NP058 2002

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I
Page 1 of 65
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC (retele si puncte termice)
Indicativ: NP 058-02 Cuprins
* OBIECT. DOMENIU DE APLICARE * CONDITII GENERALE DE REALIZARE A INVESTITIILOR. AVIZE SI ACORDURI * INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI * AGREEREA FIRMELOR DE PROIECTARE SI EXECUTIE. AUTORIZAREA INSTALATORILOR * SOLUTII DE ALIMENTARE CENTRALIZAT CU CLDUR * NECESARUL DE CLDUR * REGLAREA FURNIZRII CLDURII GRAFICE DE REGLAJ * RETELE TERMICE * EXECUTIA RETELELOR TERMICE * PUNCTE TERMICE * EXECUTIA INSTALATIILOR DIN PUNCTELE TERMICE * CONDITII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA INSTALATIILOR DIN PUNCTUL TERMIC * PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII * PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR * RECEPTIA INSTALATIILOR * Anexa 1: EXEMPLE DE SCHEME FUNCTIONALE PENTRU PUNCTE TERMICE * Anexa 2: TERMINOLOGIE * Anexa 3: PRESCRIPTII TEHNICE UTILE LA PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA * Anexa 4: MODELE DE PROCESE VERBALE SI ALTE DOCUMENTE * Anexa 5: MODELE DE SPECIFICATII DE ECHIPAMENTE PENTRU PUNCTE TERMICE * Anexa 6: DATE SUPLIMENTARE PRIVIND FUNCTIILE SI ECHIPAMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE TELEGESTIUNE
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplic la proiectarea si executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic. 1.2. Obiectul prezentului normativ l constituie ntregul complex de instalatii si constructii destinate transportului si distribuirii energiei termice, cuprins ntre limita cldirii principale a unei centrale electrice de termoficare sau a unei centrale termice si punctele de predare a energiei termice sub form de agent termic de nclzire sau de ap cald menajer la consumatori. 1.3. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:
z
retelele termice de agent primar; retelele termice de agent secundar; punctele termice
Normativul se refer att la cele noi ct si la cele care se modernizeaz sau se transform dup criterii functionale, economico-energetice si eventual altele specifice. 1.4. Proiectarea si executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic se face cu scopul ca acestea s corespund calitativ cel putin nivelurilor minime de calitate referitoare la urmtoarele exigente esentiale:
z
rezistent si stabilitate ; siguranta n exploatare; siguranta la foc; igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatia termic, hidrofug si economia de energie; protectia mpotriva zgomotului.
1.5. Prevederile normativului referitoare la exigentele minime de calitate specificate la art.1.4 au caracter obligatoriu. Fac exceptie si sunt specificate ca atare, prevederile cu caracter de recomandare. 1.6. n continutul prezentului normativ se gsesc si prevederi care nu se refer strict la sistemele centralizate de alimentare cu energie termic, cum ar fi cele prevzute la elementele constructive ale sistemelor, siguranta la foc, interconditionri cu alte categorii de instalatii sau retele etc. Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescriptii tehnice; ele nu se substituie acestora si nu au prioritate fat de acestea. Prevederile mentionate sunt incluse n fiecare capitol, n corelare cu problemele specifice capitolului respectiv. 1.7. n sensul mentionat anterior, la proiectarea si executia sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic se respect, de asemenea, prevederile corespunztoare cuprinse n:
z z z
Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire central I13; Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9; Norme generale de protectie a muncii;
file:///C:/Users/Mircea/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIX... 13-Jun-12
Page 2 of 65
z z z z
z z z
Instructiuni tehnice ISCIR; Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pn la 100 V curent alternativ si 1500 V curent continuu I7; Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizrii instalatiilor din centrale si puncte termice I36; Normativ de proiectare si executie pentru retele termice cu conducte preizolate montate n sol, utilizate la transportul agentului termic de nclzire si a apei calde de consum - NP029; Standard de performant pentru serviciul de furnizare a energiei termice; Contractul cadru de furnizare a energiei termice; Alte prescriptii cuprinse n Anexa 3.
1.8. Nu fac obiectul prezentului normativ:

z z
z z z z
centralele termoelectrice ; centralele termice; la proiectarea si executarea centralelor termice se aplic prevederile Normativului privind proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire central I13; depozitele exterioare de combustibil si instalatiile aferente centralelor termoelectrice si termice; statiile de pompare intermediare aferente retelelor; instalatiile interioare de nclzire central; instalatiile termice cu caracter special, aferente unor procese tehnologice.
[top]
2. CONDITII GENERALE DE REALIZARE A INVESTITIILOR. AVIZE SI ACORDURI

2.1. Realizarea investitiilor se face n conformitate cu prevederile legislative si reglementrile tehnice n vigoare. 2.2. Investitiile din domeniul sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic se realizeaz numai pe baz de proiect. Proiectul se elaboreaz de ctre proiectanti cu competente n domeniu, pe baza temei de proiectare. Proiectul se verific de ctre verificatori de proiecte atestati MLPTL. Verificarea proiectelor se face la fazele de proiect tehnic si detalii de executie. Referatul de verificare al proiectului se ntocmeste si se semneaz de ctre verificator si face parte integrant din proiect. 2.3. Tema de proiectare constituie baza elaborrii proiectelor. Tema de proiectare se elaboreaz de ctre beneficiarul investitiei si trebuie s cuprind:
z z z z z z
denumirea obiectivului de investitie amplasamentul necesitatea si oportunitatea realizrii investitiei; suprafata si situatia juridic ale terenului care urmeaz a fi ocupat de obiectivul de investitie; situatia existent; date tehnice referitoare la investitie (descrierea tehnologic si functional)
Tema de proiectare constituie anex la contractul de proiectare, care se semneaz si se nsuseste att de ctre proiectant ct si de ctre beneficiar. 2.4. Proiectul de sistem de alimentare cu energie termic (retea termic si /sau punct termic) se ntocmeste pe faze de proiectare. Fazele de proiectare si continutul acestora, n conformitate cu legile si reglementrile tehnice n vigoare (Ordinul 1.013/873 din 2001 al MF si MLPTL) si cu specificul lucrrilor de instalatii si retele termice, sunt urmtoarele: 2.4.1. Studiul de prefezabilitate Studiul de prefezabilitate se realizeaz pentru obiective de investitii - sisteme de alimentare cu energie termic (retele termice, puncte termice etc.) si se ntocmeste cu scopul prezentrii situatiei existente, a pregtirii temei de proiectare, a documentelor privind organizarea licitatiei de proiectare si stabilirii valorii estimative de investitie. Dac este cazul se dispune elaborarea unui studiu tehnico-economic comparativ pentru solutiile analizate. 2.4.2. Studiul de fezabilitate La baza studiului de fezabilitate st tema de proiectare ntocmit de beneficiar sau studiul de prefezabilitate. Studiul de fezabilitate se realizeaz pentru obiective de investitii pentru sisteme centralizate de alimentare cu energie termic (retele termice, puncte termice) si are rolul de a stabili solutia optim de realizare, devizul general si indicatorii tehnico-economici. 2.4.3. Proiectul tehnic Proiectul tehnic se elaboreaz pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza unei teme de proiectare ntocmite de ctre beneficiar, n cazul n care nu se face studiu de fezabilitate. Proiectul tehnic are ca scop prezentarea solutiei adoptate nsotit de partea scris si desenat care s permit realizarea licitatiei de achizitie utilaje si echipamente si a licitatiei de executie a lucrrii (memoriu tehnic, caiet de sarcini, liste cu cantitti de lucrri si echipamente, specificatii tehnice, scheme si planuri). 2.4.4. Detalii de executie Detaliile de executie se elaboreaz pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, dup stabilirea executantului si a furnizorilor (productorilor) echipamentelor si materialelor de instalatii n urma licitatiilor de executie si achizitie. Detaliile de executie trebuie s cuprind toate elementele necesare pentru executia instalatiei, detaliind informatiile furnizate prin proiectul tehnic. Detaliile de executie pot fi ntocmite de proiectantul lucrrii sau de executant, n conditiile n care firma executant are n structura sa colectiv de
Page 3 of 65
proiectare specializat, n conformitate cu prevederile contractului de proiectare si de executie ncheiat. Etapele ciclului de realizare a investitiilor 2.5. Realizarea lucrrilor de investitii n cadrul sitemelor centralizate de alimentare cu energie termic se face pe baza Certificatului de urbanism si a Autorizatiei de constructie. 2.6. Etapele care trebuie parcurse pn la darea n folosint a retelelor termice si punctelor termice: a) ntocmirea documentatiei pentru obtinerea Certificatului de urbanism - elaborat conform HG 525/1996 si Legea 10/1995, Legea 50/1991 cu completrile ulterioare la aceasta si Ordinul MLPTL 91/1991. Avizarea documentatiei se face de ctre Furnizorul de utilitti, Consiliul local (judetean) sau Primria localittii. Certificatul de urbanism se emite de ctre Consiliul local sau Primria localittii b) Studiul de fezabilitate (dup caz). c) Intocmirea documentatiilor pentru avizele si acordurile prevzute n Certificatul de urbanism referitoare la:
z z z z z
asigurarea cu utilitti (energie electric, ap - canal, telecomunicatii); situatia retelelor din zon; administratia drumurilor; mediu, sntate, pompieri, protectie civil (dup caz); asociatii de locatari (dup caz).
d) Proiect de executie (PT si DE, sau faz unic). Se elaboreaz de ctre un proiectant cu competente n domeniu. Proiectul va fi verificat prin verificatori de proiecte atestati MLPTL. e) Documentatia pentru autorizatia de construire. Documentatia de autorizatie de constructie se ntocmeste de ctre proiectantul general si autorzatia de construire se elibereaz de ctre organele administratiei publice (primrii, consilii locale) pe baza studiului de fezabilitate si proiectului tehnic aprobat, a certificatului de urbanism si a tuturor avizelor solicitate prin certificatul de urbanism si eliberate. f) Executia lucrrilor. Executia lucrrilor sei realizeaz de ctre unitti specializate prin personal autorizat. Controlul urmririi lucrrilor se face prin:
z z z
Responsabilii tehnici cu executia lucrrilor. Diriginti atestati. Inspectori ai organelor de control (ISC, ISCIR, BRML, IGCPM etc.)
g) Receptia lucrrilor (la terminarea lucrrilor si final) se realizeaz conform HG 273/1994; h) Autorizatia de functionare (dup caz); Se elibereaz de organele compentente n domeniu:
z z
administratia local, agentia de mediu, pompieri; unitti prestatoare de servicii (salubritate, ap-canal, energie electric, telecomunicatii etc.) cu care se ncheie contracte.
i) Cartea tehnic a constructiei se ntocmeste de ctre reprezentanti ai investitorilor conform HG 273/94 si C 167/83. Cartea tehnic se ntocmeste pe baza:
z z z
proiectului de executie ; proceselor verbale de receptie; autorizatiei de functionare.
[top]
3. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
3.1. Oportunitatea realizrii investitiilor n domeniul sistemelor centralizate de alimentare cu cldur precum si alegerea solutiei optime din analiza mai multor variante, se face pe baza indicatorilor tehnico-economici rezultati din analize comparative ntre mai multe variante posibile. 3.2. Indicatorii tehnico-economici fac parte din instrumentarul de baz folosit pentru msurarea si analiza eficientei economice n cadrul evalurii proiectelor de investitii. 3.3. Indicatorii tehnico-economici ai unei investitii se calculeaz de ctre firma de proiectare care elaboreaz studiul de fezabilitate sau studiul de solutii pe baza urmtoarelor acte normative:
z
Legea 72/12.07.1996 privind finantele publice;
Page 4 of 65
z z z
z z
Legea 189/14.10.1998 privind finantele publice locale; Norme metodologice elaborate de Ministerul Finantelor - Indicatori specifici diferitelor obiective si ramuri; Ordinul 1.013/873 din 2001 al MF si MLPTL pentru aprobarea Normelor metodologice privind continutul - cadru de organizare a licitatiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si decontare a executiei lucrrilor; Ordin 2/N/1998 - MLPTL - Metodologie de calcul dinamic a valorii investitiilor; Metodologii de evaluare specifice bncilor care acord mprumuturi pentru proiecte de investitii.
3.4. Proiectele finantate cu mprumuturi de la Banca Mondial, BIRD sau BERD, sunt evaluate pe baza a dou tipuri de evaluri:
z
evaluarea economic care urmreste dac proiectul este apt s contribuie la dezvoltarea economic si social a trii, folosindu-se n acest scop criteriile de eficient si de prioritate; evaluarea financiar care pune n evident rentabilitatea resurselor proprii, dup ce s-au dedus din veniturile totale obligatiile de ordin financiar si fiscal ce graveaz profitul, avndu-se n vedere, totodat, eventuale subventii de la bugetul de stat.
3.5. Indicatorii tehnico-economici (de eficient economic) se obtin prin calcule si preluare a informatiilor existente n documentatia de proiect a investitiilor pe baza unor modele matematice, care n diverse modalitti redau si realizeaz compararea costurilor necesare cu efectele preconizate a se obtine. Indicatorii tehnico-economici ai investitiilor, construiti dup modelul raportului matematic ntre eforturi si efecte sau efecte si eforturi, se exprim sub form de:
z
eforturi (costuri) specifice pentru obtinerea unei unitti de efecte (produs) economice; efecte (rezultate-produse) specifice pe unitatea de msur a costurilor necesare, antrenate de realizarea proiectului n varianta dat.
3.6. n proiectele de eficient energetic, profitul rezult n principal din economia de energie care, implicit, conduce la reducerea costurilor pentru producerea si achizitia energiei. La aceasta se adaug profitul rezultat din alte efecte favorabile aplicrii proiectului cum sunt:
z z z z z
cresterea productiei; cresterea productivittii muncii; reducerea cheltuielilor de ntretinere si exploatare; mbunttirea conditiilor de mediu; reducerea taxelor.
