SZABÓ Bálint – KIRIZSÁN Imola
Structural Approach – Millennium III Business Centre, Baia Mare
Consolidarea structurii de rezistenøã în cadrul proiectului de reabilitare –
Centrul de Afaceri Millennium III Baia Mare
(1.) LOAD-BEARING SUBSTRUCTURES: STRUCTURAL
WALLS, POSTS
As parts of the load-bearing structure, load-bearing sub-
structures have the mechanical function of transmitting actions
from roof structures and floors (as substructures), and transmitting
them to the foundation substructures.
Load-bearing substructures are generally walls, columns and
posts, but bearing functions can also be held by interdependent
arches, or arches of vaulted floors supporting load-bearing walls
(supporting in their turn floors and/or roof structures).
Of the load-bearing substructures to be met in historic
load-bearing structures, this lecture will focus on masonry
structures of diverse materials and technologies. These
materials include masonry elements and binders: stone, brick
and lime-based mortar.
The masonry can meet the mechanical demands if the quality
of its materials and technologies is satisfactory both as concerns
the elements of the load-bearing structure and the load-bearing
substructure as a whole, made up of load-bearing elements: walls,
and possibly columns and load-bearing posts.
The major problems met are related to (i) the binding of
masonry elements, (ii) the bonds of intersecting walls
(respectively columns and posts), (iii) the quality of the original
(1.) UBANSAMBLURI DE SUSØINERE: PEREØI PORTANØI,
STÂLPI
Subansamblurile de susøinere - în cadrul ansamblului structurii
portante – au rolul mecanic de a prelua ši transmite cãtre
(subansamblul de) fundaøii acøiunile provenite de la (subansamblurile
de) šarpante ši planšee.
Subansamblurile de susøinere majoritar presupun pereøi, coloane ši
stâlpi, dar au rol de susøinere inclusiv arcele independente sau
aparøinãtoare planšeelor boltitele, peste care reazemã pereøi
portanøi(care la rândul lor susøin planšee ši/sau šarpante).
Din categoria subansamblurilor de susøinere aparøinãtoare
structurilor portante istorice stau în atenøia noastrã cele executate din
zidãrie, folosind diferite materiale puse în operã prin diverse
tehnologii. Materialele sunt deopotrivã elemente de zidãrie ši lianøi:
piatra, cãrãmida ši mortarul de var.
Zidãria face faøã pretenøiilor mecanice ce îi revin, dacã
calitatea materialelor ši a tehnologiilor este satisfãcãtoare atât la
nivel de element de structurã portantã, cât ši pe subansamblu de
susøinere (format din elemente portante: pereøi, eventual coloane
ši stâlpi portanøi).
Problemele majore se leagã de (i) øeserea elementelor de
zidãrie, (ii) întreøeserea pereøilor (respectiv pereøilor ši coloanelor)
la intersecøii, (iii) calitatea execuøiei iniøiale la arce-buiandrugi,
Tusnad 2005 Baia Mare
 execution of lintel-arches and embrasures, and their treatment
during subsequent modifications.
Decay can be caused by multiple factors, the most frequent
being: (i) exfoliation cased by repeated frost-defrost or by the
presence of salts, resulting from moisture entrainment in
masonries (from the soil, gutters, pipes etc.); (ii) alterations to
openings without the parallel alteration of lintels or embrasures;
(iii) unequal settlings caused by deficiencies in the foundations
proper or in the supporting arches (vaults), or the mistaken
vertical layout of openings; (iv) different objects built into the
masonry mass without creating the proper opening for them; (v)
displacements of adjacent masonries not bound to each other,
due to vibrations caused by vehicle traffic or seismic action.
We are often confronted with the diminishing of the load-
bearing capacity of a load-bearing structure caused by factors
related to the building physics or biology.
Interventions aim at binding the unbound walls to each other,
at replacing sheared masonry elements and improving the quality
of the binding mortar by injecting binder into it, at reinforcing
embrasures by partial or full reconstruction or injection, at
applying metal elements that improve the masonry's resistance to
compression and/or shearing, at consolidating lintel arches by
partial or total reconstruction and/or injection. In the process we
of course use historic and modern materials, historic or
contemporary reinforcement technologies, all compatible to a
greater or smaller extent with the initial structure.
Tusnad 2005 Baia Mare
respectiv špaleøi, precum ši prelucrarea acestora cu ocazia
modificãrilor de goluri în pereøi.
