezistente la foc, pot fi prevăzuţi
tamburi deschişi.
(2) Tamburii deschişi care protejază goluri din pereţii de separare a
compartimentelor de incendiu, vor îndeplini următoarele condiţii:
a) lăţimea tamburului va fi egală cu cea a golului protejat, iar lungimea va fi de
minimum patru (4) m;
b) pereţii laterali şi planşeele tamburului vor fi fără goluri, cu rezistenţa la foc
de minimum EI 60 pentru pereţi şi REI 60 pentru planşee;
c) în tambur se prevăd sprinklere deschise (drencere) cu acţionare automată
şi/sau manuală în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare (1) m2 de
suprafaţă orizontală a tamburului;
d) tamburii se pot amplasa alipit peretelui rezistent de compartimentare, în
oricare parte a acestuia, sau pe perete.
Planşee de separare rezistente la foc
Art. A.2.18.(1). Planşeele de separare rezistente la foc sunt elemente de construcţie

orizontale sau înclinate care delimitează spaţii închise din construcţii sau separă
compartimente de incendiu din clădirile înalte sau foarte înalte (compartimente constituite
din unul până la trei niveluri succesive ale clădirii şi aria desfăşurată prevăzută în cod).
(2). Planşeele pot constitui elemente se separare a compartimentelor de
incendiu din clădiri înalte, foarte înalte sau subterane, precum şi elemente de întârziere a
propagării incendiilor din interiorul compartimentelor de incendiu, atunci când acestea sunt
rezistente la foc (REI) conform prevederilor codului şi nu au goluri sau golurile practicate în
ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare.
(3). Golurile funcţionale din planşeele rezistente la foc (REI), se protejează cu
elemente rezistente la foc, conform prevederilor codului.
(4). În cazurile justificate tehnic, în care nu se pot utiliza elemente constructive
de protecţie rezistente la foc, protecţia golurilor din planşee poate fi asigurată prin
prevederea pe conturul golului (sub planşee) a unor ecrane continui minimum A1,
A2-s1.d0, R 15 sau Dh 30, realizate din produse clasificate cel puţin B-s3.d0 şi perdele de
apă cu sprinklere deschise (drencere), cu intrare automată şi/sau manuală în funcţiune în
caz de incendiu sau alte sisteme de protecţie agrementate tehnic.
Art. A.2.19.(1) În construcţiile cu pod, care au nivelul de stabilitate la incendiu I, II

sau III, golurile prevăzute în planşeele spre pod se protejează cu elemente de închidere
rezistente la foc minimum EI 30 (normal închise).
(2). Separarea porţiunilor mansardate ale construcţiei faţă de porţiunile de
poduri ale acesteia, se realizează cu pereţi rezistenţi la foc (EI), iar golurile de comunicare
funcţională se protejează cu elemente rezistente la foc, conform prevederilor codului.
Elemente rezistente la explozie volumetrică şi protecţia golurilor funcţionale.
Art. A.2.20. Încăperile, compartimentele, construcţiile şi zonele cu risc de explozie

volumetrică se precizează în documentaţia tehnică, inclusiv delimitarea zonelor până la care
se extind măsurile de protecţie împuse de riscul exploziei volumetrice, având în vedere
____________________________________________________________________________ 166
posibilitatea prezenţei amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil în
concentraţii care prezintă pericol de explozie, în timpul funcţionării normale şi în caz de
avarie a instalaţiilor utilitare aferente.
Art. A.2.21.(1). Construcţiile şi încăperile cu risc de explozie volumetrică se