3.7. Valoarea total a costului unei investitii se stabileste prin Devizul general care se ntocmeste conform HG 376/1994 si care face obiectul unui capitol al studiului de fezabilitate. Structura Devizului General stabilit prin HG 376/1994 corespunde proiectelor complexe de investitii, pentru proiectele specifice n domeniul alimentrii centralizate cu energie termic, structura devizului general se adapteaz corespunztor fiecrui proiect. 3.8. Dup felul cum reflect sau nu impactul factorului timp n economie, indicatorii de eficient economic ai investitiilor se grupeaz n indicatori statici si indicatori dinamici. [top]
4. AGREEREA FIRMELOR DE PROIECTARE SI EXECUTIE. AUTORIZAREA INSTALATORILOR

Agreerea firmelor de proiectare si executie 4.1. Proiectarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic (retele de transport si distributie, puncte termice) poate fi realizat de ctre agenti economici specializati n domeniu (firme de proiectare, societti de servicii energetice s.a.) care au primit agreerea profesional din partea organismelor abilitate, n conformitate cu prevederile Legii nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodrie comunal si cu prevederile reglementrilor tehnice MLPTL privind proiectarea lucrrilor de constructii-montaj, pe baza unei metodologii tip de atestare a capabilitittii. 4.2. Agentii economici agreati pentru proiectarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic au urmtoarele obligatii si rspunderi: - s realizeze proiecte de calitate adoptnd solutii tehnico-economice care s respecte normativele, standardele si legislatia din domeniu n vigoare la data elaborrii; - s respecte termenele de predare a proiectelor asumate prin contract; - s ntocmeasc documentatiile pentru obtinerea avizelor si acordurilor necesare pentru realizarea investitiei si s respecte, prin proiecte, prevederile acestor avize si acorduri; - s prezinte si s sustin proiectele n fata organelor de avizare; - s urmreasc executia proiectului pe santier n conformitate cu reglementrile n vigoare; - s stabileasc echipele de proiectare corespunztor cerintelor proiectului; - s asigure si s mentin o dotare corespunztoare cu personal si tehnic de proiectare conform certificrii. 4.3. Executarea lucrrilor pentru sisteme centralizate de alimentare cu energie termic (retele de transport si distributie, puncte termice) poate fi realizat numai de ctre agenti economici specializati n domeniu (unitti de executie si montaj, subantreprize de specialitate etc.) care au primit agreerea profesional conform prevederilor Legii 326/2001 din partea organismelor abilitate, pe baza unei metodologii tip de atestare a capabilittii si agreerea tehnic din partea furnizorului sau distribuitorului de energie termic dup caz. Continutul documentatiei pentru obtinerea agreerii tehnice din partea furnizorului/distribuitorului este dat n Anexa A, iar modelul de agreere pentru
Page 5 of 65
executia lucrrilor este dat n Anexa B (Anexe - punctul 4). 4.4. Agentii economici agreati pentru executarea lucrrilor de alimentare cu energie termic au urmtoarele obligatii si rspunderi: - s execute lucrrile de constructii-montaj n conformitate cu prevederile proiectului; - s realizeze lucrri de calitate conform planurilor de calitate proprii si s rspund de aplicarea tuturor prescriptiilor tehnice privind executia, n vigoare la data realizrii lucrrii; - s respecte termenele de executie asumate prin contract; - s foloseasc la executarea lucrrilor numai materiale si echipamente omologate si agrementate, nsotite de certificate de conformitate; - s numeasc oficial un responsabil de calitate pentru lucrarea care se execut; - s ntocmeasc si s prezinte toate documentele legate de faze determinante, lucrri ascunse, probe si verificri pe parcursul si la terminarea lucrilor; - s numeasc personal tehnic de specialitate n raport cu numrul si complexitatea lucrrilor, autorizat/agreat n domeniu; - s ia msuri ca personalul tehnic propriu autorizat/agreat s-si poat ndeplini n bune conditii sarcinile privind lucrarea; - s verifice dac tehnologiile de executie folosite corespund caietelor de sarcini prezentate n proiect; - s asigure conditiile necesare pentru efectuarea probelor si ncercrilor pe parcursul executiei si la receptie conform prevederilor proiectului si reglementrilor tehnice; - s stabileasc, n functie de caracteristicile lucrrii, norma de personal si dotarea tehnic cele mai indicate pentru realizarea lucrrii; - s asigure conform agreerii si s mentin o dotare corespunztoare cu personal si mijloace tehnice (utilaje, scule, dispozitive, AMC, etc.). Competentele instalatorilor autorizati pentru sisteme centralizate de alimentare cu cldur 4.5. n functie de domeniul de activitate si de destinatia lucrrilor, competentele instalatorilor autorizati pentru sisteme centralizate de alimentare cu cldur sunt: Gradul I - Proiectarea, executarea si exploatarea tuturor lucrrilor pentru sisteme centralizate de alimentare cu cldur (retele termice de transport si distributie, puncte termice). Gradul II - Proiectarea si executarea lucrrilor pentru retele termice de transport si distributie Gradul III - Executarea si exploatarea tuturor lucrrilor pentru sisteme centralizate de alimentare cu cldur (retele termice de transport si distributie, puncte termice). Autorizarea instalatorilor pentru sisteme centralizate de alimentare cu cldur 4.6. Autorizarea instalatorilor pentru sisteme centralizate de alimentare cu cldur se face, n conformitate cu prevederile Legii 326/2001, de ctre comisii de specialitate . Membrii comisiei pot fi specialisti propusi de: - Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuintei Directia General Tehnic; - Ministerul Administratiei Publice; - Autoritatea National de Reglementare din domeniul Serviciilor de Gospodrie Comunal; - Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romnia; - Asociatia Romn pentru Servicii Energetice; - Institutele de nvtmnt superior cu profil de instalatii, energetic si mecanic din tar. 4.7. Actele necesare pentru nscriere la examen, care se depun la comisie, sunt: - Cerere tip; - Memoriu de activitate tehnic; - Copie dup actele de studii si pregtire profesional; - Dou fotografii tip. 4.8. Conditiile de studii si practic n proiectare sau executie de lucrri pentru sisteme centralizate de alimentare cu cldur, ce trebuie dovedite cu acte pentru nscrierea la examenul de autorizare, sunt: Gradul I - Ingineri din domeniile: instalatii, energetic, mecanic, care au lucrat, efectiv n executie sau proiectare instalatii termice 6 ani sau ca autorizat gradul II, cel putin 3 ani.
Page 6 of 65
Gradul II - Ingineri si subingineri din domeniile instalatii, energetic, mecanic care au lucrat efectiv n executie sau proiectare instalatii termice, 4 ani sau ca autorizat gradul III timp de 2 ani. Gradul III - Ingineri, subingineri, tehnicieni, maistri si lucrtori calificati din domeniile: instalatii, energetic, mecanic care au lucarat efectiv n executie, instalatii termice un timp de cel putin :
z z z
2 ani pentru inginerii si subinginerii de instalatii 3 ani pentru inginerii si subinginerii de energetic sau mecanic 4 ani pentru tehnicieni, maistri si lucrtori calificati.
4.9. Promovarea examenului pentru obtinerea autorizatiei se face pe baza cunostintelor teoretice si practice din domeniul instalatiilor termice pentru sisteme centralizate de alimentare cu cldur n limita gradului solicitat, privind: - Reglementrile tehnice pentru sistemele de alimentare centralizat cu cldur si instalatiile de nclzire central; - Normele tehnice de executie si tehnologia de montaj; - Normele tehnice de exploatare; - Normele de protectia, siguranta si igiena muncii; - Normele PSI. 4.10. Autorizarea instalatorilor pentru activitate n cadrul serviciilor furnizorului sau distribuitorului de energie termic se face pe baz de examen, de ctre comisii numite de furnizor/distribuitor, pe baza reglementrilor interne ale acestuia. Se recomand adoptarea conditiilor de studii si practic prevzute n prezentul normativ. 4.11. Verificatori de proiecte si experti tehnici atestati pentru specialitatea instalatii termice (It), pot obtine la cerere, fr sustinerea examenului, autorizatia gradul I, pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu energie termic. 4.12. Autorizarea instalatorilor pentru activitate n cadrul serviciilor furnizorului sau distribuitorului de energie termic se face pe baz de examen, de ctre comisii numite de furnizor/distribuitor, pe baza reglementrilor interne ale acestuia. Se recomand adoptarea conditiilor de studii si practic prevzute n prezentul normative. [top]
5. SOLUTII DE ALIMENTARE CENTRALIZAT CU CLDUR

5.1. Solutia de alimentare cu cldur a instalatiilor de nclzire central se stabileste la faza de studiu de fezabilitate a proiectului astfel nct s satisfac necesarul de cldur al consumatorilor n conditiile locale de sistematizare, energetice si ecologice. 5.2. n cazul n care sunt mai multe solutii, se recomand ca alegerea s se fac dup criterii tehnice si economice tinnd seama de necesittile specifice si de posibilittile de realizare. 5.3. La alegerea solutiei se au n vedere urmtoarele posibilitti de alimentare cu cldur pentru:
z z z z
o cldire sau un grup de apartamente cu sursa si retelele aferente; un grup de cldiri (de ex: un ansamblu de cldiri civile sau industriale) avnd o surs proprie, de regul ntr-o cldire independent; o zon de cldiri civile sau industriale, avnd surs de cldur, retele si puncte termice; o localitate alimentat cu cldur de la o central termic sau de termoficare (sau mai multe centrale interconectate), prin retele si puncte termice
5.4. Se recomand alegerea urmtoarelor solutii care pot fi caracteristice pentru cte o categorie de consumatori; astfel pentru:
z z
cldiri care completeaz un ansamblu ntr-o zon construit, avnd alimentare centralizat cu cldur - racordarea la solutia existent de alimentare centralizat cu cldur; terminarea unor cldiri ncepute ntr-un ansamblu pentru care s-a prevzut initial alimentarea centralizat cu cldur - reanalizarea solutiei pentru instalatiile interioare si corelat, a celei de alimentare cu cldur, folosind fie alimentarea dintr-o surs proprie, fie cea centralizat; ansambluri noi de cldiri - folosirea alimentrii centralizate (cu surs si retele noi sau extinderea celor existente)
5.5. n toate cazurile mentionate n art.5.4, privind folosirea unor solutii existente de alimentare centralizat cu cldur sau de extindere a acesteia, se recomand analizarea oportunittii reabilitrii sursei, retelei si punctelor termice existente, lund n considerare toate aspectele legate de costul investitiei si al exploatrii. 5.6. n cazul reabilitrii unui ansamblu de alimentare centralizat cu cldur prin termoficare este necesar ca solutiile adoptate pentru retelele si punctele termice s tin seama n mod real de parametrii de temperatur si regimul de functionare al consumatorilor din instalatia interioar de nclzire central. 5.7. Pentru zonele sau localittile n care este necesar a se elabora un studiu de alimentare cu cldur, se are n vedere cerintele de sistematizare, cele ecologice si posibilittile concrete de realizare, pe lng conditiile specifice energetice. Alegerea solutiei se face printr-o optimizare economic, care trebuie s mbine interesele consumatorilor cu cele ale furnizorului de cldur (Studiu de solutie, Studiu de fezabilitate). 5.8. Se recomand ca acolo unde exist conditiile necesare, s se foloseasc surse neconventionale de energie (energie solar, energie geotermal), prevznd adaptarea instalatiilor de nclzire central si chiar a cldirilor la specificul utilizrii acestor surse. Analiza economic a oportunittii folosirii acestor surse se face conform prevederilor art. 5.2. [top]
Page 7 of 65
6. NECESARUL DE CLDUR
6.1. Necesarul de cldur la consumatori, se stabileste lund n considerare urmtoarele categorii de consumuri:
z z z z
pentru nclzire ; pentru preparare ap cald menajer ; pentru ventilare si climatizare ; pentru scopuri tehnologice .
6.2. Necesarul de cldur de calcul pentru nclzire (maxim orar) se stabileste conform prevederilor SR 1907-1 si SR 1907-2 Necesarul de cldur de calcul - Prescriptii de calcul si Temperaturi interioare conventionale de calcul. 6.3. Necesarul de cldur de calcul (orar) pentru preparare ap cald de consum se determin functie de debitul orar de calcul de ap cald. Debitul orar de calcul se detemin n conformitate cu prevederile STAS 1478, functie de sistemul de preparare a apei calde de consum (instantaneu sau n regim cu acumulare). 6.4. Necesarul de cldur pentru ventilare si climatizare se determin functie de debitul de aer proaspt necesar si reprezint cantitatea de cldur necesar nclzirii lui de la temperatura exterioar pn la temperatura interioar. 6.5. Necesarul de cldur pentru scopuri tehnologice se determin pe baza normelor specifice energetice stabilite prin norme sau normative departamentale sau pe baza unui bilant termic al procesului tehnologic respectiv. 6.6. Necesarul anual de cldur pentru nclzire se stabileste pe baza prevederilor standardului SR 4839 Numrul anual de grade-zile si a ghidului GP 039 Ghid pentru calculul necesarului anual de cldur a cldirilor de locuit. 6.7. Necesarul anual de cldur pentru prepararea apei calde de consum, pentru ventilare climatizare si pentru scopuri tehnologice se determin n functie de:
z z z
consumul normat zilnic de ap cald corelat cu specificul consumatorilor ; duratele anuale de functionare ; mrimea si variatia consumurilor orare, zilnice si sezoniere, care depind de tipul consumatorilor .
6.8. Sarcina termic a sistemului de alimentare centralizat cu cldur reprezint sarcina termic urban si industrial ce trebuie livrat din sursa termic. 6.9. Sarcina temic a sistemului de alimentare centralizat cu cldur se stabileste pornind de la necesarul de cldur de calcul, tinnd seama de: - tipurile de consumuri; - categoria de important a consumatorilor; - cronogramele de consum si simultaneitatea consumurilor; - solutiile adoptate pentru producerea energiei termice; - pierderile de cldur ale sistemului prin aplicarea, dup caz, a unor factori de corectie n functie de :
z z
solutiile adoptate pentru prepararea apei calde menajere; influenta unor conditii climatice locale.
6.10. Sarcina termic a sistemului de alimentare cu energie termic se obtine prin nsumarea sarcinii simultane a diferitelor categorii de consumatori la care se adaug pierderile de cldur din retelele de transport si distributie. 6.11. Sarcina termic de calcul pentru conductele de transport (agent primar) se stabileste functie de regimurile caracteristice care apar n functionarea sistemului de alimentare cu cldur n cursul anului. Sarcina termic de calcul se compune din:
z z z
necesarul orar de cldur de calcul pentru nclzire; necesarul orar de cldur de calcul pentru ventilare; necesarul de cldur orar mediu zilnic pentru prepararea apei calde de consum, corespunztor zilei caracteristice din perioada de nclzire, considerat simultan cu celelalte necesaruri; pierderea de cldur orar la transport si distributie.
6. 12. Sarcina termic de calcul a punctelor termice se determin functie de:

z z z z
tipul si schema punctului termic; modul de racordare a instalatiilor de nclzire; modul de racordare a instalatiilor de preparare a apei calde de consum; modul de preparare a apei calde de consum.