Degradãrile se pun pe seama a multor categorii de cauze, mai
frecvente fiind: (i) exfolieri date de îngheø-dezgheø repetat, sau de
prezenøa unor sãruri în urma antrenãrii umiditãøii în zidãrii (din
sol, de la jgheaburi ši burlane etc.), (ii) transformãri de goluri, fãrã
ca buiandrugii sau špaleøii sã fi fost refãcuøi, (iii) tasãri inegale
provocate de deficienøe ale fundaøiilor – propriu-zise sau ale
arcelor (boløilor) de susøinere, respectiv de modul defectuos de
suprapunere pe verticalã a golurilor, (iv) înglobãri în masa
zidãriilor a diferitelor obiecte, pentru care golul nu s-a creat
corespunzãtor, (v) deplasãri ale zidãriilor adiacente realizate fãrã
øesere, în urma vibraøilor provocate de circulaøia vehiculelor, ori
de activitate seismicã.
Ne confruntãm adeseori inclusiv cu reduceri de capacitate
portantã ale structurii portante din cauze ce se leagã de fizica ori
biologia construcøiilor.
Intervenøiile privesc deopotrivã întreøeserea zidurilor nelegate
între ele, înlocuirea elementelor de zidãrie forfecate ši îmbunãtãøirea
calitãøii mortarului de legãturã prin injectare de liant, consolidarea
špaleøilor prin refacere (parøialã sau totalã), injectare, respectiv prin
aplicarea unor piese metalice care sã participe la îmbunãtãøirea
rezistenøei zidãriei la compresiune ši/sau la forfecare, la consolidarea
arcelor buiandrugi prin refacere (parøialã sau totalã) ši/sau injectare.
Desigur se utilizeazã materiale istorice sau moderne, tehnologii
de consolidare tradiøionale respectiv contemporane, toate având un
grad de compatibilitate mai mare sau mai mic faøã de structura
portantã iniøial executatã.
 We are often faced with the problem of removing elements or
substructures added later to the load-bearing structure, such as
blocking or altering of openings, balconies, basement entrances,
all of these having significant impacts.
Degradations caused by the lack of supporting arches for
load-bearing walls bearing directly on vaulted floors can be
eliminated by introducing compressed, flexed or thrust load-
bearing elements, on a case to case basis. We consider the flexed
version to be the most reasonable one (pairs of metal or
reinforced concrete girders situated at both sides of the wall to be
reinforced), unless considerations of seismic protection advise
against them, although the thrust or compressed versions (arches
situated at inferior levels or load-bearing walls inserted on inferior
level) are the traditional ones.
Anti-seismic reinforcement presupposes a series of
interventions involving reinforced concrete cores and girds, most
of which are contested by the other disciplines involved in built
heritage conservation.
The scale of these interventions reflect the skill and courage
of the structural engineer, but the heritage losses thus caused also
depend on those contesting the interventions.
Another type of intervention, considered a brutal one by
conservationists, consists in doubling the foundation and the
supporting substructure, where neighbouring properties share
these substructures. The question naturally arising is whether the
properties should or should not be separated, and whether the
neighbours should or should not mutually suffer the
consequences of mistakes in the use and maintenance of the real
estate in (partly) private property. And still: if our ancestors
consented to this without doubling the load-bearing structures at
the margins of their property, do we have the right to do away
with a major heritage value, the practice of using common load-
bearing substructures (regarding as valuable not only the material,
but also the conception)? Moreover, who is responsible -legally,
too – for an imprudent use that causes damages to the neighbour?
(2.) ALTERATIONS OF OPENINGS IN LOAD-BEARING WALLS
Door and window openings are modified during the life of an
historic building. The more secular a building, the more it belongs
to private and poor owners, the more transformations will it
undergo.
The usual changes consist of interventions with a low degree
of professionalism: not only openings are often infilled and not
Adeseori se pune problema eliminãrii inclusiv a unor
elemente sau subansambluri ulterior adãugate structurii portante,
cum ar fi înzidiri sau transformãri de goluri, balcoane, accese în
subsol, cu amprente deloc neglijabile.
Degradãrile provocate de lipsa arcului de susøinere a pereøilor
portanøi rezemaøi direct pe planšee boltite se pot elimina prin
introducerea unor elemente portante comprimate, încovoiate, sau
cu împingeri, de la caz la caz. Credem, cã varianta încovoiatã este
cea mai raøionalã (perechi de grinzi metalice sau din beton armat
dispuse pe o parte ši pe alta a peretelui de consolidat), dacã
motive legate de protecøia antiseismicã nu pretind altfel, deši
variantele cu împingeri (arce dispuse la nivelul inferior), sau
comprimate (perete portant intercalat de asemenea la nivelul
inferior) sunt cele tradiøionale.
Consolidarea antiseismicã presupune o serie de intervenøii –
contestate aproape în totalitate de celelalte specialitãøi care
conlucreazã la protecøia patrimoniului construit – care se legã de
sâmburi ši centuri de beton armat.
Anvergura acestor intervenøii este oglinda priceperii ši
curajului inginerului de structurã portantã, dar pierderile produse
de patrimoniului depind inclusiv de contestatari.