realizează din materiale şi elemente de construcţie clasa de reacţie la foc A1 sau A2. La
construcţiile amplasate independent se recomandă utilizarea elementelor de construcţie
uşoare.
(2). Acoperişul construcţiilor şi încăperilor cu risc de explozie volumetrică
trebuie să fie fără pod.
(3). Nu sunt admise tavane suspendate şi zone neventilate care să faciliteze
producerea concentraţiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil, iar în
încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajele trebuie să permită curăţarea uşoară a
suprafeţelor acestora.
(4). Se asigură goluri pentru decomprimare în caz de explozie cu aria totală
de minimum 0,05 m² pentru un (1) m³ din volumul încăperii respective, dispuse în pereţii
exteriori sau în acoperiş. Adoptarea unui procent mai mic de goluri este admisă numai pe
baza unui calcul justificativ din care să rezulte că prin aceasta stabilitatea construcţiei nu
este afectată.
(5). Golurile pentru decomprimare în caz de explozie se amplasează în
vecinătatea surselor probabile de explozie volumetrică, avându-se în vedere ca efectul
exploziei în exteriorul construcţiei să nu afecteze construcţii învecinate sau căi publice de
circulaţie.
(6). Golurile prevăzute pentru decomprimare, pot fi deschise sau închise.
Elementele de închidere trebuie să cedeze sub efectul presiunii datorate exploziei şi pot fi
constituite din panouri sau porţiuni de perete ori acoperiş de tip uşor (dislocabile sau
rabatabile), ferestre şi/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care să cedeze la
presiunea de cel mult 118 daN/m².
(7). Stratul de uzură al pardoselilor trebuie executat din materiale care la
lovire nu produc scântei capabile să iniţieze aprinderea amestecurilor explozive.
(8). Tâmplăria (inclusiv sistemele ei de acţionare), nu trebuie să producă prin
manevrare scântei capabile să iniţieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.
.
Art. A.2.22.(1). Elementele de separare a încăperilor cu risc foarte mare de incendiu
şi explozie volumetrică faţă de restul construcţiei vor fi fără goluri, rezistente la foc şi la
explozie.
(2). Alcătuirea şi dimensionarea elementelor de construcţie rezistente la
explozie volumetrică se determină prin calcul, astfel încât acestea să nu se prăbuşească
sub efectul suprapresiunii care se produce în în caz de explozie volumetrică în încăperile
respective, funcţie de suprafeţele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri rabatabile,
luminatoare, acoperişuri zburătoare etc.).
(3). Elementele de construcţie rezistente la foc şi la explozie trebuie să
împiedice şi propagarea incendiului din spaţiile învecinate spre încăperile cu pericol de
explozie volumetrică. Rezistenţele la foc ale pereţilor (EI) şi ale planşeelor (REI) se stabilesc
în funcţie de densitatea sarcinii termice (q) din încăperilor adiacente, conform prevederilor
codului.
(4). Practicarea unor goluri în pereţii rezistenţi foc şi la explozie volumetrică
sau stăpungerea pereţilor de către conducte, tuburi, cabluri etc., nu este admisă decât în
____________________________________________________________________________ 167
cazuri excepţionale, impuse de necesităţi funcţionale sau tehnologice şi numai dacă sunt
luate măsurile de protecţie prevăzute în cod şi în reglementările tehnice aplicabile.
(5). Golurile de comunicare funcţională prevăzute în pereţii rezistenţi la foc şi
la explozie volumetrică, se protejează prin încăperi tampon protejate şi numai în cazuri
excepţionale, justificate tehnic, prin tamburi deschişi. Aceeaşi prevedere se aplică şi pentru
comunicarea între încăperi cu pericol de explozie volumetrică, în cazurile în care
comunicarea directă ar prejudicia securitatea la incendiu sau atunci când încăperile sunt
situate în compartimente de incendiu diferite.
(6). Încăperile tampon protejate şi tamburii deschişi prevăzuţi pentru protecţia
golurilor din pereţii rezistenţi la explozie volumetrică, se realizează similar celor menţionaţi
la pereţii de separare a compartimentelor de incendiu, recomandându-se ca acestea să fie
amplasate spre spaţiile mai puţin periculoase.
(7). Uşile încăperii tampon protejate vor fi rezistente la foc minimum EI 90.c
(precizându-se clasa acestora) şi vor avea asigurate măsuri specifice de protecţie astfel
încât prin manevrare să nu producă scântei capabile să iniţieze aprinderea amestecurilor
explozive respective.
(8). La încăperile tampon şi tamburii deschişi care protejează goluri de
comunicare între spaţii în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de
explozie volumetrică, se iau măsuri pentru ca în timpul exploatării normale să fie
împiedicată trecerea degajărilor dintr-o parte în cealaltă.
(9). Planşeele rezistente la foc şi la explozie volumetrică, precum şi
elementele lor de susţinere, vor fi astfel dimensionate şi realizate încât să nu fie aruncate de
suflul exploziei.
Elemente etanşe la foc
Art. A.2.23.(1). Elementele orizontale sau verticale de protecţie etanşe la foc (E)
trebuie să îndeplinească condiţiile normate, prevăzându-se în cazurile şi condiţiile
prevăzute în cod şi în reglementările tehnice aplicabile.
(2). Golurile din elementele de protecţie etanşe la foc, se protejază
conform prevederilor codului şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.
____________________________________________________________________________ 168
ANEXA 3.
Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi
Art. A.3.1. În construcţii cu aria mai mare de 10400 m² care nu au pereţi interiori
despărţitori se asigură limitarea propagării uşoare a incendiilor prin sistemul de evacuare a
fumului şi a gazelor fierbinţi. Sistemul este constituit din guri de admisie a aerului dispuse la
partea inferioară a spaţiului protejat, ecrane continui A1 sau A2-s1.d0, rezistente la foc
minimum R15 sau DH 30, coborâte minimum 0,50 m sub acoperiş sau planşeul superior al
spaţiului respectiv şi guri de evacuare ale fumului şi a gazelor fierbinţi dispuse in treimea
superioară a pereţilor sau în acoperiş.
Art. A.3.2. Sistemul poate fi realizat prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic.
Art. A.3.3. Dispunerea ecranelor coborâte sub acoperiş sau planşeul superior al
spaţiului protejat, în sistemul de evacuare prin tiraj natural-organizat, se realizează în funcţie
de densitatea sarcinii termice din spaţiul respectiv, conform prevederilor tabelului A.3.3.
Tabelul A.3.3. - Dispunerea ecranelor continui în sistem de evacuare a fumului şi gazelor