6.13. Sarcina termic de calcul pentru retelele de distributie la consumatori se determin separat pentru retelele de agent termic de nclzire si pentru retelele de ap cald de consum, tinnd seama de debitul de cldur de calcul pentru nclzire determinat conform SR 1907-1 si de debitul de ap cald de consum transportat, determinat conform STAS 1478. [top]
Page 8 of 65
7. REGLAREA FURNIZRII CLDURII GRAFICE DE REGLAJ

7.1. Reglarea funizrii cldurii reprezint ansamblul de msuri si interventii care au ca scop modificarea n timp a cantittii de cldur produse, transportate si distribuite consumatorilor n conformitate cu nevoile reale al acestora. 7.2. Reglarea furnizrii cldurii se poate face prin urmtoarele metode: - n functie de locul n care se face reglarea, aceasta poate fi:
z z z
central ( la surs) n cazul sarcinilor termice omogene; local ( la punctele termice sau/si individuale, direct pe aparatele consumatoare); combinat pentru sarcini termice eterogene.
- Din punct de vedere al elementelor reglate ( al debitului de cldur transmis consumatorilor):

z z z
reglaj calitativ ; reglaj cantitativ; reglaj mixt (calitativ - cantitativ).
- n functie de durata reglajului (metoda aplicat depinde de natura si conditiile impuse n alimentare de ctre consumator):
z z z
reglare continu constant; reglare continu variabil; reglare cu ntreruperi.
7.3. Reglajul calitativ const n modificarea temperaturii din conducta de ducere si implicit de ntoarcere, mentinnd debitul de agent termic constant. Acest reglaj prezint avantajul stabilittii hidraulice a sistemului n conditiile unor debite constante de agent termic, precum si exploatarea simpl prin varierea coordonat a temperaturii agentului termic cu variatia temperaturii aerului exterior. Este adecvat pentru sistemele omogene din punct de vedere termic al constructiilor (temperaturi interioare, masivitate termic), al tipului copurilor de nclzire si al programului de functionare. La adoptarea acestui tip de reglaj trebuie avut n vedere si unele dezavantaje care pot aprea n exploatare, cum sunt: consum relativ mare de energie electric pentru pomparea agentului termic, efectele aduse de unele aporturi de cldur care pot s apar n anumite zone asupra parametrilor aerului interior, variatii mari ale temperaturii aerului interior la consumatorii cu inertie termic redus. 7.4. Reglajul cantitativ const n modificarea debitului de agent termic, mentinnd constant temperatura acestuia pe conducta de ducere; temperatura agentului din conducta de ntoarcere variaz functie de caracteristicile instalatiilor consumatoare. Principalul avantaj al reglajuluii cantitativ l constituie consumul redus de energie electric de pompare, precum si mentinerea unui regim termic constant n functionarea sursei termice. Dezavantajele acestui reglaj constau n: - dereglarea hidraulic a sistemului ; - supranclzirea constructiilor cu ct necesarul de cldur este mai mic dect cel nominal. 7.5. Reglajul mixt const n modificarea att a debitului de agent termic ct si a temperaturii acestuia. Este solutia cea mai elastic de urmrire combinat a variatiilor consumului de cldur att cu ajutorul parametrilor de temperatur ct si cu ajutorul debitului de agent termic si ofer posibilitatea economisirii energiei electrice de pompare. 7.6. Corelarea dintre parametrii agentului termic si parametri climatici n vederea reglrii furnizrii cldurii se realizeaz pe baza graficelor de reglaj. Graficele de reglaj reprezint transpunerea grafic a corelrii parametrilor agentului termic preparat (temperatura de ducere si eventual de ntoarcere, n msura n care nu exist reglaj la consumatori) functie de variatia temperaturii aerului exterior si temperatura de ntoarcere a agentului termic, eventual si temperatura interioar. 7.7. Graficele de reglare sunt utilizate pentru regimul permanent de furnizare a energiei termice; ele se adapteaz n mod corespunztor pentru regimuri de functionare intermitente. 7.8. Graficele de reglaj se stabilesc pe baza urmtorilor parametri:
z z z z z
temperatura interioar ce trebuie asigurat; temperatura aerului exterior; influenta vitezei vntului asupra parametrilor de furnizare a cldurii; modul de racordare a instalatiilor consumatorilor la sistem (racordare direct sau indirect); tipul de corpuri de nclzire utilizate.
7.9. Graficele de reglaj se ntocmesc n urmtoarele ipoteze:

z
z z
nu apar modificri importante ale coeficientilor totali de transfer termic n conditii curente, fat de cele normale ( pierderile de cldur prin elementele de constructie delimitatoare si pentru nclzirea aerului infiltrat sunt constante si egale cu fluxul termic emis de instalatia de nclzire); se consider viteza vntului constant n perioada de nclzire si egal cu viteza vntului de calcul; adaosurile se consider invariabile.
Page 9 of 65
7.10. Reglarea furnizrii cldurii n cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic, functie de mijloacele prin care se efectueaz, poate fi:
z z
manual (la sistemele care nu au suferit modernizri sau reabilitri); automat.
7.11. n cazul reglrii automate a parametrilor agentilor termici, sesizarea si msurarea temperaturilor interioare si exterioare si variatia parametrilor agentului termic se face automat si continuu, corespunztor graficelor de reglare. In aceast situatie curbele de reglare se introduc n memoria regulatorului electronic. 7.12. Reglarea manual pe baza graficelor de reglare se face prin actionare asupra organelor de reglare dup citirea de ctre personalul de ntretinere, la anumite intervale de timp, a temperaturilor exterioare. Pe baza acestor temperaturi se citesc din graficul de reglare specific, temperaturile agentilor termici (ducere si ntoarcere) si se efectueaz corectiile necesare. Intervalele de timp la care se efectueaz reglarea, sunt conform instructiunilor de exploatare. 7.13. Reglarea furnizrii cldurii se poate realiza pe trei niveluri:
z z z
reglarea primar (la nivelul sursei); reglarea secundar (la nivelul punctelor termice); reglarea tertiar (bucle de reglare la nivelul consumatorilor care s rspund influentelor date de conditiile specifice ale acestora).
[top]
8. RETELE TERMICE
8.1. Retelele termice reprezint complexul de instalatii si constructii destinate transportului si distributiei energiei termice. 8.2. Prin retele termice primare se nteleg retelele de transport (n care agentul termic este de regul apa fierbinte) cuprinse ntre limita cldirii principale a unei centrale electrice de termoficare sau a unei centrale termice si punctele termice, unde are loc prepararea agentului termic de nclzire (de parametri redusi) si apa cald de consum. 8.3. Prin retele termice secundare se nteleg retelele de distributie n care agentul termic este de regul apa cald si sunt cuprinse ntre limita cldirii punctului termic sau a unei centrale termice de ap cald si limita cldirii consumatorilor de cldur si de ap cald de consum. Agenti termici 8.4. Agentii termici utilizati pentru transportul si distributia energiei termice sunt apa fierbinte si apa cald. 8.5. Apa fierbinte are o temperatur maxim de 150 oC, n sistemele centralizate de alimentare cu cldur. Temperatura apei fierbinti se stabileste n functie de caracteristicile sistemului si poate avea valoarea cuprins ntre 115 0C si 150 0C si presiunea corespunztoare strii lichide a agentului termic. 8.6. Apa cald are temperatura maxim de 115 0C si se utilizeaz de regul la o temperatura maxima de 95 oC, n conditii nominale de temperatur exterioar. Se folosesc si valori mai reduse de temperatur n cazul nclzirii unor cldiri cu caracter medical si la crese - grdinite (80 ... 85 oC), precum si pentru cele folosind sisteme de nclzire prin radiatie (sub 60 oC). Apa cald menajer preparat n punctele termice are temperatura maxim de 60
o
C.
8.7. Ecartul nominal de temperatur ntre agentul termic din conducta de ducere si conducta de ntoarcere se alege pe baza criteriilor functionale si economice ale ntregului sistem de producere, transport, distributie si utilizare a cldurii. Pentru retelele de ap fierbinte se recomand un ecart de temperatur de 40 0C ... 80 0C. Pentru retelele de ap cald se recomand un ecart nominal de temperatur de 20 oC. 8.8. Temperatura maxim a agentului din retelele termice trebuie s fie cel mult egal cu temperaturile admisibile indicate de productor pentru componentele retelelor sau instalatiei. Schemele si configuratia retelelor 8.9. Schemele si configuratia retelelor termice trebuie s asigure transportul si distributia energiei termice n conditii de eficient si de sigurant. 8.10. Se poate adopta una dintre urmtoarele scheme de retele: - schema ramificat (radial); - schema inelar; - schema mixt. Alegerea schemei se face n functie de amplasarea consumatorilor, de mrimea consumurilor si de perspectiv de dezvoltare cu respectarea gradului de sigurant, adoptndu-se solutiile care duc la lungimi minime ale traseelor, la costuri si cantitti de materiale reduse. Se urmreste evitarea pe ct posibil a dublrii fluxurilor retelelor de transport cu cele de distributie.
Page 10 of 65
8.11. n cazul retelelor termice alimentate dintr-o singur surs de cldur se recomand s se adopte scheme ramificate (radiale) cu legturi ntre ramurile importante. n cazul retelelor termice alimentate din mai multe surse de cldur se adopt scheme care s permit att functionarea separat a surselor pe cte o zon de consum, ct si interconectarea surselor n vederea asigurrii repartitiei optime a sarcinii termice ntre surse si cresterea sigurantei n functionare. 8.12. Stabilirea configuratiei retelelor se face n functie de solutia cea mai economic de amplasare a conductelor si de traseele celorlalte utilitti existente sau prevzute a se realiza n perspectiv. 8.13. n cazul unor zone de consum cu caracteristici specifice (denivelri pronuntate, distant mare fat de surs) se pot adopta, pe baz de calcule tehnico-economice comparative, scheme cu regimuri hidraulice diferentiate, statii intermediare de pompare etc. 8.14. n cazul n care n zona de consum exist unele instalatii de producere a cldurii eficiente din punctul de vedere al consumului de energie primar (resurse energetice secundare, resurse geotermice, centrala de deseuri menajere etc.) se examineaz ncadrarea acestora n solutia de ansamblu de alimentare cu cldur a zonei. Se recomand ca retelele de distributie s aib configuratii ramificate (radiale), grupndu-se consumatorii pe ramuri astfel nct s poat fi realizat echilibrarea hidraulic, reglarea automat a functionrii instalatiilor, contorizarea consumatorilor de cldur si alimentarea independent cu cldur a cldirilor cu acelasi regim de functionare (de ex: crese, grdinite, case de nasteri, spitale, cmine de copii si btrni etc.). 8.15. Traseele retelelor se aleg astfel nct s rezulte lungimi minime de conducte, un numr ct mai redus de intersectii cu drumuri, ci ferate, canale si posibilitti maxime de autocompensare a dilatrilor, dnd prioritate ocuprii unor zone libere. 8.16. n cazul executrii retelelor termice n etape se au n vedere variantele de traseu care conduc la reducerea cheltuielilor initiale de investitii si de exploatare. 8.17. n ansamblurile de cldiri civile, folosirea subsolului unei cldiri (sau prti dintr-o cldire) se face numai pentru alimentarea instalatiilor de nclzire central aferente cldirii respective si nu si pentru tranzitarea cu retele termice care alimenteaz alte cldiri. Amplasarea retelelor termice 8.18. Amplasarea retelelor termice se poate face: - subteran, direct n sol n cazul conductelor din otel preizolate termic si n cazul conductelor din polietilen PE-X preizolate; - subteran n canale necirculabile sau circulabile n cazul conductelor din otel izolate termic n solutie clasic sau a conductelor preizolate montate pe trasee existente n situatia lucrrilor de modernizare, reabilitare, nlocuire de retele; - suprateran. 8.19. Amplasarea retelelor termice se realizeaz n corelare cu celelalte retele subterane sau supraterane din zon existente si proiectate, tinnd seama de prescriptiile SR8591-97, folosind, acolo unde este cazul, traseele existente pentru lucrri de nlocuire sau modernizare retele, dup dezafectarea conductelor vechi. 8.20. n ansamblurile de cldiri civile retelele termice exterioare se monteaz, de regul, subteran. Se pot monta retele aeriene n zonele cu ape freatice cu nivel permanent ridicat sau, n alte cazuri, cnd prin aceasta nu se afecteaz peisajul urbanistic; n acest sens, este necesar acordul organelor locale de sistematizare. 8.21. n zonele industriale retelele termice exterioare se monteaz, de regul, aerian. Se d preferint montrii pe stlpi de mic nltime (la sol). La pozarea aerian a retelelor termice pe suporturi de mic nltime, distanta minim de la sol pn la partea inferioar a termoizolatiei finite a conductelor este de 0,30 m. La traversarea unor drumuri n incint, montarea se face pe stlpi, la nltime sau subteran. In cazul supratraversrii de drumuri, trebuie respectate prevederile normelor privind cile de acces. 8.22. Montarea pe elementele de constructii ale cldirilor se face numai n conditiile n care, la proiectarea structurii de rezistent a acestora, se tine seama de eforturile date de reteaua termic exterioar. La cldiri existente montarea se face cu acordul proiectantului de rezistent. 8.23. Amplasarea suprateran trebuie adoptat numai n zone situate nafara perimetrului construibil al localittilor, pe platformele si n incintele industriale, de-a lungul cilor-ferate, a cilor de comunicatie, a rurilor, a canalelor deschise si n culoare tehnologice. 8.24. Retelele termice din ansamblurile de cldiri se pozeaz de preferint n urmtoarea ordine: n spatii verzi sau sub trotuare; pozarea lor n zona carosabil se face numai cnd celelalte solutii nu pot fi aplicate si dac se are n vedere necesitatea pozrii pe acelasi traseu si a altor retele subterane. 8.25. n cazul pozrii de-a lungul unei artere de circulatie, traseul retelelor se fixeaz, de regul, pe partea cu cele mai multe puncte de utilizare (racorduri). Intersectia retelelor termice cu artere de circulatie, canale etc, se prevd de regul a fi perpendicular. 8.26. Solutiile de amplasare a retelelor termice n comun cu alte retele subterane, n galerii edilitare, se adopt numai pe baz de calcule tehnicoeconomice justificative. 8.27. La amplasarea subteran a retelelor termice n apropierea fundatiilor cldirilor si constructiilor, pilonilor, podurilor, viaductelor, tunelurilor, cosurilor de fum si a altor constructii, trebuie s se prevad de la caz la caz msuri (hidroizolatii, drenuri, instalatii de golire etc.) care s protejeze aceste constructii n caz de avarii la retele. 8.28. Cnd retelele termice intersecteaz pachete de linii ferate, soselele nationale sau strzi modernizate, trebuie s se aib n vedere utilizarea tunelurilor sau a altor lucrri de art din zon; n absenta acestora trebuie s se prevad supratraversare, si numai n cazul n care nu este este posibil se va prevedea subtraversarea n canale circulabile nou proiectate.