O altã formã de intervenøie – consideratã brutalã de cei care
protejeazã patrimoniul construit – constã din dublarea
subansamblului de fundaøii ši de susøinere acolo, unde
proprietãøile vecine au aceste subansambluri comune. Întrebarea
este fireascã: este sau nu necesarã despãrøirea proprietãøilor,
respectiv dacã vecinii trebuie sau nu sã suporte reciproc grešelile
vis a vis de utilizarea ši întreøinerea imobilelor (parøial) proprietate
personalã. ši totuši: dacã strãmošii au consimøit fãrã sã dubleze
structurile portante la limita proprietãøii, avem noi dreptul sã
eliminãm o valoare majorã de patrimoniu – uzanøa de a se folosi
de subansambluri de structuri portante comune (admiøând drept
valoare inclusiv concepøia, nu numai materialul istoric). Mai este
ceva: cine rãspunde – chiar ši juridic – pentru neglijenøe în
exploatare care produc pagube la vecini?
(2.) TRANSFORMãRI DE GOLURI ÎN PEREØI PORTANØI
Golurile de uši ši ferestre sunt modificate de-a lungul
existenøei unei clãdiri istorice: cu cât o construcøie este mai laicã,
mai de proprietate particularã ši mai sãracã, transformãrile sunt cu
atât mai dese.
Modificãrile, obišnuit presupun intervenøii de profesionalitate
redusã: nu numai cã zidãriile sunt ne–øesute la umpleri de goluri,
Tusnad 2005 Baia Mare
 toothed in to the original structure but very often the plaster is
also not removed from the contact surfaces between walls. The
lintel areas and openings created later are rarely arched, and the
embrasures affected by joinery replacements are not repaired.
Degradations are thus caused by the technologies used for
alterations; traffic vibrations or seismic activities only complete the
process.
Specialists prefer radically different solutions: the art historian
wants all openings preserved, the architect believes in the latest
aesthetics not bearing the stamp of obsolete conceptions, and the
structural engineer wishes to eliminate all signs of previous
openings by binding the later completions.
The solution most sensitive to the heritage value is probably
the walling up of openings without binding, and with recessed
faces on both sides (especially if the old opening was
professionally created, and includes a lintel-arch.)
Under normal conditions, the improvisations executed at
some later transformation (joinery replacements, creation of door
openings) would be undone, and the masonry alterations
required to fix the joinery would be tied in, especially if, as it
often happens, the lintels are missing, and the joinery has to
transform into a discharging element for the opening.
Uncertainties in decisions concerning interventions:
(a) – do old door and window openings belong to the built
heritage? Is it only the frame, or maybe the lintel arch that belongs
to the built heritage, or do we need to protect the ensemble of
the communications system, including the plaster preserved in the
door or window lining?
(b) – do we need to preserve the old openings in load-bearing
Tusnad 2005 Baia Mare
dar de multe ori nici tencuiala nu este îndepãrtatã de pe
suprafeøele de contact dintre zidãrii. Zonele de buiandrugi a
golurilor create ulterior se arcuiesc rar, iar špaleøii afectaøi nu se
corecteazã dupã înlocuiri de tâmplãrie.
Tehnologiile de transformare sunt astfel cauzele degradãrilor,
vibraøiile provenite din circulaøie sau activitãøi seismice doar
desãvâršesc o stare de fapte.
Specialištii doresc soluøii radical diferite: istoricul de artã vrea
golurile toate pãstrate, arhitectul crede în estetica recent realizatã,
fãrã urme vizibile ale concepøiilor depãšite, iar inginerul de
structuri portante dorešte eliminarea tuturor urmelor de goluri
anterioare, prin øeserea completãrilor ulterioare.
Foarte probabil soluøiile sensibile faøã de valorile de
patrimoniu sunt cele prin care înzidirile se fac fãrã øesere ši cu feøe
retrase pe ambele laturi (mai ales dacã golul de altã datã a fost
creat profesional inclusiv prin arce-buiandrug).
În condiøii normale ar trebui desfãcute improvizaøiile executate cu
ocazia unor transformãri ulterioare (schimbãri de tâmplãrie, creieri
de goluri pentru uši) ši zidirea prin øesere a completãrilor necesare
fixãrii tâmplãriilor, mai ales atunci, când – nu a rareori – lipsesc
buiandrugii, tâmplãria fiind obligatã sã se transforme în element
de descãrcare a golului.
Incertitudinile deciziilor de intervenøii:
(a) – golurile de uši ši ferestre de altã datã aparøin sau nu
patrimoniului construit? Fac parte din patrimoniul construit doar
ancadramentul, eventual arcul buiandrug, sau este de protejat
ansamblul sistemului de comunicare, inclusiv tencuiala
ne–îndepãrtatã din cãptušeala ušilor sau a ferestrelor?