fierbinţi prin tiraj natural-organizat
Raportul dintre suma Distanţa maximă (m) între:
Densitatea sarcinii ariilor libere ale gurilor axele a două
termice “q” (Mj/m²) de evacuare a fumului şi guri de ecranele
aria incăperii evacuare a continui
fumului
Q < 420 1 : 150 45 75
421 < q < 840 1 : 125 la 1 : 80 35 70
841 < q < 1680 1 : 80 la 1 : 60 35 70
1681 < q < 4200 1 : 60 la 1 : 40 30 30
Q > 4200 1 : 30 30 30
Art. A.3.4. Golurile pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu
se distribuie cât mai uniform în spaţiul protejat şi pot fi permanent deschise sau închise
(protejate cu dispozitive cu deschidere automată în caz de incendiu şi cu acţionări
manuale).
Art. A.3.5. Golurile pentru evacuarea fumului (desfumare) practicate în acoperiş,

planşeul superior sau în treimea superioară a pereţilor exteriori ai spaţiului protejat, se
însumează la suprafaţa necesară evacuării fumului şi a gazelor fierbinţi produse în caz de
incendiu.
Art. A.3.6. Atunci când se asigură evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi prin tiraj
mecanic, se respectă următoarele condiţii:
a) dispunerea ecranelor se realizează corespunzător prevederilor specifice sistemului
de evacuare prin tiraj natural-organizat;
b) gurile de evacuare se dispun astfel încât să se asigure cel puţin o gură la
maximum 300 m2;
____________________________________________________________________________ 169
c) debitul de extragere a unei guri va fi de cel puţin 1 m 3/s şi maximum 3 m3/s pentru
100 m2 delimitaţi de ecrane, iar pentru întreg spaţiu preotejat va fi de minimum 1,5 m3/s;
d) la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două volume delimitate de
ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare volum
racordat.
Art. A.3.7. Admisiile de aer pot fi naturale sau mecanice şi se dispun la partea de jos
a spaţiului protejat (cât mai aproape de pardoseală), în zone opuse gurilor de evacuare.
Art. A.3.8. Sistemul de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi nu este obligatoriu în