Page 11 of 65
8.29. Solutiile tehnice privind traversarea sau subtraversarea cu retele termice subterane sau aeriene a cilor ferate si a drumurilor nationale si comunale se stabilesc si cu acordul prealabil al administratiei cii de comunicatie respective. Distante, adncimi si nltimi de pozare 8.30. La stabilirea distantelor minime ntre fetele exterioare ale elementelor de constructii ale retelelor termice si cile de comunicatie, respectiv alte retele si constructii, se tine seama de indicatiile cuprinse n SR 8591 si Normativul pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de gaze naturale - I6. Retelele termice amplasate n terenuri sensibile la umezire vor avea fat de fundatiile cldirilor distantele prescrise de Normativul pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire - P7. 8.31. Adncimea minim de la suprafata solului sau a suprastructurii drumurilor pn la partea superioar a elementelor de acoperire a canalelor termice este: - 0,80 m n zone carosabile; - 0,50 m n spatii verzi. n zonele carosabile si n spatii verzi aceste valori pot fi reduse, n conditiile n care nu se pot respecta, lundu-se msuri corespunztoare de protectie mecanic si termic. 8.32. Adncimea de montaj recomandat a retelelor termice este cuprins ntre 0,60 si 2,50 m. Pentru adncimi de montaj mai mici dect adncimea de nghet se asigur circulatia permanent a apei n conducte, iar n caz de oprire accidental a circulatiei apei se va efectua golirea conductei. 8.33. Adncimile de pozare minime recomandate, msurate la partea superioar a mantalei conductelor de protectie la conductele preizolate termic sunt:
z z
0,60 m - pentru pozare n spatiul verde, cu luarea unor msuri de protectie conform recomandrilor furnizorilor; 1,00 m - pentru pozare n zona carosabil.
8.34. Adncimile de pozare minime recomandate a conductelor din PE-X msurate pn la partea superioar a mantalei de protectie sunt: - 0,40 0,80 m pentru pozare n spatii verzi, cu luarea unor msuri de protectie conform recomandrilor furnizorilor - 1,00 m - pentru pozare n zona carosabil Pozarea retelelor termice subterane montate n canal termic 8.35. Pentru retelele termice montate n canale de protectie se folosesc, de regul, canale de tip vizitabil. Se pot folosi canale circulabile sau semicirculabile n care se includ si alte retele (conducte de ap.), cnd solutia se impune ca urmare a lipsei de spatiu sau cnd pozarea n canal comun a mai multor retele este mai avantajoas din punct de vedere economic dect pozarea separat, cu conditia respectrii prevederilor din normativele de specialitate specifice retelelor montate n canal comun. 8.36. Traversarea arterelor de circulatie din ansambluri de cldiri civile si industriale, cu nivel ridicat al apelor subterane, se face suprateran, cu lire de dilatare verticale, care s asigure circulatia normal; fac exceptie cazurile n care traversarea subteran este mai economic sau este justificat de necesitatea respectrii aspectului zonei respective. 8.37. In terenuri normale, la traversrile de artere pe care circulatia nu poate fi ntrerupt, retelele termice se pozeaz n canale circulabile sau semicirculabile, prevzute cu trape- plci de beton care s permit desfacerea canalelor pentru nlocuirea conductelor. 8.38. La stabilirea dimensiunilor canalelor necirculabile se respect distantele minime indicate mai jos si precizrile fcute de furnizorii de conducte preizolate n instructiunile de montaj. Tabelul 8.38 Distantele [cm] dintre prtile canalelor necirculabile si termoizolatia conductelor Conducte cu termoizolatie n sistem clasic Conducte preizolate montate n canale existente
Elementele considerate
- ntre suprafata interioar a peretelui canalului si generatoarea lateral a termoizolatiei finite a conductei celei mai apropiate - ntre termoizolatiile finite a dou conducte apropiate (n orice sens) - ntre punctul cel mai de sus al termoizolatiei finite a conductei si partea interioar a capacului canalului - ntre radierul canalului si generatoarea inferioar a termoizolatiei finite a conductei, n punctul cel mai de jos al acesteia
8 cm
15 cm
10 cm
15 cm
3 cm
15 cm
10 cm
15 cm
Page 12 of 65
8.39. Spatiile de circulatie din canalele circulabile si semicirculabile au dimensiunile minime conform indicatiilor din tabelul 8.39. Tabelul 8.39 Spatiile de circulatie din canalele circulabile si semnicirculabile Dimensiuni minime, [ m ] Tipul de canal orizontal Canale circulabile Canale semicirculabile 0,60 0,50 vertical 1,80* 1,40
* Local sau - n cazuri bine justificate - pe lungimi determinate, nltimea minim de circulatie poate fi redus pn la 1,60 m. 8.40. n canalele necirculabile ale retelelor termice este permis a se poza si alte conducte ce transport fluide neutre, nepericuloase din punct de vedere al inflamabilittii, exploziei (de ex.: ap cald de consum, recirculare ap cald, conducte pentru uz tehnologic etc.). n canalele circulabile sau semicirculabile ale retelelor termice pot fi pozate, de asemenea, cabluri pentru telecomunicatii, conducte de semnalizare, cu respectarea prevederilor actelor normative specifice retelelor pozate n canalul comun. Este interzis ca n canalele retelelor termice s se monteze: - conducte sau canale prin care se transport medii cu pericol de inflamabilitate, explozie sau alterare, datorit temperaturii din canal; - conducte, canale sau cabluri din materiale instabile n cmpul de variatie a temperaturii aerului din canalele termice. 8.41. Este interzis amplasarea conductelor de ap fierbinte si ap cald n canale n care exist conducte care transport substante (praf, vapori, gaze) care prezint pericol de incendiu sau explozie. 8.42. La intrarea retelelor termice n cldiri, canalul de protectie este prevzut cu un canal vertical de ventilare natural alipit cldirii, trecerea conductelor prin peretele cldirii fcndu-se, pe ct posibil, la o cot superioar celei din canal si n conditiile stabilite prin prevederile Normativului I 13 referitoare la trecerile conductelor termice prin pereti si plansee. Se iau msuri pentru etansare la intrarea conductelor din canalele termice n cldiri, n vederea evitrii ptrunderii n subsol a gazelor naturale infiltrate n canal sau n sol si a evitrii inundrii subsolului. 8.43. Distantele minime dintre conducte si elementele de constructie ale canalelor trebuie s respecte valorile redate n tabelul 8.43. Tabelul 8.43 Distantele minime [m] dintre conducte si elementele de constructie ale canalelor
Diametrul nominal al conductelor, Dn
De la suprafata izolatiei pn la peretele canalului
Intre suprafetele straturilor de izolatie a dou conducte nvecinate
De la suprafata izolatiei pn la planseul canalului
A. Canale necirculabile 15...65 65...150 200...250 300...350 400...450 500...600 700...800 70 85 100 100 110 110 120 100 110 125 125 140 220 350 30 30 40 50 60 60 70
B. Canele semicirculabile si circulabile 40...65 90...150 200.250 300...350 150 170 170 200 100 120 140 160 100 100 100 120
Page 13 of 65
400.450 500...600 700...800 900...1000 1100...1200
200 200 200 300 350
160 200 200 300 300
120 150 150 200 250
8.44. Distantele minime de la fetele exterioare ale canalelor pn la alte constructii trebuie s respecte valorile redate n tabelul 8.44. Tabelul 8.44 Distantele minime de la fetele exterioare ale canalelor pn la alte constructii 1. Distante pe orizontal la trasee paralele a) pn la sina de tramvai cea mai apropiat b) pn la sina de cale ferat cea mai apropiat - la o cale ferat de racord - la o cale ferat curent cu luarea de msuri speciale n timpul lucrului (de reducere a vitezei de circulatie a trenului) c) pn la o conduct de ap - pentru conducte ngropate pn la maximum 1,5 m adncime - pentru conducte ngropate peste 1,5 m adncime d) pn la o conduct de canalizare si drenaj - pentru conducte ngropate pn la maximum 1,5 m adncime - pentru conducte ngropate peste 1,5 m adncime e) pn la o conduct de gaz metan, avnd: - presiune joas si intermediar (0,05-0,2 bar) - presiune redus (0,2-2 bar) - presiune medie (2-6 bar) f) pn la un cablu electric, subteren avnd tensiunea - ntre 1 si 35 kV - ntre 35 si 110 kV - peste 110 kV g) pn la marginea fundatiei cldirilor si constructiilor h) pn la stlpii de iluminat exterior sau de sustinere a conductoarelor pentru liniile de tramvai, troleibuz si telefoane i) pn la blocul de canalizatie telefonic: - pentru conducte ngropate pn la maximum 1,5 m adncime - pentru conducte ngropate peste 1,5 m adncime j) pn la axul sirului de arbori k) pn la o cminele altor instalatii (ap, canalizare etc.) 2. Distanta pe vertical la intersectii a) pn la talpa sinei de tramvai cu preverea de pod de sprijinire pentru continuarea circulatiei si cu luarea de msuri de micsorare a vitezei pe timpul executiei b) pn la talpa sinei de cale ferat, cu prevederea de pod de sprijinire pentru asigurarea continuittii circulatiei si cu luarea de msuri de micsorare a vitezei de circulatie a trenului pe timpul executiei c) pn la o conduct de ap sau canalizare (retelele termice se amplaseaz de regul deasupra conductelor de canalizare) - fr sprijinirea instalatiei - cu sprijinirea instalatiei d) pn la blocul de canalizatie telefonic: - fr sprijinirea instalatiei - cu sprijinirea instalatiei e) pn la cablurile electrice subterane (cablurile electrice se amplaseaz deasupra la distanta minim de 0,2 m): - cu tensiunea sub 35 kV, cu luarea de msuri de protectie termic - cu tensiunea ntre 35 si 110 kV, 0,5 [m] 2,0
2,0 4,00
0,5 0,6
0,5 0,6
1,5 1,5 2,0
0,5*) 0,5 0,5 0,6**) 1,5
0,5 0,6 1,5 0,5
1,0
0,1 0,3
0,1 0,3
0,1 0,3
Page 14 of 65
- cu luarea de msuri speciale de protectie termic f) pn la o conduct de gaz metan (conducta de gaz metan se amplaseaz deasupra) - fr sprijinirea instalatiei - cu sprijinirea instalatiei *) distanta se poate reduce n cazul protejrii termice a cablurilor.
0,3
0,3 0,1
**) n terenuri sensibile la umezire, pentru retele termice monate direct n sol, distanta minim fat de fundatiile cldirilor este de 3,00 m, iar pentru retele termice montate n canale termice distanta minim este de 1,50 m. NOTA: Se admite reducerea distantelor prevzute n tabelul 8.44 n cazuri speciale, impuse de conditiile din teren, cu luarea unor msuri speciale de sigurant si stabilitate, puse n acord prin proiect cu factorii interesati. Pozarea retelelor montate aerian 8.45. Distantele minime de la fetele extreme ale conductelor retelelor termice amplasate suprateran inclusiv scri, platforme, mprejmuiri pn la alte constructii supraterane trebuie s respecte valorile redate n tabelul 8.45. Tabelul 8.45 Distantele minime de la fetele conductoarelor retelelor termic supraterane sau alte elemente de montare aferente si alte constructii supraterane 1. Distante pe orizontal la trasee paralele a) pn la marginea pietrei de bordare sau pn la marginea cablurilor la strzile fr copaci b) pn la liniile de cale ferat c) pn la axul liniilor electrice aeriene d) pn la conductoarele liniei electrice aeriene, n functie de tensiune : - 1 ... 110 kV - 220 kV - 400 kV cu luare de msuri de sigurant potrivit PS 104/79 e) pn la cldiri, n functie de fundatia stlpilor [m] 1,0
2,0 variabil*)
5,0 6,0 7,0
conf.tab. 8.44 pct.1 [mm] 3,50
2. Distanta pe vertical la intersectii a) pn la cel mai apropiat conductor al liniei electrice aeriene de 20 kV si sub 20 kV, cu luarea de msuri de sigurant potrivit PS 104/79 b) Idem de 25 kV ... 110 kV c) Idem de 220 kV d) Idem de 400 kV e) deasupra liniilor de cale ferat cu ecartament nomal sau ngust f) pn la partea superioar a mbrcmintei drumurilor g) deasupra locurilor de trecere pentru pietoni h) nltimea de amplasare a retelelor aeriene n locurile fr circulatie (spatiu liber minim)
4,00 5,00 6,00 cf.normativelor specfice 5,00
2,00 0,30
*) distanta este egal cu lungimea celui mai nalt stlp al liniilor electrice plus 3 m pentru spatii nguste. NOTA: Se admite reducerea distantelor prevzute n tabelul 8.45 n cazuri speciale, impuse de conditiile din teren, cu luarea unor msuri speciale de sigurant si stabilitate, puse n acord prin proiect cu factorii interesati. Pozarea retelelor termice cu conducte preizolate montate direct n sol 8.46. Solutia de montare a retelelor exterioare n sol se recomand n situatiile n care solutia este mai economic (investitie si exploatare) dect cea cu canale termice, iar conditiile tehnice permit utilizarea ei. Se folosesc, de preferint, conducte preizolate cu conditia ca izolatia termic si hidrofug, precum si protectia mecanic s fie omologate si agrementate de un institut de specialitate autorizat. 8.47. Distanta minim fat de peretele spturii este de 100 mm, cu exceptia zonelor de preluare a dilatrilor din vecintatea coturilor, care se determin tinnd seama de posibilitatea realizrii sudurilor conductelor, a izolatiilor locale si montrii pernelor de dilatare.
Page 15 of 65
8.48. Amplasarea retelelor termice n terenuri macroporice sau sensibile la nmuiere se face tinnd seama de prescriptiile din normativul P 7 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi sensibile la nmuiere, cu urmtoarele precizri: - Conductele preizolate montate pe trasee noi se monteaz direct n sol la distanta de minimum 3 m ntre mantaua de protectie si fundatiile cldirilor. Pentru distantele impuse mai mici, conductele preizolate pot fi montate n canale de protectie executate monolit. - Legtura dintre retele exterioare si conductele din cldire se realizeaz astfel nct s permit preluarea unor tasri diferentiate. 8.49. Conductele preizolate care nlocuiesc retele termice existente se monteaz n canale termice existente. Dac gabaritul acestora depseste spatiul disponibil n canalul termic, o parte din conducte se monteaz ngropate n sol lng canal, dup demolare peretelui canalului opus cldirii. 8.50. Retelele alctuite din conducte preizolate se amplaseaz sub conductele de gaze, lundu-se msuri de evacuare a eventualelor scpri de gaze tinnd seama de indicatiile cuprinse n normativul I 6 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. 8.51. Retelele termice se amplaseaz de preferint deasupra retelelor de canalizare sau ap si sub retelele de telecomunicatii sau cabluri electrice. ncrucisriile ntre retelele subterane se fac de regul sub unghiuri de 75 90 o. 8.52. Distantele minime de la suprafata exterioar a mantalei de protectie fat de traseele altor instalatii sau fat de constructii sunt cele indicate n tabelul 8.52. Tabelul 8.52 Distantele minime de la suprafata exterioar a mantalei de protectie fat de alte instalatii sau constructii Distanta minim [m] Elementul de referint n plan vertical 0,2 n plan orizontal 1,20 0,50 0,60 0,60
Sina de tramvai Cabluri electrice sau telefonice H < 1,50 m H > 1,50 m Conducta de gaze de presiune joas, intermediar sau redus, medie Fundatie de cldire : - n teren normal - n teren sensibil la umezire Conducte de canalizare Conducte de gaze din polietilen *) H adncimea de pozare Distantele indicate se aplic cu conditia asigurrii stabilittii constructiei.