(b) – sunt de pãstrat golurile de altã datã în pereøii portanøi chiar
walls, even if they are (i) not in use, (ii) constitute the weak spots
of the load-bearing substructure, and (iii) the manner they were
walled up considerably reduces their load-bearing capacity during
seismic movements, causes cracks during use and is aesthetically
disturbing, also hindering use by (iv) reducing the phonic or
thermal isolation capacity?
(c) - does the engineer have to eliminate the openings in the load-
bearing walls, for reasons of safety in use and during earthquakes,
without through prior research? How thorough should these
researches be (for example: should he expose at least 10% of the
wall surface for identifying all openings), in order to meet the
legal requirement of 15% stipulated in the general specifications
under "diverse and unforeseen factors"?
(d) – how thoroughly should walled up door and window
openings be described by surveys, by wall-face and art historic
studies, by specifications meant to provide equal chances to those
participating at the tender for design (for elaborating equally
complex documentations) or execution (for appreciating correctly
the possible amount of work)?
(e) – who is to describe the walled up door and window
openings: the art historian (since they belong to the heritage), the
architect (since important architectural elements are involved), the
building physics expert (since they raise thermal and phonic
insulation issues) or the structural engineer (since the load-
bearing walls belong to the load-bearing structure)?
(f) – who reads the documentation before opening them up and
who compiles them?
(g) – what does the building documentation contain of all this and
who introduces the data? (how often do we see building
dacã (i) nu sunt folosite, (ii) constituie puncte sensibile ale
subansamblului de susøinere, iar (iii) modul actual de înzidire
reduce simøitor capacitatea portantã la acøiuni seismice, fisurând în
exploatare ši deranjând estetic, deranjând în exploatare inclusiv
prin (iv) izolaøie fonicã sau termicã mai redusã?
(c) – este inginerul obligat sã desfiinøeze golurile existente în
pereøii portanøi, din motive de siguranøã în exploatare ši la
cutremur, fãrã a face cercetãri de fond? Cât de ample sã fie aceste
cercetãri (de exemplu: sã se dezveleascã cel puøin 10 % din
suprafaøa pereøilor, în vederea constatãrii a tuturor golurilor),
inclusiv pentru a se încadra în limitele legale la capitolul "diverse
ši neprevãzute" din devizul general de 15%?
(d) – golurile de uši ši ferestre înzidite cât de amplu trebuie sã
aparã în relevee, în studiul de parament, de istoria artei, în caietele
de sarcini care asigurã šanse egale pentru cei care participã la
licitaøii de proiectare (sã elaboreze documentaøii de egalã
complexitate) sau de execuøie (sã aprecieze corect volumul posibil
de lucru)?
(e) – cine descrie golurile de uši ši ferestre înzidite: istoricul de
artã, (deoarece este parte de patrimoniu), arhitectul (deoarece sunt
puse în discuøie detalii de arhitecturã importante), expertul de
fizica construcøiilor (deoarece se pun în discuøie probleme de
izolare termicã ši fonicã) sau inginerul de structurã portantã
(deoarece pereøii portanøi aparøin structurii portante)?
(f) – ce se documenteazã înaintea desfacerii ši cine
documenteazã?
(g) – ce conøine cartea construcøiei din toate acestea ši cine le
introduce? (parantezã: cât de des se vãd cãrøi ale construcøiei
care prezintã cu piese scrise ši desenate transformãrile de
Tusnad 2005 Baia Mare
 documentations describing in detail and with drawings the
transformations of openings, and has the correctness of these
descriptions ever been checked?)
(h) – what aspects of opening transformations should be discussed
in the feasibility study?
(i) – what is the minimal amount of time allowed for the survey, the
wall-face study, the study of the previous functional conception aimed
at identifying all transformations of openings in load-bearing walls?
(j) – what is the minimal cost of all this?
(k) – how big is the heritage value lost if previous openings
disappear without traces, or without documentation?
(l) – what is the financially sustainable degree of detailing today,
when money and specialists are both scarce?
(m) – what are the rational limits of involvement - how much
should be done, if we had the specialists and the money needed?
Are we constrained by time and actual heritage value?
(n) – does it have any heritage value if we open up the masonry
next to the openings (including lintels) and reconstruct them with
reinforced masonry (including masonry arches), using old-shaped,
but newly produced bricks, M50 cement (not lime-) based mortar -
all this for the aesthetic illusion of historic houses with visible
original openings, filled with recessed masonry?
(o) – what are the western - or EU, if you will - specifications in
this area? Are there any, and if yes, how thorough are they?
(p) – is the introduction of a metal "ring" encircling the historic
masonries and improving the resistance of embrasures to seismic
action in conformity with the accepted principles of built heritage
conservation?