zonele situate la mai puţin de 30 m de pereţii exteriori ai construcţiei, care au în treimea
superioară goluri permanent deschise sau protejate cu dispozitive care se deschid automat
în caz de incendiu şi asigură suprafaţa liberă normată pentru evacuarea fumului
(desfumarea) prin tiraj natural-organizat.
Art. A.3.9. Încăperile şi spaţiile care sunt prevăzute cu sisteme de evacuare a

fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu, nu se prevăd şi cu dispozitive de evacuare a
fumului (desfumare).
Art. A.3.10. În spaţiile cu plafoane suspendate, continuitatea golurilor dintre plafoane

şi planşeul de rezistenţă trebuie întreruptă în dreptul ecranelor, cu materiale A1 sau
A2-s1.d0.
Art. A.3.11. În toate situaţiile în care acţionarea manuală nu se poate realiza din
apropierea dispozitivelor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi (trape, cupolete etc.), iar
centralizarea comenzilor nu este justificată tehnic, se admite neprevederea acţionării lor
manuale.
Art. A.3.12. Ecranele continui vor fi astfel alcătuite şi dispuse încât să realizeze o
casetare a spaţiului de sub acoperiş sau planşeul superior.
Art. A.3.13. Fiecare casetă va fi prevăzută cu cel puţin o gură de evacuare a fumului
şi a gazelor fierbinţi.
Art. A.3.14. Dispunerea ecranelor continui se face la marginea elementelor de

rezistenţă din zona riscului potenţial de incendiu.
A.3.15. Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile.
A.3.16. Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi în caz

de incendiu, se poate face individual sau în grup.
A.3.17. În construcţiile prevăzute cu instalaţii automate de stingere a incendiilor,

acţionarea deschiderii automate a dispozitivelor de evacuare a fumului (desfumare) sau a
fumului şi gazelor fierbinţi trebuie să se facă după declanşarea instalaţiilor automate de
stingere.
____________________________________________________________________________ 170
Art. A.3.18. La construcţiile etajate, evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi se
asigură separat pentru fiecare nivel al construcţiei, iar canalele respective care traversează
alte niveluri ale construcţiei vor avea pereţi rezistenţi la foc minimum EI 60.
Art. A.3.19. În construcţiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea fumului şi a gazelor

fierbinţi se poate asigura şi prin ochiuri mobile ale acestora (care au asigurată deschiderea
automată în caz de incendiu şi îndeplinesc condiţiile specifice trapelor de evacuare a
fumului, conform document de referinţă SR EN 12101-2:2004 (―Sisteme pentru controlul
fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 2: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare naturală a
fumului şi gazelor fierbinţi‖).
Art. A.3.20. Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu prin tiraj
mecanic va avea în vedere prevederile documentului de referinţă SR EN 12101-2:2004 –
Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi.
____________________________________________________________________________ 171
ANEXA 4.
Clasificarea materialelor şi substanţelor depozitate, după clasa de periculotitate
Art. A.4.1. Materialele şi substanţele depozitate se clasifică după clasa de

periculozitate conform tabelului A.4.1.
Tabelul A.4.1. Clasificarea materialelor şi substanţelor depozitate, după clasa de

periculozitate
Caracteristicile
Clasa de materialelor şi Felul Exemple
periculozitate substanţelor ambalajului
depozitate
Minereuri, produse şi piese metalice (inerte) :