0,60* 3,00* 0,60 1,00
8.53. Conductele preizolate se monteaz pe suporturi din poliuretan, saci de nisip, dulapi de lemn, ntr-un strat de nisip cu granulatia 0,5-4 mm care depseste cu minimum 10 cm partea superioar a mantalei de protectie a conductei cu cel mai mare diametru. 8.54. Pozarea conductelor preizolate din PE-X se va face astfel:
z conductele din PE-X se aseaz pe un strat de nisip, avnd o grosime de 100 mm; se acoper cu un strat de nisip, fr pietris avnd o grosime de 150 mm de la partea superioar a mantalei; z santul se acoper apoi cu un strat de pmnt cu grosimea ntre 250 si 650 mm.
8.55. Distantele dintre conducte si dintre conducte si sant sunt cele specificate de furnizorul de conducte preizolate. Elementele componente ale retelelor termice 8.56. Retelele temice se compun din: conductele propriu-zis si fitingurile aferente (coturi, curbe, ramificatii, reductii etc.) z termoizolatia z protectia termoizolatiei z armturi (robinete, vane s.a.) elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de dilatare) z sistemul de msur, control, depistare si localizare a avariilor, dup caz z constructii auxiliare z instalatii anexe
z
Page 16 of 65
Conducte, fitinguri si armturi 8.57. Conductele aferente retelelor termice se execut din tevi de otel-carbon si aliat; mrcile de otel se aleg n functie de parametri agentilor termici vehiculati prin conducte. Se recomand s se utilizeze pentru conducte urmtoarele mrci de oteluri:
z
OLT 35 si OLT 45 STAS 8183, cu conditia de a avea ncercrile si verificrile prevzute n STAS 404, respectiv 530, cu exceptia ncercrilor de aplatisare si rsfrngere (conform Prescriptii tehnice C 15-ISCIR) z OLT 35K, OLT 45 K si 16 M03 - STAS 8184 z OLT 44.2K si OL 52.2 K STAS 500/2 z pentru conductele din polietilen se recomand utilizarea polietilenei de nalt densitate cu structur reticulat Pe - X conform DIN 16892
8.58. Sortimentele de tevi care se utilizeaz pentru conductele retelelor termice, sunt: tevi din otel , fr sudur, laminate la cald pentru temperaturi ridicate - STAS 404/1; z tevi din otel, fr sudur, laminate la cald - STAS 404/3; z tevi din otel, fr sudur, trase sau laminate la rece STAS 530/1; tevi din otel, fr sudur, trase sau laminate la rece, pentru temperaturi ridicate - STAS 530/3; z tevi din otel, sudate longitudinal, pentru instalatii - STAS 7656; z tevi din otel, sudate elicoidal, pentru conducte SR 6898/2.
z
Pentru retelele de conducte de ap cald menajer se pot utiliza conducte din polietilen de nalt densitate cu structur reticulat, rezistent la temperatura PE-X (pexal), izolate termic si montate n mantaua exterioar de protectie din polietilen de nalt densitate. Pentru conductele de ap fierbinte cu diametrul exterior de peste 108 mm, aflate sub incidenta Prescriptiilor tehnice ISCIR C15, se folosesc numai tevi care corespund dimensional (grosimi), calitativ (tipul de material), probe si ncercri, marca materialului, marcare si livrare conform punctului 2.3 al prescriptiilor ISCIR C15. La livrarea tevilor acestea trebuie nsotite de certificat de inspectie tip 3.1.B conform SR EN 10204. 8.59. Alegerea materialelor conductelor se face pe baza unor criterii tehnice si economice care tin seama de conditii tehnice de functionare, compatibilitatea materialului cu fluidul transportat prin conducte, propriettile mecanice ale materialelor si modificarea acestora cu parametrii de functionare ai conductelor, posibilittile de prelucrare, tratare, sudare. 8.60. Este interzis utilizarea tevilor nestandardizate sau neomologate si neagrementate n Romnia. 8.61. Alegerea grosimii peretelui conductelor se va face tinnd seama de tipodimensiunile standardizate si de rezultatele calculului termomecanic al sistemului. In proiecte, tevile se vor defini prin diametrul exterior si grosimea peretelui. 8.62. Fitingurile reprezint elementele de conduct fasonate n scopul executrii diverselor trasee ale sistemelor de conducte. Pentru conductele de ap fierbinte fitingurile trebuie s corespund prevederilor prescriptiilor tehnicxe ISCIR C15. 8.63. Gama tipodimensional a fitingurilor se coreleaz cu procedeele de confectionare a acestora; fitingurile trebuie s corespund conditiilor tehnice prevzute n Reglementrile tehnice, normele si standardele n vigoare. 8.64. n retelele termice si n instalatiile de racordare ale consumatorilor se prevd armturi cu diverse functiuni: reglare, nchidere, golire, aerisire etc. 8.65. n proiecte, armturile se definesc prin: tip, diametrul nominal si presiunea nominal. 8.66. Pentru fiecare tip de armturi, materialele trebuie s corespund valorilor maxime admisibile ale temperaturilor si presiunilor. 8.67. Pe retelele magistrale de agent primar si secundar si pe ramificatiile importante se asigur conditii de golire a apei din conducte pe tronsoane cu lungimea de maximum 1000 m. n acest scop se recomand s se monteze pe conductele cu pant continu, armturi de sectionare. Distanta dintre armturile de sectionare se reduc n cazul n care retelele termice subtraverseaz linii de cale ferat, sosele nationale, strzi modernizate sau sunt amplasate n regiuni cu un grad mare de seismicitate (peste gradul 7) ori n terenuri alunectoare. In aceste situatii, armturile de sectionare trebuie s fie prevzute cu instalatii automate de nchidere n caz de avarii (scderea presiunii). La amplasarea armturilor de sectionare se tine seama si de conditiile speciale de continuitate n alimentarea cu cldur impuse de consumatori. 8.68. Pentru sectionarea conductelor cu diametre pn la 400 mm inclusiv, se utilizeaz armturi de sectionare cu actionare manual, iar pentru diametre mai mari de 400 mm, armturi cu actionare electric. 8.69. Se prevd armturi de nchidere n cldirea punctului termic, pe ramificatii si la toate racordurile abonatilor. 8.70. Armturile de golire si robinetele de aerisire au aceleasi diametre cu stuturile de golire, respectiv aerisire. Sectiunile conductelor (stuturilor) de golire si de aerisire se determin astfel, nct s asigure golirea apei din fiecare tronson al retelei termice dintre dou armturi de sectionare puncte de aerisire, n timp de 30 min. Diametrele armturilor de golire si aerisire se aleg n functie de diametrele conductelor conform Normativului I 13. 8.71. n cazul amplasrii supraterane a conductelor, armturile de nchidere ale golirilor si aerisirilor trebuie montate ct se poate de aproape de conductele de transport si trebuie izolate termic, pentru a fi protejate mpotriva nghetului. 8.72. n cazul amplasrii subterane a conductelor, armturile trebuie instalate n cmine sau n ncperi subterane, accesibile personalului de ntretinere.
Page 17 of 65
La retelele termice cu conducte preizolate montate direct n sol se admite montarea armturilor n sol, fr cmin, n situatiile n care acestea sunt de constructie special. n cazul retelelor termice montate aerian, pentru accesul personalului de exploatare la armturile situate la nltime, trebuie s se prevad platforme cu balustrade si scri de acces. 8.73. n retelele termice, toate mbinrile tevilor din otel trebuie s fie sudate, cu exceptia mbinrilor cu armturi si a zonelor n care nu este permis sudur, unde se admit mbinri cu flanse. mbinarea conductelor din PE-X se face prin mufare. Procedurile care preced asamblarea conductelor precum si cele de mbinare trebuie s respecte caietele de sarcini date de furnizori. 8.74. Armturile de sectionare, nchidere, golire, sau aerisire aferente retelor termice se recomad a fi din otel. Compensarea dilatrilor 8.75. Compensarea dilatrii termice a conductelor din otel n solutie clasic sau preizolatese poate realiza prin:
z dezvoltarea n spatiu a traseului pentru compensarea natural a deplasrilor amplasarea pe conduct a unor compensatoare de dilatare de tip U, Z, L , sau cu presetup;
8.76. Prevederea msurilor de compensare natural sau a tipurilor de compensatoare se va face tinnd seama de:
z
tipul de conducte (preizolat sau termoizolat n solutia clasic) z diametrul conductelor z locul de montaj (subteran direct n sol sau n canale, aerian) z restrictii de traseu z alungirea provenit din dilatare.
La alegerea msurilor de compensare se tine seama si de prevederile Normativelor I 13, NP 029 si de indicatiile productorilor de conducte preizolate prezentate n instructiunile de montaj. 8.77. La determinarea dilatrii conductelor, ecartul de temperatur de calcul este egal cu diferenta dintre temperatura maxim de calcul a agentului termic si temperatura minim la care se execut montajul, respectiv 0 0C. 8.78. Deplasarea liber axial a conductelor, datorit dilatrii se asigur prin folosirea suporturilor mobile. Alegerea suporturilor mobile se recomand s se fac n functie de amplasare, diametre si mediul de compensare al conductelor, astfel:
z
suporturi mobile cu alunecare, pentru conductele cu Dn 50-Dn 150 mm amplasate suprateran si pentru conductele cu Dn 50-Dn 700 mm amplasate subteran n canale nevizitabile; z suporturi mobile cu role, pentru conductele Dn > 150 mm amplasate subteran n canale vizitabile sau suprateran; suporturi cu suspensie (articulatie si arc), n situatii speciale pentru conducte care fac schimbri de directie n planul vertical, precum si n punctele n care conductele fac deplasri dup trei directii.
8.79. Suporturile fixe sunt elementele prin care se rigidizeaz retelele termice (fixare de elemente de constructie, stlpi, estacade, blocuri de ancoraj montate n sol). 8.80. Suporturile fixe trebuie prevzute pe traseul conductelor astfel nct ntre dou fixri consecutive, s existe un singur dispozitiv sau sistem de compensare a dilatrii conductelor. 8.81. Distantele maxime ntre dou suporturi fixe consecutive, msurate pe firul conductei, sunt prescrise n tabelul 8.81 iar pentru conductele preizolate termic n normativul NP 029. Tabelul 8.81 Distante maxime recomandate ntre suporturi fixe ale conductelor Distanta ntre suporturi fixe [m] Diametrul nominal al conductei [m] pozare aerian sau n canale pozare ngropat (fr canal de protectie ) compensator axial -45
compensator axial -
compensator tip U 45 50 55 60 65 70
40 50 65 80 100 125
Page 18 of 65
150 175 200 250 300 350 400 450
80 90 100 120
75 80 90 100 115 130 145 160
50 55 60 65 70 80 90 100
Distantele din tabelul 8.81 sunt date pentru agent termic cu temperatura maxim de 150 C. Pentru agenti termici cu alte temperaturi maxime se vor folosi urmtorii coeficienti de amplificare: 1,10 pentru temperatura de 130 C. 1,30 pentru temperatura de 110 C. 1,50 pentru temperatura de 95 C. 1,65 pentru temperatura de 85 C. 8.82. n vederea reducerii tensiunilor mecanice n conducte, datorate dilatrilor, sub valorile tensiunilor admisibile caracteristice tipului de material (din care sunt confectionate conductele), se recomand a se executa pretensionarea conductelor n urmtoarele cazuri:
z cnd geometria retelei (lungimile bratelor L, Z sau U) are o configuratie impus; cnd se depsesc valorile admisibile ale tensiunilor aferente tevilor (conform standardelor de rezistent ale materialelor tevilor - tevi metalice sau valorilor admisibile date de productori la materialele plastice) ca urmare a depsirii lungimii admisibile de pozare; n cazul traseelor rectilinii lungi fr compensarea dilatrilor (depsirea distantelor maxime admise ntre dou compensatoare de dilatare sau modalitti de preluare a diltrilor date pentru conducte de otel tabel 8.81 sau distante maxime admise ntre dou compensatoare sau posibilitti de preluare a dilatrilor pentru conducte preizolate si din materiale plastice)
8.83. Suporturile fixe trebuie prevzute cu posibilitatea nlocuirii conductelor, fr deteriorarea constructiei portante a suportului fix. 8.84. Se recomand ca la alegerea suporturilor fixe s se ia n considerare tipurile care duc la dimensionarea economic a constructiei portante. 8.85. Elementele de constructii (stlpii, peretii si radierele canalelor subterane) trebuie s aib capacitatea de a prelua toate eforturile transmise, att prin suporturile retelelor termice, ct si prin cele aferente altor retele, pozate n comun. 8.86. n scopul asigurrii circulatiei prin canale semicirculabile, precum si a scurgerii apelor de infiltratie se evit utilizarea punctelor fixe tip scut si se prevd puncte fixe tip brid sau din profile metalice. Izolarea termic si hidrofug 8.87. Conductele, compensatoarele de dilatare, armturile retelelor termice se izoleaz termic conform prevederilor Normativului I 13, C 142, Detalii, elemente si subansmbluri prefabricate de instalatii - Detalii comune IPCT DC, vol.4. 8.88. Sistemele de conducte preizolate pentru retele termice montate n sol au materialele componente, inclusiv termoizolatia, conform SR EN 253; ele se livreaz gata termoizolate. Zonele de mbinare dintre conducte sau dintre acestea si fitinguri se termoizoleaz local conform prevederilor Normativului NP 029 si a indicatiilor productorilor. 8.89. Grosimea izolatiei termice se determin prin calcule tehnico-economice functie de parametrii nominali de functionare, caracteristicile materialului de baz, felul amplasrii; ea trebuie verificat si dac este cazul corectat, n vederea respectrii conditiilor tehnologice impuse si a normelor de protectie a muncii. Temperatura suprafetelor izolate, care pot veni n contact cu personalul de ntretinere si exploatare trebuie s fie d 55oC. 8.90. Izolatia conductelor si a elementelor componente trebuie s aib rezistenta mecanic, stabilitate la actiunea umidittii, s transmit conductei o ncrcare ct mai redus, s fie simpl n confectionare si montare si s-si pstreze propriettile n timpul exploatrii. 8.91. Izolatia termic trebuie s se realizeze din materiale termoizolante necombustibile, cu coeficient de conductivitate redus, rezistente la putrezire si s nu prezinte o actiune coroziv asupra suprafetei izolate. 8.92. naintea aplicrii izolatiei termice pe conducte, acestea trebuie curtate la luciul metalic si protejate cu grunduri anticorzive durabile, ce se stabilesc prin proiecte. 8.93. Izolatia termic trebuie s fie protejat hidrofug prin aplicarea unui strat de material rezistent la umezeal si actiuni mecanice, elastic, imputrescibil, inoxidabil cu temperatura de autoaprindere situat nafara domeniului de temperatur n care lucreaz. 8.94. Realizarea izolatiei hidrofuge se face de regul cu mpslituri din fibre de sticl asfaltate tip 1A STAS 7916, aplicate n dou straturi, n cazul amplasrii subterane n canal termic si ntr-un strat protejat mecanic cu tabl zincat, STAS 2628, n cazul amplasrii supraterane. 8.95. Conductele retelelor termice trebuie s fie protejate mpotriva coroziunii exterioare prin:
z
msuri pentru prentmpinarea proceselor de coroziune; protectie pasiv cu ajutorul materialelor anticorozive; z protectie activ electric.