(r) – do decorations functioning as lintels (like the one in the
picture), relying on the self-vaulting capacity of masonries have
anything to do with built heritage conservation?
Tusnad 2005 Baia Mare
goluri ši dacã s–a verificat vreodatã corectitudinea celor trecute în
cartea construcøiei?)
(h) – ce se trece în studiul de fezabilitate legat de transformãrile de
goluri?
(i) – care este timpul minim afectat relevãrii, cercetãrii de parament,
studiului concepøiei funcøionale anterioare în vederea identificãrii
tuturor transformãrilor de goluri în pereøii portanøi?
(j) – care este preøul de cost m\\inim pentru toate acestea?
(k) – cât de mare este pierderea de valoare de patrimoniu, dacã
golurile anterioare dispar fãrã urme fizice? Dar dacã dispar ši fãrã
documentare?
(l) – care este gradul de detaliere financiar posibil de susøinut (azi,
când nu se dispune de speciališti ši nici de bani muløi)?
(m) – care sunt limitele raøionale ale implicãrii – cât ar trebui fãcut,
dacã am avea speciališti ši bani destui: suntem limitaøi de timp ši de
valoarea efectivã de patrimoniu?
(n) – are vreo valoare de patrimoniu desfacerea zidãriei din zonele
adiacente golurilor (inclusiv a buiandrugilor) ši refacerea lor din
zidãrii armate (respectiv cu arce zidite), cu cãrãmizi format vechi, dar
fabricaøie nouã, cu mortar M50 de ciment, ši nu de var – toate acestea
doar pentru o iluzie esteticã legatã de case istorice cu goluri originale
vizibile, obturate prin umpluturi zidite retras?
(o) – care sunt prevederile din vest legate de subiect – dacã vreøi din
Comunitatea Europeanã? Existã, sau nu, respectiv cât de ample sunt?
(p) – dacã dispunerea unor „corsete" metalice care sã înconjoare
zidãriile istorice, îmbunãtãøând comportarea špaleøilor la solicitãri
seismice este în conformitate cu principiile acceptate de reabilitare a
patrimoniului construit?
(r) – dacã decoraøiunile cu rol de buiandrug, care utilizeazã
capacitatea de auto-boltire a zidãriilor – aša cum se vede în pozã, au
ceva cu protecøia patrimoniului construit?
Tusnad 2005 Baia Mare
 3.) STACKS AND CHIMNEY FLUES
Stacks and chimney flues evacuate the burnt gases produced
in the process of burning fuel, generally meant to warm up
spaces, serving household needs and other functions. The flues
are built into the wall, while stacks appear as individual elements,
regularly on the attic floor level.
Especially from the baroque period they are conceived as true
works of technical art, having great heritage value.
Despite - or regardless of - their immense weight situated at great
height from the points of fixing into the foundation, which makes
them fatal during earthquakes, stacks are for ever parts of the
image of a historic building.
\Grouped chimney flues, often serving neighbouring rooms,
are generally situated at intersections of load-bearing walls; the
walls are often bound by ½ brick wide masonry bevelling. The
lack of bevelling between intersecting load-bearing walls
considerably reduces the load-bearing capacity of the load-
bearing structure during earthquakes, and the stability of load-
bearing elements, including gravitational stability.
The bricks exposed at high temperatures and overheated
several times are burnt and become porous. Stacks and load-
bearing masonry areas with chimney flues are generally self-
supporting only, not having reserves of load-bearing capacity for
supporting other load-bearing elements. Moreover, it is forbidden
that roof structure elements bear on them, or that they intersect
with these timber elements. Horizontal, or almost horizontal
chimney flues are very dangerous, significantly diminishing the
active cross-section of load-bearing walls. The branches of
horizontal or almost horizontal chimney flues are also quite
sensitive.
Since most chimney flues are not covered, rain water comes
into direct contact with heated bricks and contributes to the
internal erosion of smoke vents. There are even cases when the
flues are clogged by objects falling from above, resulting in
moistening in periods when the stack is not used.
Chimney flues are often characterized by cracked plastering,
the plaster being also overheated and burnt. Moreover, smoke
black penetrates the strata of plaster and rendering, often leaving
spots on wall surfaces.
Rehabilitation methods can differ radically, consisting of
interventions of different visions and depth:
(1) - removing the cracked plaster and applying a new stratum in
flue area, without intervening into the masonry;
(2) - removing the burnt areas damaged by high temperatures,
repairing the flue and stack using the historic technology of their
time of construction;
(3) - removing the areas burnt by high temperatures, repairing the
masonry and eliminating any trace of the flue, preserving
(eventually restoring) the stone frames around the flue's cleaning
doors.