P.1. Materiale
Fără ambalaje ciment, nisip, beton, materiale de construcţii
incombustibile (în vrac) sau în refractare, azbest. Fructe, legume, carne.
(fără care nu pot da ambalaje Conserve în cutii metalice sau borcane.
periculozitate) naştere la reacţii incombustibile Lichide incombustibile îmbuteliate etc.
periculoase
Minereuri şi alte materiale inerte în saci

sau butoaie combustibile, piese metalice în
folii sau prelate greu combustibile, piese
În ambalaje, metalice, elemente din beton, sau
cu azbociment pe palete din lemn, lichide
A. Materiale din combustibilitate incombustibile sau conserve în ambalaje
clasa P.1 redusă, incombustibile în navete sau lădiţe
combustibile ori pe paleţi de lemn etc.
P.2.
B. Materiale
(cu periculozitate Aparate electrice, obiecte executate din
redusă)
care se aprind
Neambalate bachelită şi răşini fenolice, melamină, piei
greu, au viteză sau în brute, baloţi de lână (spălată şi uscată),
redusă de ambalaje zahăr brut şi cereale în vrac sau în saci,
ardere şi nu au produse de panificaţie, tutun în butoaie etc.
putere calorică
mare
C. Lichide combustibile
incombustibile Lapte, apă minerală în butelii din plastic,
cutii carton etc.
inerte
A. Materiale din Ambalate în
clasele P.1 şi cutii de carton -
P.3.
P.2
____________________________________________________________________________ 172
(cu
Mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc
periculozitate sau plastic) şi obiecte masive din lemn,
butoaie din lemn goale (fără reziduuri
medie) periculoase), bambus, panouri din fibre de
B. Materiale cu lemn, produse din ebonită, fibre animale
În orice fel de (lână, mătăse naturală, păr, etc.) şi fibre
combustibilitate artificiale cu combustibilitate redusă
ambalaje, cu
medie (care nu excepţia celor din (poliamidice, poliesterice, poliacrilice şi
se încadrează materiale plastice polivinilice), ţesături şi confecţii executate din
în clasele P.4 şi spongioase asemenea fibre, fibre vegetale toarse gros,
P.5) şi cu putere saltele şi perne (fără buret de cauciuc sau
materiale plastice), articole din piele, cărţi,
calorifică cel papetărie, negru de fum (ambalat în saci sau
mult 27.3 Mj/kg granulat), amidon, făina de cereale, zahăr
cristalizat, paste făinoase şi alte articole de
băcănie ambalate în pungi, tutun, ceai,
legume uscate, grăsimi etc.
C. Lichide În ambalaje Vopsele de ulei în cutii, borcane,

combustibile cu incombustibile butoaie şi similare; produse
care pot fi
temperatura de introduse în farmaceutice combustibile în cutii,
inflamabilitate cutii de carton bidoane, damigene, sticle etc.;
mai mare de lubrefianţi şi glicoli în butoaie sau
100°C bidoane; uleiuri vegetale în butoaie,
sau sticle etc
A. Materiale şi În ambalaje din