Page 19 of 65
8.96. Msurile pentru prentmpinarea proceselor de coroziune exterioar trebuie s aib n vedere: alegerea traseului conductelor pe ct posibil n terenuri neagresive si deasupra nivelului apei subterane; z prevederea de instalatii de evacuare a apelor freatice si pluviale din canale si cmine; prevederea de izolatii hidrofuge ale canalelor potrivit normativului C 112 - n cazul amplasrii retelelor de termoficare n terenuri cu nivel ridicat al apelor freatice; z izolarea hidrofug a plcilor de acoperire si realizarea acestora cu panta spre pereti; z prevederea ventilrii canalelor termice.
z
8.97. Protectia pasiv a conductelor mpotriva coroziunii trebuie se face prin aplicarea pe suprafata tevilor a unei acoperiri anticorozive. Acoperirile anticorozive trebuie s aib urmtoarele proprietti:
z rezistent la temperatur; rezistent la variatiile de temperatur; z rezistent la umezeal;
8.98. Protectia activ electric a conductelor mpotriva coroziunii sub actiunea curentilor vagabonzi se recomand pentru amplasarea subteran si se realizeaz astfel:
z
prin mrirea rezistentei electrice de trecere ntre conducte si sol, folosind un strat protector cu rezistivitate mare; z prin folosirea flanselor izolatoare la intrara retelelor termice la z consumatorii care au instalatii ce pot constitui o surs de curenti z vagabonzi; z prin folosirea unui drenaj direct polarizat sau intesificat, precum si prin aplicarea protectiei catodice cu surs.
Alegerea solutiei de protectie activ electric a conductelor de termoficare se face n baza analizei rezultatelor msurtorilor efective de pe teren si se va justifica pe baza unui calcul tehnico-economic. Partea de constructii 8.99. Partea de constructii aferent retelelor termice se compune din:
z canale termice; cmine termice (de vane, de golire, de contorizare etc.); z blocuri de ancoraj; z stlpi si estacade de sustinere.
8.100. Plcile de acoperire a canalelor si cminelor trebuie executate cu pante de scurgere a apelor si se vor izola hidrofug n toate cazurile. Izolatia const dintr-un strat de carton asfaltat ntre dou straturi de bitum care se prelungeste n jos pe pereti pe o nltime de circa 15 cm, sub rostul plcii de acoperire. 8.101. Canalele si cminele retelelor termice situate sub cota apelor subterane trebuie izolate hidrofug. Izolatia va depsi cu 50 cm nivelul maxim al apelor. 8.102. Pentru evitarea infiltratiilor apelor subterane, n zonele canalelor care se gsesc sub nivelul acestora, n functie de situatia local se recomand construirea de drenaje si puturi absorbante, acolo unde pnza freatic n care se descarc nu este ascensional. 8.103. n cazul apelor subterane agresive, canalele si cminele trebuie executate din beton cu grad ridicat de compactitate, utiliznd agregate si cimenturi rezistente la coroziune conform normativului C 19. 8.104. Canalele trebuie s aib pante de scurgere a apelor de infiltratie n sens longitudinal de minimum 2 . La punctele de nivel minim trebuie prevzute legturi la canalizarea general si clapete contra refulrii. 8.105. La proiectarea elementelor de constructii din retelele termice amplasate n pmnturi macroporice se respect prescriptiile din Normativul pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi sensibile la nmuiere P 7. 8.106. n lungul canalelor termice trebuie prevzute rosturi de tasare si de dilatatie la cel mult 40 m distant. 8.107. Pe traseul conductelor pozate n canalele vizitabile trebuie prevzute trape si guri de acces la distante de maximum 200 m, la capetele de retea si la schimbrile de directie. 8.108. Pentru accesul, ntretinerea si manevrarea armturilor de sectionare, golire etc. si a aparatelor si echipamentelor de contorizare, echilibrare, reglare ale retelelor termice pozate n canale necirculabile sau direct n sol se amenajeaz cmine cu guri si scri de acces. 8.109. La stabilirea dimensiunilor interioare ale cminelor trebuie s se tin seama de urmtoarele conditii: nltimea cminului s fie de regul 2 m; valori mai reduse se admit n conditii impuse de teren sau de asigurarea golirii la canalizare, iar valori mai mari se admit n conditii impuse de dimensiunile robinetelor si de instalatiile de msurare/control; z distanta dintre flansa vanei si peretele frontal, msurat de-a lungul axei conductei, s fie de minimum 0,30 m, pentru conducte cu diametrul pn la 500 mm inclusiv si minimum 0,50 m pentru conductele mai mari; z distanta dintre extremitatea flansei vanei de sectionare si peretele lateral s fie de minimum 0,40 m, pentru conducta cu diametrul pn la 500 mm inclusiv si de minimum 0,50 m pentru conductele mai mari.
z
8.110. Dimensiunile orientative ale cminelor de contorizare sunt prezentate n reglementarea SC001 Solutii si detalii de montaj pentru contoare de ap rece, ap cald si energie termic.
Page 20 of 65
8.111. La cmine se prevd cel putin dou guri de vizitare, cu un diametru minim de 0,7 m. Gurile de vizitare nu se amplaseaz deasupra conductelor si se prevd cu scri de acces n cmine. 8.112. n canalele nevizitabile cu scuturi de beton pentru suporturi fixe, trebuie prevzut o gur de vizitare n amonte si gol n scutul de beton pentru scurgerea eventualelor ape de infiltratie. 8.113. n canale vizitabile de constructie monolit trebuie prevzute trape de montaj pentru conducte. 8.114. La platformele de lucru ale traseelor de conducte amplasate suprateran, trebuie prevzute balustrade si scri mobile de acces. Platforma trebuie calculat la o sarcin util de 500 daN/m2. 8.115. Proiectul pentru retelele termice subterane, al cror traseu este situat sub partea carosabil a strzii sau sub trotuar, trebuie s prevad desfacerea pavajului si, respectiv, refacerea accesului pe o ltime cu 20 - 40 cm mai mare dect ltimea spturii. Msura de mai sus se respect n toate cazurile n care acordurile si avizele organelor locale nu impun alte conditii. INSTALATII ANEXE ALE RETELELOR TERMICE MONTATE N CANAL 8.116. Prin instalatii anexe ale retelelor de termoficare se nteleg instalatiile de golire, instalatiile de ventilatie si instalatiile electrice, necesare pentru asigurarea exploatrii normale a retelelor. Instalatii de golire 8.117. Instalatiile de golire se compun din legturile si armturile montate n cuvele amplasate n punctele de golire de pe traseele retelelor de termoficare si din conductele si tuburile din font dintre aceste cuve si punctele de scurgere a apei. 8.118. Golirea conductelor trebuie s se fac n mod continuu si este admis numai la canalizare, bazine deschise de infiltratii sau la canale deschise amenajate pentru scurgerea apelor de ploaie. 8.119. Golirea conductelor si a canalelor se recomand s se realizeze ntr-un cmin adiacent cminului de vizitare. Acest cmin se leag la canalizare prin intermediul unei piese contra refulrii canalizrii si a unei mufe. Cminul de vizitare trebuie s fie prevzut cu o cuv pentru colectarea apelor de infiltratie, care se racordeaz la cminul adiacent. n cazul n care canalizarea cea mai apropiat este prea mic pentru debitul de ap ce urmeaz a se goli, golirea conductelor trebuie s se fac printr-o conduct de legtur pn la canalizarea de sectiuni corespunztoare. n cazul n care canalizarea cea mai apropiat este situat la o cot superioar radierului cuvei de golire se va urmri: legarea la alt canalizare apropiat, situat la cot convenabil, golirea separat a apei din infiltratii si numai ca ultim solutie se vor prevedea instalatii de evacuare sub presiune. Instalatii de ventilatie 8.120. Instalatiile de ventilatie se compun din elementele ce se prevd pentru canalele termice semicirculabile, circulabile si n cmine, pentru a nu se depsi n interiorul acestora temperatura de 35 0C. n acest scop trebuie s se prevad guri de ventilatie natural (n afara gurilor de acces), care se amplaseaz de-a lungul canalului prin alternant la partea inferioar si superioar a prtii de constructie, la distanta de 30 - 40 m n functie de mrimea sectiunii canalului. Numrul si sectiunea gurilor de ventilatie natural trebuie s se aleag n asa fel, nct s asigure volumul de aer necesar ventilrii. 8.121. Legturile dintre canalul termic si gurile de ventilatie exterioare trebuie s se realizeze prin conducte metalice sau tuburi din beton. 8.122. Gurile de ventilare se monteaz la sol sau la maximum 0,6m deasupra solului n zone verzi, lng cldiri sau pomi, n asa fel nct s nu mpiedice circulatia si s se ncadreze n conditiile de estetic urbanistic. 8.123. Nu se prevd instalatii de ventilatie mecanic pentru canalele si cminele termice. Cnd ventilatia natural nu poate satisface schimbarea aerului pn la coborrea temperaturii la 350C n interiorul canalelor circulabile, semicirculabile si la cminele retelelor termice, se prevd grosimi sporite pentru izolatia termic a conductelor. n cazul magistralelor principale n care se instalaleaz armturi cu actionare electric, se prevd prize electrice pentru racordarea unor instalatii mobile de ventilare si pentru iluminat n perioadele n care se execut controalele sau lucrri de ntretinere. Instalatii electrice 8.124. Instalatiile electrice aferente retelelor termice constau n:
z instalatii electrice de iluminat si prize de joas tensiune (24 V) instalatii electrice pentru alimentarea cu energie electric si actionarea vanelor de sectionare; z instalatii electrice pentru alimentarea cu energie electric si actionarea pompelor de golire; instalatii electrice de semnalizare a avariilor (la conducte preizolate montate direct n sol) - conform prevederilor Normativului NP 029 . z
8.125. Racordurile de energie electric se realizeaz pn la un tablou electric de distributie etans, montat subteran n cmin sau suprateran n dulapuri metalice etanse si cu protectie mecanic mpotriva interventiilor neautorizate. Instalatiile electrice trebuie proiectate si executate n conformitate cu reglementrile tehnice si de protectie a muncii n vigoare n concordant cu conditiile de mediu si de exploatare ale acestora. Instalatii de evacuare a apelor de scurgere
Page 21 of 65
8.126. Canalele retelelor termice subterane se prevd cu instalatii de evacuare a apei rezultate din infiltratii, golirea sau avarierea conductelor. In acest scop, canalele se prevd cu o pant longitudinal de minim 5 ctre punctele de evacuare a apei, iar suporturile sau postamentele conductelor se amplaseaz si execut astfel nct s asigure scurgerea liber a apei (de ex: cu goliri la partea lor inferioar). n cazul canalelor lungi, executate n terenuri plane, panta se poate reduce pn la 2 , sau se pot realiza pante si contrapante pentru a nu adnci pozarea canalelor. 8.127. Evacuarea apelor de scurgere din interiorul canalelor termice, provenite din diverse surse se face n punctele cele mai joase ale canalelor, de preferint prin cuve de colectare. Se recomand folosirea solutiei de evacuare a apelor din cuva de colectare cu pompe, de preferint, fixe, prevzute cu automatizarea intrrii n functiune. Se pot folosi si racorduri fixe pentru pompe mobile. In acest caz, se prevede si racordarea gravitational la canalizare, folosindu-se - pe racordul de evacuare - un dispozitiv contra refulrii, cu robinet de nchidere. Punctele de evacuare a apei se pot racorda la cuva de colectare princonducte propri de canalizare, iar evacuarea apei din cuva de colectare se face cu pompa. 8.128. Evacuarea la canalizare se face gravitational, dac nu exist pericolul inundrii canalelor termice prin refularea apelor din reteaua de canalizare la care sunt racordate. Apele din canalele termice se pot evacua si n bazine sau canale deschise pentru scurgerea apelor meteorice, dac exist diferente de nivel necesare ntre radierul cuvei de colectare si nivelul maxim al apelor din bazin. 8.129. Se iau msuri contra ptrunderii apei din sol (infiltratii de ape meteorice sau freatice) printr-o izolare hidrofug eficient a canalelor termice, mai ales la rosturi, n ipoteza folosirii unor elemente prefabricate. Dac presiunea apelor freatice este ridicat, canalul termic se lesteaz. Cerinte de calitate pentru echipamentul principal 8.130. Orice sistem de retele termice trebuie realizat pe baz de proiect, (faza proiect tehnic cu caiete de sarcini si detalii de executie) care s permit asigurarea calittii. Pentru sistemele de retele termice, aflate sub incidenta Prescriptiilor tehnice ISCIR proiectul va fi avizat n faza preliminar de ISCIR. 8.131. Toate materialele sistemului trebuie s-si pstreze toate propriettile stabile pe toat durata de viat, considernd impacturile termice, mecanice si chimice la care sunt supuse n functionare. 8.132. Toate componentele sistemului trebuie livrate nsotite de: certificate de calitate ale furnizorului care s confirme realizarea de ctre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevzute; fise tehnice de detaliu continnd caracteristicile produsului si durata de viat n exploatare n care se mentin aceste caracteristici; z instructiuni de montare, probare, ntretinere si exploatare ale produsului; z certificatul de garantie specificnd perioada de timp n care se asigur realizarea caracteristicilor; certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de ctre institute de specialitate, abilitate n acest scop.