Solution (1) preserves the most historic material, but runs counter
to the anti-seismic safety rules and can cause aesthetic and
functional deficiencies as well.
Solution (2) preserves less historic material, it also breaches the
anti-seismic safety regulations, but it preserves the original
conception of the heating system, including the possibility of
using it, if so wished.
Solution (3) respects the anti-seismic safety regulations, but has
nothing to do with the philosophies of preserving heritage values.
Tusnad 2005 Baia Mare
(3.) CANALE ŠI COŠURI DE FUM
Canalele ši cošurile de fum servesc evacuãrii gazelor arse
produse în procesul de ardere a materialelor combustibile utilizate
de regulã pentru încãlzirea špaøiilor, activitãøi gospodãrešti ši
altele. Canalele sunt înglobate în pereøi, cošurile apar ca elemente
independente, de regulã peste nivelul planšeului acoperiš.
Mai cu seamã din perioada barocã se concep pentru a fi
adevãrate opere de artã tehnice de mare valoare de patrimoniu.
În ciuda – mai bine zis indiferent de – imensa lor greutate dispusã
la mare înãløime de punctele de încastrare în terenul de fundare,
(astfel) ucigaše cu ocazia cutremurelor, cošurile de fum sunt
legate pentru totdeauna de imaginea monumentului istoric.
Canale de fum – grupate ši servind încãperi adiacente nu a rareori
– sunt de regulã dispuse la intersecøii de pereøi portanøi; legãturile
dintre ziduri adeseori se realizeazã prin teširi zidite de ½ cãrãmidã
lãøime. Lipsa øeserilor dintre pereøii portanøi care se intersecteazã
reduce simøitor capacitatea portantã a ansamblului de structurã
portantã la acøiuni seismice ši stabilitatea elementelor portante
inclusiv la acøiuni gravitaøionale.
Fiind supuse la temperaturi mari, supraîncãlzite în repetare
rânduri, cãrãmizile sunt arse ši devin poroase. De regulã cošurile
de fum, sau zonele din zidãrii portante cu canale de fum sunt doar
autoportante, neavând rezerve de capacitate portantã pentru a
susøine alte elemente portante - mai mult: se interzice rezemarea
elementelor de šarpantã, respectiv intersecøia cošurilor cu aceste
elemente din lemn). Sunt deosebit de periculoase canalele de fum
orizontale, sau apropiate de poziøia orizontalã, diminuând mult
secøiunea transversalã activa a zidurilor portante. De asemenea
sunt sensibile ramurile cošurilor de fum dispuse orizontal sau
aproape orizontal.
Majoritatea cošurilor de fum ne fiind acoperite, apele pluviale
ajung în contact direct cu cãrãmizile încãlzite ši contribuie la
erodarea interioarã a orificiilor de fum. Sunt inclusiv situaøii, când
canalele ajung colmatate de obiecte ce cad de sus, rezultând
umectãri în perioade în care cošul nu este utilizat. Traiectoria
canalelor de fum de multe ori este marcatã de tencuiala fisuratã,
fiind supraîncãlzitã ši arsã ši ea. Mai mult, negrul de fum trece prin
straturile de tencuialã, ši de zugrãvealã, nu a rareori pãtând
suprafeøele de perete.
Mãsurile de reabilitare pot sã fie radical diferite între ele,
marcând intervenøii de diferite optici sau adâncimi, astfel:
(1) – desfacerea tencuielilor fisurate ši aplicarea unui strat nou de
tencuialã în zona canalului de fum, fãrã intervenøie la zidãrie;
(2) – desfacerea zonelor arse afectate de temperaturile înalte,
refacerea canalelor ši cošurilor cu tehnologia istoricã aferentã
perioadei de realizare;
(3) – desfacerea zonelor arse afectate de temperaturile înalte,
zidãria fiind completatã, eliminând în totalitate orice urmã de
canal de fum, pãstrând (eventual restaurând) ancadramentul din
piatrã în jurul gurilor de curãøire a cošurilor de fum;
Soluøia (1) pãstreazã cel mai mult material istoric, contravine
regulilor de asigurare a siguranøei antiseismice ši poate cauza
inclusiv deficienøe de ordin estetic ši de exploatare.
Varianta (2) pãstreazã mai puøin material istoric, contravine de
asemenea regulilor de asigurare a siguranøei antiseismice, dar
pãstreazã concepøia istoricã a sistemului de încãlzire ši inclusiv
posibilitatea de a folosi acest sistem, dacã se dorešte.
Posibilitatea (3) respectã prescripøiile privind siguranøa
antiseismicã, dar nu are nimic comun cu doctrinele protecøiei
All things considered, we need to chose between having houses
that survive earthquakes, but a part of their heritage value - the
system of eliminating burnt gases - is lost, or houses preserving
these heritage values, but the functioning of which is disturbed by
spots on the plaster around the flues, and are destroyed by
seismic events, all this because of a heritage value possibly not
even listed, because of the limitations of the present listing
system.