produse din materiale -
plastice
P.4. clasele P.1–P.3 spongioase
____________________________________________________________________________ 173
(cu
B. Materiale
combustibile cu Lemn în formă de tocătură şi talaş, fibre
periculozitate vegetale (in, cânepă, bumbac), fibre
viteză mare de Indiferent de
forma de artificiale cu Pc  27.300 Mj/kg, confecţii
ardere sau cu executate din asemenea fibre, saltele şi
mare) ambalare
putere calori- plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc sau
fică mai mare materiale plastice spongioase, fibre textile,
de 27,3 Mj/kg. vată, paie, zeegras, împletituri din nuiele,
celuloză, etc. carton, hârtie, cauciuc brut sau
prelucrat, materiale plastice şi obiecte
confecţionate din acestea,, carton, hârtie,
cauciuc brut sau prelucrat, materiale plastice
şi obiecte confecţionate din acestea (alt fel
decât sub formă de fibre) şi care nu sunt
menţionate la clasa P3
C. Materiale şi
produse
incombustibile Indiferent de
care pot suferi natura Aparatura electrică şi electronică având
ambalajelor relee şi contacte sensibile encapsulate,
deteriorări
tuburi electronice, utilaje şi aparate de înaltă
importante în precizie, bijuterii, medicamente şi produse
urma acţiunii cosmetice etc.
temperaturilor
înalte, a apei
sau gazelor
corozive.
D. Materiale şi
produse care
sub efectul Indiferent de
natura Policlorură de vinil, teflon şi răşini epoxidice,
temperaturii acid clorhidric, clorură de var etc.
ambalajelor
degajă cantităţI
importante de
gaze corozive
____________________________________________________________________________ 174
E. Lichide
combustibile din În ambalaje
combustibile Lichide ambalate în bidoane din carton sau
clasa de în bidoane sau canistre din materiale plastice
periculozitate
P.3
F. Lichide În ambalaje
combustibile cu incombustibile
care pot fi Carburanţi Diesel, motorină, păcură,
temperaturi de introduse în smoală, uleiuri pentru acţionări hidraulice şi
imflamabilitate cutii de carton. de ungere, uleiuri minerale, cerneală
între 50 -100˚C tipografică etc.
A. Materiale
instabile care se
pot descom- Acid acrilic, acid cianhidric nestabilizat, acid
pune exploziv la percloric anhidru, apă oxigenată concentrată,
temperatură clorat de amoniu, hidrazină anhidră,
naturală. acetilenă, acetiluri (de argint, cupru etc.),
Indiferent de anhidră cromică; azotat de amoniu sau
Materiale care potasiu, azoturi, bicromat de amoniu sau
pot exploda sub modul de
ambalare potasiu, dioxid de clor; hiroxilamina,
efectul încălzirii, nitroetan, nitroceluloză uscată, peroxizi (de
frecării, loviturii acetil, benoil, zinc), chibrituri de fosfor alb,
sau al şocurilor muniţie explozivă sau incendiară, exploziv,
P.5. corpuri pentru artificii, rachete etc.
de detonaţie.
Obiecte pi-
rotehnice.
(cu
periculozitate
deosebit de
____________________________________________________________________________ 175
B. Materiale
care la contac-
tul cu alte
materiale pot da Indiferent de Acetonă, acid acetic, acid fluorhidric
mare) naştere la reacţii modul de anhidru, amoniac, etilendiamină, peroxizi de
ambalare potasiu sau sodiu etc.
explozive sau
se pot aprinde
C. Materiale Indiferent de
susceptibile să modul de Carton asfaltat în roluri, cărbune bituminos,
ambalare deşeuri de cauciuc sau lână, făină de lucernă
se autoaprindă sau de peşte, fosfor alb, îngrăşăminte
organice umede, mangal, seminţe de in etc.
D. Substanţe
oxidante capa-
bile să iniţieze
aprinderea ma- Indiferent de Acid azotic, clorhidric, sulfuric; brom, clor,
terialelor com- modul de ierbicide, iod, salpetru (azotat de potasiu)
ambalare etc.
bustibile la
contactul cu
acestea
E. Materiale
care sub efec- Acrilonitril, alcaloizi, amine, acetonă, anilină,
tul căldurii de- Indiferent de chloroform, clorură de metal, esteri, iodaţi,
gajă cantităţI modul de piridină, tetrabrommetan, acetat de plumb,
ambalare butadienă, fosfor, sulfat de metal etc.
mari de gaze
combustibile
sau toxice.
____________________________________________________________________________ 176
F. Materiale
care în contact
cu apa se Amidă alcalină, amestecuri aluminotromice,
aprind, degajă Indiferent de bariu, calciu, carbură de calciu (carbid),
temperaturi modul de hidroxid de calciu (var nestins), hidrură de
ambalare
capabile să aluminiu, calciu etc. magneziu metalic sau
aprindă mate- aliaje cu conţinut mai mare de 30% (masa
de magneziu), potasiu metalic, sodiu metalic,
rialele combus- plutoniu, titan, uraniu, zinc pulverulent etc.
tibile din ime-
diata vecinătate
sau degajă gaze
combustibile
G. Recipienţi cu Indiferent de Recipienţi ficşi sau transporabili cu gaze
gaze com- modul de sub presiune, recipienţi de tip ―spray‖ etc.
ambalare
primate
H. Substanţe
sau materiale
solide care au
putere calo-
rifică mai mare Celuloid şi obiecte din celuloid, peliculă pe
de 33,6 Mj/kg bază de nitroceluloză, peroxilină, bicromat de
sau caracteri- Indiferent de sodiu, cloraţi (de calciu, potasiu, bariu etc.),
modul de permanganat de sodiu, calciu sau zinc,
zate printr-o ambalare proxizi de potasiu, sodiu sau plumb, petrol
ardere deosebit lampant, benzină, sulfură de carbon, toluen,
de intensă. ţiţei, acetonă, gazolină, alcool etilic, propan,
Lichide com- butan, propilenă, hidrogen, butadienă, gaz
bustibile cu de furnal, metan etc.
temperatura de
inflamabilitate
mai mică de
55°C. Gaze
combustibile.
____________________________________________________________________________ 177
ANEXA 5.
Clase de combustibilitate a lichidelor combustibile
Art. A.5.1. Clasele de combustibilitate a lichidelor combustibile, funcţie de