z z
Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor tehnice ISCIR trebuie s corespund si prevederilor acestora. Telegestiunea retelei termice. Sistemul dispecer 8.133. n vederea unei administrri economice si eficiente, n conditii de sigurant mrit si protectie a mediului, n functie de mrimea si complexitatea sistemelor de alimentare centralizat cu cldur ( de regul la sisteme cu debit orar total mai mare de 100 Gcal/h ) se prevd sisteme teleinformatice de monitorizare si conducere operativ de tip SCADA, ierarhizate pe mai multe nivele decizionale. Unittile de baz ale unui sistem de control si monitorizare de acest tip cuprind aparate de comand, msur, control, semnalizare si sisteme de transmitere la distant a datelor achizitionate. 8.134. Obiectivele generale urmrite de un sistem dispecer de supraveghere si conducere operativ, trebuie s asigure: furnizare n timp real a datelor preluate din preluate din procesul tehnologic de echipamentul de achizitie a parametrilor din sistem; z optimizarea transportului si distributiei de agent termic; z depistarea operativ a pierderilor; z optimizarea functionrii instalatiei tehnologice z prelungirea duratei de viat a echipamentelor z asigurarea interfetei tranzactionale cu furnizorii si consumatorii de agent termic; mbunttirea calittii seriviciilor furnizorilor n raport cu consumatorii (prin mbunttirea confortului la beneficiar: asigurarea necesarului de cldur si ap cald de consum la parametrii normali); z cresterea eficientei economice a sistemului de termoficare.
z
8.135. Functiile realizate prin intermediul telegestiunii: functii operative: reglare, supraveghere (monitorizare) comand, protectie si ghid-operator functii semioperative. optimizare, autodiagnoz, programarea on-line a sistemului,mentenant functii neoperative: documentare, protocolare si optimizare off-line (contabilizare energii sau fluide, repartizare sarcini pe consumatori)
z z
8.136. Sistemele complexe de alimentare centralizat cu cldur se prevd cu un dispecerat central, gestionat de un dispecer coordonator, care supravegheaz si conduce n timp real, ntreaga retea de producere si distributie a energiei termice. Arhitectura sistemului de dispecerizare respect conceptele unui sistem modern de monitorizare automat: arhitectura deschis, modulat, distribuit, cu rspuns n timp real. 8.137. Arhitectura sistemului de dispecerizare, organizat de regul piramidal, pe niveluri de conducere si subsisteme dedicate, n functie de mrime si complexitate, se concepe cu un dispecerat central si dispecerate de zon. Nivelurile decizionale se secretizeaz prin introducerea parolelor de acces, n vederea limitrii accesului la volumul de informatii, conform pozitiei ierarhice detinute.
Page 22 of 65
8.138. Nivelurile de conducere, n cazul unui sistem complex, cuprind: -nivel 1- de culegere date din proces de la: - surse (CT-uri, CET-uri) - noduri termice - punctele termice si retele secundare - retele primare -nivel 2- de conducere distribuit, care cuprinde: - dispeceratele de sectie pentru PT-uri - dispecerat centrale termice de cvartal -nivel 3- de conducere centralizat - dispecerul central (care asigur si dispecerizarea direct a surselor externe sistemului si a magistralelor de transport, inclusiv nodurile termice). 8.139. Subsistemele componente: - subsisteme surse - subsisteme transport - subsisteme distributie - subsisteme centrale termice de cvartal 8.140. Delimitarea instalatiilor, a atributiilor si rspunderilor, din punct de vedere al conducerii prin dispecer intre diferitele niveluri, se stabileste la fiecare proiect n parte, corelat cu prevederile regulamentului de conducere prin dispecer si de manevre (PE 117 si PE 213). 8.141. Solutia de echipare cu echipamente de achizitie si transmisie date, control-comand, a dispeceratelor se stabileste, corelat cu functiile si atributiile repartizate dispecerilor, pe baz de fundamentare tehnico-economic pentru fiecare proiect n parte. DIMENSIONAREA RETELELOR TERMICE Calculul hidraulic Conditii de calcul 8.142. Dimensionarea hidraulic a conductelor se face n dou ipoteze de calcul:
z determinarea diametrelor conductelor cunoscnd presiunea disponibil n sistem; pe baza unui calcul de optimizare a diametrelor conductelor tinnd seama de cheltuielile de investitiei si exploatare, n acest caz rezultnd presiunea necesar n sistem.
8.143. Calculul hidraulic nu se poate face fr a cunoaste:

z planul si configuratia retelei; natura agentului termic din retea si parametri acestuia; z solutia de reglare a furnizrii cldur; sarcinile termice nominale, pe procese consumatoare de energie termic, la fiecare consumator/grup de consumatori; z
8.144. Debitul de calcul orar pentru retelele de ap cald si ap fierbinte trebuie s se stabileasc conform prevederilor art. 6.11 si 6.13, n functie de: tipul si mrimea consumatorilor; schemele punctelor termice; lungimea retelelor termice si implicit pierderile de cldur ale acestora.
z z
8.145. Indiferent de situatia dat, ramurile care alctuiesc reteaua termic se echilibreaz hidraulic prin: adoptarea unor scheme de distributie adecvat; z dimensionarea conductelor; introducerea unor rezistente hidraulice locale: organe de reglare, regulatoare de presiune, diafragme etc.; z utilizarea unor pompe pentru ridicarea presiunii pe anumite portiuni ale retelei .
z
8.146. Presiunile disponibile excedentare n punctele semnificative ale retelei se vor determina prin calcul. 8.147. La conceperea retelei se asigur racord independent fiecrui consumator astfel nct s poat fi efectuat contorizarea energiei termice. 8.148. Pe baza configuratiei reale a retelei termice se traseaz schema de calcul hidraulic.
Page 23 of 65
8.149. Pentru fiecare tronson din schem se specific:

z
debitele de agent termic pe fiecare tronson; z lungimea tronsonului; z numrul si tipul pieselor speciale.
8.150. Pentru fiecare consumator se indic: necesarul orar de cldur si debitul de agent termic corespunztor. 8.151. La stabilirea schemei de calcul se tine seama de tipul consumatorului si modul de racordare a acestuia la retea. 8.152. Prin calculul hidraulic de dimensionare se stabilesc diametrele conductelor si pierderile de presiune corespunztoare debitelor de agent termic si a vitezelor de circulatie. 8.153. Criteriul principal de alegere a diametrelor conductelor l reprezint pierderile specifice de presiune n functie de pozitia ocupat de tronsoanele dimensionate n ansamblul retelei. Se recomand adoptarea urmtoarelor valori pentru pierderile specifice de presiune: pe bransamente, pierderea specific de presiune ' ps trebuie s fie cuprins ntre 150 si 300 Pa/m; pe tronsoanele retelei de distributie din interiorul ansamblurilor de locuinte Dps = 80 ... 150 Pa/m; pe tronsoanele retelei de distributie care alimenteaz ansambluri de consumatori si pe magistrale de transport Dps = 30 ... 60 Pa/m.
z z
8.154. Viteza de circulatie a apei n retea nu constituie criteriul principal de dimensionare, ns se recomand s se situeze n intervalul 0,5 ... 4,5 m/s. n cazul n care nu este dat o presiune disponibil, pentru calculul diametrelor preliminare ale circuitului de conducte, se recomand adoptarea vitezelor de circulatie a apei indicate n tabelul 8.154. Tabelul 8.154 Vitezele indicate [m/s] pentru dimensionarea conductelor Diametrul nominal al conductei [in] sau [mm] 1 1 1/4 1 1/2 2 50 70 70 90 90 110 120 150 150 200 225 300 350 500 peste 500
Retele exterioare 0,40 0,60 0,50 0,75 0,50 0,80 0,55 1,00 0,60 1,10 0,70 1,15 0,90 1,35 1,20 1,70 1,40 2,00 1,70 2,40 2,10 2,80 2,40 3,00
Este admis depsirea limitelor maxime a pierderii specifice de presiune si a vitezelor indicate n tabelul 8.154, pe racorduri si bransamente ale consumatorilor n vederea consumrii disponibilului de presiune existent n punctul de racord . n aceste situatii, viteza maxim admis a apei, n limitele presiunii disponibile din reteaua termic este de 4,5 m/s pentru retele de ap fierbinte si cald pe racorduri si retele de distributie. 8.155. Pentru conductele din PE-X se recomand urmtoarele viteze de curgere (conform cu instructiunile fabricantilor).
z conducte principale n retelele de alimentare 1...2 m/s conducte de alimentare si conducte de bransament pentru consumatori: v < 2 m/s
8.156. n instalatiile cu regim hidraulic variabil n timp, dimensionarea conductelor se face astfel nct s asigure stabilitatea hidraulic a instalatiei, ceea ce se obtine printr-o valoare ct mai ridicat a raportului dintre pierderea de presiune a instalatiei consumatorului si cea a retelei. 8.157. Pentru asigurarea unei bune functionri a sistemelor de termoficare, este obligatorie echilibrarea hidraulic a retelelor primare de ap fierbinte, pe baza msurilor stabilite prin studiile de regim termic si hidraulic ce se ntocmesc anual pentru fiecare sistem n parte. Este, de asemenea, necesar realizarea echilibrrii retelelor secundare (de distributie) dintre punctele termice si cldiri. Toate msurile necesare echilibrrii hidraulice a sistemelor centralizate de alimentare cu cldur trebuie s se realizeze naintea punerii n functiune anuale premergtoare sezonului de nclzire.
Page 24 of 65
8.158. Reglarea livrrii cldurii la surs n sistemele de transport cu ap fierbinte se recomand s se adopte de tip mixt (calitativ - cantitativ), prin reglarea coordonat a temperaturii si a debitului de agent termic. 8.159. Diagramele de reglare a livrrii cldurii n punctele termice se ntocmesc tinnd seama de schema de racordare a instalatiilor la reteaua de termoficare, de caracteristicile echipamentului din punctele termice si de structura consumului de cldur, urmrind obtinerea eficientei economice, pe ansamblul sistemului de termoficare. 8.160. Debitul orar de ap de adaos care trebuie s fie asigurat n regim normal de functionare este de 0,005 din volumul total al instalatiilor din surs, al retelelor de transport si distributie racordate direct , al instalatiilor din punctele termice si al instalatiilor interioare ale consumatorilor la care se adaug un volum de ap necesar compensrii volumetrice a agentului termic primar din sistemul de transport si distributie, considernd o variatie a temperaturii apei fierbinti la surs de 5 oC/or. 8.161. Debitul orar de ap de adaos, care trebuie asigurat n cazul unor incidente n retea este de 0,005 din volumul total al instalatiilor rmase n functiune la care se adaug 0,0025 din volumul instalatiilor scoase din functiune ca urmare a incidentului si adaosul de ap necesar reumplerii conductei golite dup remedierea incidentului. Pentru determinarea debitului de ap necesar umplerii conductei golite n vederea remedierii incidentului se va lua n considerare un timp mediu de umplere de 5 ore. Pentru cazul de incident se iau n considerare conducte cu diametrul cel mai mare si tronsonul de conduct cel mai lung situat ntre dou vane de separare. Diferenta dintre debitul orar de ap de adaos n regim normal si debitul de ap de adaos n regim de incident, se asigur, de regul, din instalatiile de stocare a apei tratate. 8.162. Se interzice utilizarea apei netratate n circuitele sistemelor de alimentare cu cldur. In punctele termice se prevd instalatii de tratare a apei de adaos ( dedurizare, reducere continut oxigen). Calculul mecanic 8.163. Calculul mecanic al conductelor retelelor termice se ntocmeste tinnd seama de prevederile Instructiunilor pentru calculul mecanic si hidraulic al conductelor de abur si ap fierbinte pentru retelele de termoficare (PE 203-2) si al Normativelor I 13 si NP 029 si are drept scop s stabileasc:
z
fortele care actioneaz asupra conductei si determinarea grosimii peretelui tevii; z fortele care actioneaz n suporturile mobile si fixe si dimensionarea lor; z distantele dintre suporturile mobile si dintre suporturile fixe; alegerea si dimensionarea sistemului de preluare a dilatrii termice a conductelor; z verificarea tensiunilor n zonele cele mai solicitate
8.164. n calculul de dimensionare sau de verificare a grosimii peretelui tevii se iau n consideratie fortele permanente si temporare care apar n conduct si trebuie s se verifice dac tensiunea echivalent este inferioar sau egal cu rezistenta admisibil a materialului tevii la temperatura de lucru a agentului termic n sectiunea maxim solicitat. 8.165. Fortele care actioneaz n suporturile fixe pe baza crora se dimensioneaz suporturile si elementele de constructii aferente sunt: forta vertical, care trebuie s tin seama de greutatea tevii, greutatea agentului termic, greutatea instalatiei si a stratului de protectie. forta orizontal, care trebuie s tin seama de fortele de frecare pe suporturile mobile, fortele elastice de dilatare, fortele de frecare ale compensatoarelor de tip axial (cu presetup) si fortele neechilibrate rezultate din presiunea interioar. forta transversal, care trebuie s se ia n considerare n cazul schemelor termomecanice ce contin schimbri de directie, pe traseul retelei si n punctele n care au loc derivatii de conducte.
z z
8.166. Dilatarea liniar (alungirea conductelor) se determin folosind relatia: DL = a x L x (tmax - tmont) [cm] n care: DL = alungirea conductei montate n canal termic sau aerian, [cm]; a = coeficientul de dilatare liniar; penru otel: a = 0,0012 cm/mK ; L = lungimea conductei compensate (distanta ntre un punct fix si sistemul de producere a rezistentei), [m]; tmax = temperatura maxim a agentului termic, [oC]; tmont = temperatura de montaj a conductei, [oC]. 8.167. Fortele care trebuie s stea la baza dimensionrii suporturilor mobile si elementelor de constructie aferente sunt: forta vertical, determinat conform pct.8.169, si fortele orizontale si transversasle de pe fiecare suport, determinate prin luarea n considerare a coeficientilor de frecare. 8.168. n calculul mecanic al retelelor termice se iau n considerare urmtoarele elemente: coeficientul de frecare al suportului cu alunecare - 0,3; coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire - 0,05; z coeficientul de suprasarcin datorat tasrii - 1,0; fortele verticale n suporturile fixe si mobile se determic n ipoteza efecturii decalate n timp a probelor hidraulice.
z z
8.169. Presiunea fat de care se aleg materialele si se ntocmesc calculele mecanice este presiunea nominal definit prin Prescriptiile tehnice C 15 (colectia ISCIR).