I personally think that the chimney flue system (immortalizing the
empirical-intuitive hydraulic conception of ensuring natural draft)
represents a much greater heritage value than the stone frame
realized around the cleaning door of the flue (which only bears
witness to the skill of the stonemason and the aesthetic sense of
himself as well as the owner.), although this decorative element is
a favourite for restoration by architects.
There are several major issues to be decided, regarding the ways
of preserving technical masterpieces that used to provide the
warmth of homes for centuries.
(a) - do stacks and chimney flues belong to the built heritage or
not? Is it only the image of a house with a stack, maybe the visible
geometry in the attic, or the whole system of evacuating burnt
gases that is to be protected?
(b) - should stacks and chimney flues be preserved, even if they
are situated at the most vulnerable points of the supporting
substructure, in the areas of binding between transversal and
longitudinal diaphragms, having a masonry weakened by the
overheating of bricks, if they are out of use and disturb the use of
the building by causing spots of smoke black to appear on
plastered surfaces via joints and cracks?
(c) - does the engineer have to eliminate chimney flues for
reasons of safe use (see picture) and anti-seismic safety, without
thorough research? How thorough should these researches be (for
example: should it reveal at least 10% of the chimney flue surface
to inspect the technical condition of flues), in order to meet the
legal requirement of 15% stipulated in the general specifications
under "diverse and unforeseen factors"?
(d) - how detailed a description of chimney flue and stack
substructures should be given by the survey, wall-face and art
historic study, by specifications meant to provide equal chances
to those participating at the tender for design (for elaborating
equally complex documentations) or execution (for appreciating
correctly the possible amount of work)?
(e) - who describes the chimney flues and stacks: the art historian
(since they belong to the heritage), the architect (since they involve
important architectural details), the heating engineer (since they
belong to the traditional heating system) or the structural engineer
(since they belong to the load-bearing structure)?
(f) - who reads the documentation before opening them up and
who compiles them?
(g) - what does the building documentation contain of all this and
who introduces the data? (how often do we see building
documentations describing in detail and with drawings chimney flues
and stacks, and has the correctness of these descriptions ever been
checked?)
(h) - what aspects of chimney flues and stacks should be
discussed in the feasibility study?
(i) - what is the minimal amount of time allowed for the survey,
the wall-face study, the study of the empirical-intuitive conception
of the smoke evacuation system?
(j) - what is the minimal cost of all this?
(k) - how big is the loss in heritage value if stacks are sacrificed?
valorilor de patrimoniu.
La limitã, este de ales dintre case istorice care rãmân în urma
cutremurelor, dar cu o parte de patrimoniu - sistemul de eliminare
a gazelor arse – desfiinøat, ši cele cu aceste valori de patrimoniu
pãstrate, dar deranjate în exploatare de tencuieli pãtate în dreptul
canalelor de fum ši distruse de evenimente seismice (din cauza
unor valori de patrimoniu, care poate nici nu sunt trecute –
conform metodologiei de listare a acestora – pe lista valorilor de
protejat ale monumentului istoric).
Personal cred, cã sistemul de canale de fum este mult mai valoros
din punctul de vedere al patrimoniului (imortalizeazã concepøia
hidraulicã empirico-intuitivã de asigurare a tirajului natural) decât
ancadramentul de piatrã realizat în jurul gurii de curãøire a cošului
(care atestã doar îndemânarea pietrarului ši simøul estetic inclusiv
al proprietarului), piesa decorativã larg îndrãgitã ši pusã în valoare
de arhitecøi restauratori.
Este de decis în privinøa mai multor întrebãri majore, care se
leagã de modul de protecøie a unor capodopere tehnice, prin care
sute de ani s-a asigurat cãldura cãminelor:
(a) – cošurile ši canalele de fum aparøin sau nu patrimoniului
construit? Aparøine doar imaginea de casã cu coš, eventual
geometria vizibilã în pod, sau este de protejat ansamblul de sistem
de evacuare a gazelor arse?
(b) – sunt de pãstrat cošurile ši canalele de fum, chiar dacã sunt
dispuse în puntele cele mai sensibile ale subansamblului de
susøinere – în zonele de întreøesere diafragme transversale ši
longitudinale - au zidãriile slãbite prin supraîncãlzirea cãrãmizilor,
dacã nu sunt folosite ši dacã deranjeazã în exploatare prin pãtarea
suprafeøelor tencuite de negrul de fum care se transmite prin
rosturi ši fisuri?