temperatura de inflamabilitate a vaporilor, este precizată în tabelul A.5.1.
Tabelul A.5.1. Clase de combustibilitate a lichidelor combustibile

Temperatura de
inflamabilitate a vaporilor  28°C 28°C  55°C 55°C  100°C > 100°C
(°C)
Clasa de combustibilitate a LI L II L III L IV
lichidelor
ANEXA 6.
Categorii de depozite de lichide combustibile
Art. A.6.1. Funcţie de clasele de combustibilitate a lichidelor şi capacitatea

depozitată, categoriile de depozite de lichide combustibile sunt precizate în tabelul A.6.1.
Tabelul A.6.1. Categorii de depozite de lichide combustibile

Categoria Capacitatea depozitată (m 3)
depozitului Lichide din clasa L I - L II Lichide din clasa L III - L IV
D1 peste 100.000 peste 500.000
D2 30.001-100.000 150.001-500.000
D3 2.501-30.000 12.501-150.000
D4 501-2.500 2.501-12.500
D5 51-500 251-2.500
D6 11-50 51-250
D7 până la 10 până la 50
Note:
a) În cazul în care se păstrează împreună lichide combustibile din clasele L I – L II cu
lichide combustibile din clasele L III – L IV, fiecare un (1) m3 de lichid combustibil din clasele
L I - L II se echivalează cu 5 m3 de lichid combustibil din clasele L III - L IV.
b) Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuţie, pot fi:
- supraterane - când fundul rezervoarelor se află deasupra terenului înconjurător, la
acelaşi nivel cu el sau la o adâncime mai mică decât jumătate din înălţimea rezervoarelor,
precum şi în cazurile în care nivelul lichidului este mai sus de cota terenului înconjurător cu
minimum doi (2) m;
____________________________________________________________________________ 178
- semiîngropate - când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate
din înălţimea lor, iar nivelul maximum posibil al lichidului nu se află mai sus de doi (2) m faţă
de cota terenului inconjurător;
- îngropate - când partea superioară a rezervoarelor este cu cel puţin 0,20 m mai jos
decât cota terenului înconjurător.
c) Cota terenului înconjurător se va considera nivelul minim al terenului pe o distanţă de 6 m
de la mantaua rezervoarelor.
____________________________________________________________________________ 179

Cod National 2012 de Securitate La Incendiu MAI PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cod National 2012 de Securitate La Incendiu MAI PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Dezvoltării Ministerul Administraţiei

Regionale şi Turismului şi Internelor

SECŢIUNEA I: Obiect, domeniu de aplicare.

CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR CU ORICE

SECŢIUNEA I: Condiţii şi performanţe comune.

CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CLĂDIRILOR CU DESTINAŢII

SECŢIUNEA I: Prevederi comune clădirilor civile supraterane cu înălţimi obişnuite

SECŢIUNEA II: Prevederi specifice clădirilor civile supraterane cu înălţimi

SECŢIUNEA III: Amenajări în aer liber cu destinaţii civile;

SECŢIUNEA IV: Clădiri înalte.

CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR CU DESTINAŢII

SECŢIUNEA I: Condiţii şi performanţe comune.