(c) – este inginerul obligat sã desfiinøeze canalele de fum, din
motive de siguranøã în exploatare (a se vedea unul dinte poze) ši
la cutremur, fãrã a face cercetãri de fond? Cât de ample sã fie
aceste cercetãri (de exemplu: sã se dezveleascã cel puøin 10 % din
suprafaøa canalelor de fum, în vederea constatãrii stãrii tehnice a
canalelor), inclusiv pentru a se încadra în limitele legale la
capitolul „diverse ši neprevãzute’’ din devizul general de 15%?
(d) – subansamblul de canale ši cošuri de fum cât de amplu
trebuie sã aparã în relevee, în studiul de parament, de istoria artei,
în caietele de sarcini care asigurã šanse egale pentru cei care
participã la licitaøii de proiectare (sã elaboreze documentaøii de
egalã complexitate) sau de execuøie (sã aprecieze corect volumul
posibil de lucru)?
(e) – cine descrie canale ši cošurile de fum: istoricul de artã,
(deoarece este parte de patrimoniu), arhitectul (deoarece sunt
puse în discuøie detalii de arhitecturã importante), inginerul
instalator (deoarece aparøine instalaøiei tradiøionale de încãlzire)
sau inginerul de structurã portantã (deoarece aparøin structurii
portante)?
(f) – ce se documenteazã înaintea desfacerii ši cine
documenteazã?
(g) – ce conøine cartea construcøiei din toate acestea ši cine le
introduce? (parantezã: cât de des se vãd cãrøi ale construcøiei în
care se prezintã cu piese scrise ši desenate canalele ši cošurile de
fum ši dacã s-a verificat vreodatã corectitudinea celor trecute în
cartea construcøiei?)
(h) – ce se trece în studiul de fezabilitate legat de canale ši cošuri
de fum?
(i) – care este timpul minim afectat relevãrii, cercetãrii de
parament, studiului concepøiei empirico-intuitive a sistemului de
evacuarea fumului?
Tusnad 2005 Baia Mare
 (l) - what is the financially sustainable degree of detailing today,
when money and specialists are both scarce?
(m) - what are the rational limits of involvement - how much
should be done, if we had the specialists and the money needed?
Are we constrained by time and actual heritage value?
(n) - does it have any heritage value if we demolish chimney
stacks and reconstruct them in reinforced masonry, using old-
shaped, but newly produced bricks, M50 cement (not lime-)
based mortar, or replace them with plasterboard stacks - all this
for the aesthetic illusion of historic houses with stacks?
(o) - what are the western - or EU, if you will - specifications in
this area? Are there any, and if yes, how thorough are they?
(p) - how much of the technical heritage, of the load-bearing and
borne elements (plasters and rendering, floors and stairs,
ventilation and heating systems) should we protect?
(r) – what are the scientific limits of applying anti-seismic
measures if the hundreds of years old historic building shows no
signs of earthquake attack, how much should be spent on
research to define the minimal measures necessary to provide
anti-seismic safety?
(s) – could we imagine some museum-houses where these
chimney flue systems would be exhibited half-cleaned, so that
ordinary men could admire their mastery?
Tusnad 2005 Baia Mare
(j) – care este preøul de cost minim pentru toate acestea?
(k) – cât de mare este pierderea de valoare de patrimoniu, dacã
cošurile sunt sacrificate?
(l) – care este gradul de detaliere financiar posibil de susøinut (azi,
când nu se dispune de speciališti ši nici de bani muløi)?
(m) – care sunt limitele raøionale ale implicãrii – cât ar trebui fãcut,
dacã am avea speciališti ši bani destui: suntem limitaøi de timp ši
de valoarea efectivã de patrimoniu?
(n) – are vreo valoare de patrimoniu desfacerea cošurilor de fum
ši refacerea lor din zidãrii armate, cu cãrãmizi format vechi, dar
fabricaøie nouã, cu mortar M50 de ciment, ši nu de var, sau cu
cošuri din gipscarton – toate acestea doar pentru o iluzie esteticã
legatã de case istorice cu coš de fum
(o) – care sunt prevederile din vest – dacã vreøi din Comunitatea
Europeanã? Existã, sau nu, respectiv cât de ample sunt?
(p) – cât din patrimoniu tehnic – portant ši purtat este de protejat:
tencuieli ši zugrãveli, pardoseli ši scãri, sisteme de ventilaøie ši de
încãlzire?
(r) – care sunt limitele štiinøifice de aplicare a mãsurilor
antiseismice: dacã casa istoricã de sute de ani de existenøã nu are
nici o urmã de atac seismic, cât se poate cheltui pe cercetãri
pentru a pretinde mãsuri minime necesare în vederea asigurãrii
siguranøei seismice?
(s) – sunt de imaginat câteva case muzee, unde s-ar expune la
vedere aceste sisteme de canale de fum, semidecapate, pentru a
se putea urmãri mãiestria lor chiar de omul strãzii?