SECŢIUNEA IV: Condiţii şi performanţe specifice depozitelor supraterane deschise

CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR CU

SECŢIUNEA I: Echiparea construcţiilor cu sisteme şi instalaţii de semnalizare şi

ASIGURAREA SECURITĂŢII LA INCENDIU ÎN UTILIZARE

SECŢIUNEA I: Securitatea la incendiu în utilizarea construcţiilor şi instalaţiilor

Obiect, domeniu de aplicare

Art.1.1. (1) Prezentul cod naţional stabileşte principalele condiţii, performanţe şi

Art.1.2. Pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale de calitate ‖securitate la incendiu‖,

Art.1.4. (1) Cerinţa esenţială de calitate ‖securitatea la incendiu‖ impune ca prin

Art.1.5. (1) Pentru îndeplinirea criteriilor şi nivelelor de performanţă stabilite în

Art.1.6. (1) Prevederile prezentului cod, stabilesc condiţiile şi nivelele de

Art.1.8. Condiţiile de comportare la foc şi măsurile de securitate la incendiu asigurate

CONDIŢII ŞI PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR CU ORICE

Condiţii şi performanţe comune.

Art.2.1. Condiţiile şi performanţele de securitate la incendiu ale construcţiilor cu orice

Categoria de importanţă şi clasa de importanţă a construcţiei.

Art.2.2. (1) Categoria de importanţă şi clasa de importanţă a construcţiei se

Destinaţie, tip de construcţie şi capacitate maximum simultană de utilizatori.

Art.2.3. (1) În documentaţiile tehnice se precizează obligatoriu destinaţia

Art.2.4. (1) Riscurile de incendiu şi după caz, de explozie volumetrică, se

Art.2.6. La determinarea concentraţiilor amestecurilor cu risc foarte mare de incendiu

Art.2.7. Riscul de incendiu în ansamblu, se consideră riscul cel mai periculos al

Art.2.8. (1) La determinarea riscurilor de incendiu în zonele, spaţiile, încăperile,

Art.2.9. În documentaţiile tehnice de proiectare şi execuţie se precizează obligatoriu

Nivel de stabilitate la incendiu al construcţiei.

Art.2.10. (1) Nivelul de stabilitate la incendiu asigurat astfel încât construcţia

Art.2.11. Condiţiile minime de rezistenţă la foc pe care trebuie să le îndeplinească

Nr. Tipul elementelor de construcţie Nivel de stabilitate la incendiu al

Note la tabelul 2.11:

Art.2.12. (1) Pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, funcţie de rolul

Art.2.13. La stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu al clădirii (compartimentului

Limitarea propagării incendiilor

Art. 2.15. (1) Limitarea propagării incendiilor între construcţii şi în interiorul

Amplasarea şi conformarea construcţiilor

Art. 2.17. Distanţele minime de securitate la incendiu între construcţiile

Tabelul 2.17. Distanţe minime de securitate la incendiu între construcţiile (compartimentele

Note la tabelul 2.17:

Art. 2.18. (1) Prin conformarea construcţiilor (compartimentelor de incendiu), se

Art. 2.19. În funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, construcţiile

Tabelul 2.19.(2). Condiţii de corelare a ariilor construite (Ac) şi a numărului de niveluri al

Aria maximă construită (Ac) a construcţiilor

Note la tabelele 2.19.(1) şi 2.19.(2):

Art. 2.20. La clădirile supraterane civile trebuie să respecte următoarele condiţii de

Tabelul 2.20.c. Condiţii de corelare între destinaţie, capacitate maximă simultană şi

Art. 2.21. (1) Pentru limitarea propagării incendiului, construcţiile civile, de

Art. 2.22. (1) În clădirile supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I

Alcătuirea constructivă a elementelor de construcţii şi instalaţii.

Art. 2.23. Construcţiile (compartimentele de incendiu) şi elementele de construcţie

Art. 2.24. (1) Elementele de construcţie combustibile utilizate la clădiri în condiţiile

Acoperişuri fără pod

Art. 2.25. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperişurilor fără pod