Page 25 of 65
8.170. Temperatura de calcul este temperatura maxim a fluidului vehiculat. n cazul conductelor de ap fierbinte si de ap cald se ia n considerare separat temperatura apei n conducta de ducere fat de conducta de ntoarcere. 8.171. Calculul compensatoarelor elastice se face n conformitate cu STAS 4377, cu luarea n considerare a unei pretensionri de 50% din alungirea total a tronsonului compensat. 8.172. Pentru conductele preizolate, datele privind calculul mecanic al retelelor se stabilesc conform prevederilor Normativului NP 029. Calculul termoizolatiei retelelor 8.173. Retelele termice montate aerian sau subteran n canale termice, cu exceptia celor din conducte preizolate termic care prin structura lor sunt gata termoizolate, se izoleaz termic n vederea reducerii pierderilor de cldur ctre mediul ambiant. 8.174. Grosimea izolatiei termice se stabileste pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare, n care se consider temperatura medie anual a agentului termic din conducta de ducere si de ntoarcere; Temperatura mediului ambiant se consider:
z la pozarea aerian (n exterior) sau n canale - temperatura medie a aerului ambiant pentru perioada de functionare a retelei; la pozarea fr canal - temperatura medie a solului la adncimea de pozare a conductelor pentru perioada de functionare a retelei;
8.175. Grosimea izolatiei termice - determinat prin calculul de optimizare - trebuie s conduc la o eficient a termoizolatiei, r , de minim 80%. iz 8.176. Eficienta termoizolatiei conductelor, necesar n calculul optimizrii grosimii termoizolatiei se determin cu relatia: riz = [(qo qiz)/qo]x100 (%) n care: qo este pierderea de cldur unitar a conductei neizolate; qiz - pierderea de cldur unitar a conductei izolate. 8.177. La proiectarea si executarea izolatiilor termice si nvelitorilor de protectie ale acestora se vor respecta prevederile cuprinse n:
z SR-EN 253. Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor elementelor de instalatii - C 142. z Detalii comune Dc, vol.4 - Grupa Dc4 - Subgrupa izolarea termic a conductelor. Normativ pentru proiectare si executie pentru retele termice cu conducte preizolate montate n sol utilizate la transportul agentului termic de nclzire si a apei calde de consum NP 029. z
8.178. Izolatia termic se realizeaz din materiale corespunztoare si va avea conductivitatea termic O d 0,027 W/mK. 8.179. La alegerea si utilizarea materialului termoizolant trebuie s se aib n vedere valorile garantate de ctre productor ale propriettilor fizice ale materialului, n special a conductivittii termice, datorit degradrilor care apar n timpul functionrii ca urmare a tasrilor, ovalizrilor, desprinderilor, umidificrii care mresc pierderile de cldur si reduc durata de viat a termoizolatiei. 8.180. Izolatia termic a armturilor, compensatoarelor axiale sau cu presetup si a mbinrilor cu flanse se realizeaz demontabil. [top]
9. EXECUTIA RETELELOR TERMICE

9.1. Executarea retelelor termice se face numai pe baz de proiect care s cuprind toate datele tehnice si economice necesare realizrii retelelor. 9.2. Proiectul se ntocmeste de ctre o unitate (institut, firm de proiectare) agreat n acest scop si se verific de ctre un verificator tehnic atestat MLPTL It, conform prevederilor legale; pentru proiectele aflate sub incidenta prescriptiilor tehnice ISCIR, acestea se ntocmesc n conformitate cu prevederile, prescriptiilor ISCIR CR2. 9.3. Proiectul va cuprinde piesele scrise si desenate corespunztoare fazei de proiectare (PT, DE) conform reglementrilor n vigoare. 9.4. Executia retelelor termice se realizeaz numai de unitti economice sau firme agreate n acest scop de ctre furnizorul de energie termic, beneficiar al lucrrii. Executia retelelor de ap fierbinte aflate sub incidenta prescriptiilor tehnice ISCIR se va face conform prevederilor ISCIR CR2. 9.5. Trecerea la executia lucrrilor se face numai dup obtinerea tuturor avizelor emise de organele abilitate. Verificarea materialelor. Depozitare, manipulare, transport 9.6. Retelele termice se realizeaz cu conducte, subansambluri si materiale cu caracteristici n conformitate cu conditiile tehnice indicate n proiectul de retele termice. 9.7. Se utilizeaz numai materiale, subansambluri si echipamente omologate si agrementate conform prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea n constructiiConstructii, care sunt conform standardelor n vigoare si sunt nsotite de Certificate de calitate. 9.8. Pentru retelele termice care transport si vehiculeaz agent termic ap fierbinte, a cror functionare intr sub incidenta prescriptiilor ISCIR, se verific caracteristicile tehnice conform normelor ISCIR n vigoare.
Page 26 of 65
9.9. nainte de punerea n oper, toate materialele se examineaz, verificndu-se: mostre din conducte de diverse dimensiuni privind diametrul si grosimea peretelui; z materialele termoizolante; z materialele de protectie a termoizolatiei; z materialele de mbinare si auxiliare; z marcajele; z identificarea productorului numrul standardelor n baza crora sunt produse materialele,conductele, fitingurile, armturile etc.; z caiete de sarcini privind montajul, date de furnizori; z certificate de calitate
z
Materialele necorespunztoare dimensional sau calitativ se nltur. 9.10. Conductele si piesele auxiliare se aduc pe santier pe msura necesittii, evitndu-se astfel blocarea zonelor de circulatie si a spatiilor adiacente retelei termice. 9.11. Depozitarea pe santier ct si n depozite se face pe suprafete plane. n cazul utilizrii conductelor preizolate, depozitarea se va face n zone ferite de radiatii solare care pot degrada mantaua de protectie si termoizolatia. Pentru conductele din PE-X care se livreaz sub form de role, acestea trebuie asezate orizontal astfel nct s se evite: deformarea, murdrirea, contactul cu obiecte tioase. Toate conductele vor fi depozitate n concordant cu instructiunile productorului pentru pstrarea conditiilor enuntate n specificatiile tehnice. 9.12. Se recomand ca, la executarea lucrrilor, depozitarea s se fac de-a lungul zonei de montaj, ns nu direct pe pmnt; tevile vor fi protejate la capete cu capace de lemn sau material plastic. Nu se admite trntirea la descrcare si nici rostogolirea conductelor preizolate. 9.13. Electrozii si srma de otel folosite la sudarea conductelor si a suportilor de conducte si elementele de sprijin se depoziteaz n locuri lipsite de umezeal, respectndu-se conditiile STAS 1125/1 si 1126 si conditiile specifice ale productorului. 9.14. Materialele termoizolante trebuie depozitate n locuri acoperite si uscate, ferite de umezeal, tasare si deformare. Se respect conditiile de ambalare, marcare, livrare si depozitare prevzute n STAS 5838/1; 5838/3; 5838/6 si 5838/7. 9.15. Piesele auxiliare ale conductelor metalice sau conductelor preizolate (coturi, ramificatii, reductii, compensatoare de dilatare etc.) se pstreaz n magazii, aducndu-se pe santier pe msura montrii acestora. 9.16. Transportul se face cu mijloace mecanizate, avndu-se n vedere ferirea conductelor si a elementelor auxiliare de lovituri. 9.17. n cazul utilizrii conductelor preizolate, manipularea conductelor se face utilizndu-se mijloace mecanizate si chingi cu ltime minim de 100 mm. Se interzice utilizarea de cabluri, srme sau frnghii care pot distruge mantaua de protectie. 9.18. Se interzice transportul si manipularea conductelor si accesoriilor la temperaturi mai mici de 5 oC. Fixarea si marcarea traseului retelei 9.19. Axul traseului retelei trebuie s se fixeze cu repere de teren pe baza planurilor de situatie si a profilelor longitudinale din proiect. Procesul - verbal de predare a traseului pentru executie trebuie s cuprind: a) Reperele de planimetrie:
z
distanta fat de reperele planimetrice de nivel; z pozitia punctelor fixe; z pozitia compensatoarelor; z vrfurile de unghi ale aliniamentelor; z cminele; z subtraversrile si supratraversrile.
b) Reperele de nivelment. c) Schitele cu pozitiile din plan ale reperelor. Se recomand, de asemenea, ca reperele de nivelment s fie materializate prin borne de beton n afara oraselor (extravilan), iar n orase (intravilan) prin buloane ncastrate n elemente de constructie din zona de lucru. Plantarea reperelor se recomand s se fac la distante de cel mult 100 m, iar n afara oraselor la distante de cel mult 300 m. Se acord o deosebit atentie msurilor necesare n vederea protectiei pentru: - trectorii din zon; - retelele electrice subterane si supraterane; - retelele de transport gaz metan;
Page 27 of 65
- retelele de ap si canalizare; - retelele de curenti slabi - fundatiile imobilelor din apropierea zonei de lucru 9.20. Executantul trebuie s verifice exactitatea reperelor conform proiectului, semnalnd beneficiarului si proiectantului eventualele nepotriviri si lipsuri constatate. Executantul completeaz trasarea, fixnd conform proiectului punctele intermediare sau alte puncte pe care le consider necesare pentru executia corect a lucrrii si verific n permanent pozitia corect a reperelor si exactitatea aplicrii pe teren a cotelor proiectului. 9.21. nainte de nceperea spturilor, executantul trebuie s fixeze trusi n punctele principale ale traseului, de o parte si de alta a axei, care nu vor fi scosi pn la finalizarea lucrrilor, astfel ca n orice stadiu al lucrrilor de montaj s se poat determina si verifica axul traseului sau al amplasamentelor. 9.22. Pentru stabilirea si verificarea pe toat durata executiei a axului canalului si a conductelor este obligatorie fixarea de rigle de vizare pe perechi de stlpi plantati de o parte si de alta a axului traseului la cel putin 0,5 m de marginea spturii, la intervale de 60-100 m si n punctele caracteristice. 9.23. nainte de execuarea lucrrilor de montare a cofrajelor si a conductelor, se verific obligatoriu pozitia riglelor. 9.24. Stlpii si riglele trebuie s se monteze de la nceperea spturii, n cazul executrii ei manuale, iar n cazul executrii mecanizate, dup terminarea spturii. 9.25. Realizarea corect a adncimii si a pantei canalului fat de riglele de vizare trebuie s se fac cu teuri de vizare. 9.26. Pozitiile tuturor intersectiilor se confirm si avizeaz de ctre serviciile care administreaz utilittile, indicndu-se si eventualele restrictii de executie. 9.27. Traseele definitive ale retelelor se marcheaz prin borne plasate n punctele semnificative si pe portiuni drepte, la intervale cuprinse ntre 100 si 300 m. Desfacerea si refacerea pavajelor. Spturi, umpluturi 9.28. nainte de efectuarea spturilor se obtin aprobrile necesare de la proprietarii terenului strbtut de retea si proprietarii instalatiilor sau constructiilor pe care le traverseaz reteaua precum si de la serviiciile specializate ale primriei sau Consiliului local. 9.29. Se precizeaz amplasamentele altor retele subterane nvecinate, solicitndu-se precizri privind modalitatea de escavare din vecintatea acestora. 9.30. La efectuarea spturilor se solicit prezenta reprezentantilor serviciilor care administreaz celelalte retele din zon. 9.31. Dac n timpul spturilor se constat alte pozitii pentru aceste retele, dect cele din planuri se nstiinteaz proiectantul n vederea stabilirii solutiei tehnice corespunztoare . 9.32. n cazul n care se ntlnesc cabluri, conducte, constructii sau instalatii nesemnalate prin proiect, executantul mpreun cu beneficiarul lucrrii iau legtura cu proprietarii/administratorii acestora si cu proiectantul n vederea stabilirii solutiei tehnice adecvate, inclusiv pentru eventuale devieri ale acestor retele. 9.33. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor si pmntul din sptur, trebuie s se depoziteze n volume minime la cel putin 1 m de marginea spturilor pe o singur parte a santului astfel nct s nu cad n spturi si s nu mpiedice circulatia sau scurgerea apelor n rigolele strzii. 9.34. n cazul n care necesittile circulatiei impun un alt loc de depozitare, proiectantul, de acord cu beneficiarul si cu organele de reglementare a circulatiei, aleg un alt loc de depozitare pe timpul executrii spturilor. 9.35. Dac se ntlnesc terenuri (umpluturi, nisipuri, ape freatice, ape agresive etc.), care necesit alte sprijiniri dect cele prevzute n proiect, se anunt beneficiarul si proiectantul. 9.36. n timpul executrii lucrrilor trebuie s se ia msuri pentru securitatea si stabilitatea constructiilor si a instalatiilor nvecinate sau interceptate, precum si pentru protectia muncitorilor, a pietonilor si vehiculelor att ziua ct si noaptea conform normelor de protectia muncii si a prevederilor privind circulatia pe drumurile publice. 9.37. Lucrrile de sptur pentru retele termice montate n canale se execut manual pe ultimii 0,25 m deasupra cotei definitive a radierului canalului, numai dup ce s-au luat toate msurile pentru turnarea betonului sau montarea prefabricatelor. Cota de fundare se obtine dup compactarea fundului spturii, respectndu-se normativul C 7. n cazul terenurilor macroporice, grosimea stratului deasupra cotei definitive a radierului pe care sptura se execut manual va fi de circa 0,50 m. 9.38. Umpluturile de pmnt se execut dup:
z realizarea pretensionrii conductelor; verificarea calittii hidroizolatiei si stratului de protectie la conductele din otel termoizolate si a tuturor izolatiilor locale la sistemele din conducte preizolate; z verificarea continuittii electrice a sistemului de depistare a avariilor la conductele preizolate termic; z efecturii probelor.
9.39. n cazul retelelor montate n canale termice, umpluturile trebuie executate n straturi orizontale de 10-20 cm grosime si compactate cu maiul. Utilizara mijloacelor mecanice nu este indicat dect ncepnd de la nltimea de 70 cm n sus, de la punctul cel mai sus al hidroizolatiei canalului.
Page 28 of 65
9.40. Nu se execut compactarea mecanizat a umpluturii n zone n care se afl cabluri electrice, sau conductele altor instalatii ce ar putea fi avariate prin aceasta. 9.41. n cazul sistemelor cu conducte preizolate termic, umpluturile se realizeaz conform prevederilor Normativului NP 029. Acoperirea santului se face numai dup ce s-au realizat operatiile de: - tiere a sacilor de nisip care au fost folositi ca sprijinire pentru capetele tevilor (sau tronsoanelor) si se uniformizeaz nisipul; - completare a stratului de nisip la grosimea indicat n proiect, urmrind n mod deosebit uniformizarea acestuia (s nu rmn goluri, n special la schimbri de directie, ramificatii etc) - montare a benzilor de marcaj aproximativ n axul fiecrei conducte (pentru identificare n cazul interventiilor); - umplere a santului cu pmnt si se amenajeaz cota terenului r 0.00, n conformitate cu precizrile din proiectul de drumuri, amenajare teren etc. 9.42. Refacerea pavajelor si a spatiilor verzi trebuie fcut conform proiectului precum si conform prevederilor din autorizatia de constructie privind refacerea pavajelor si a spatiilor, emis de Consiliul local. Montarea conductelor, suporturilor, armturilor si elementelor de compensare 9.43. Montarea elementelor de conduct este activitatea care defineste grupul de operatii prin care fiecare element de conduct este amplasat si pozitionat n locul care i este destinat prin proiectul de executie, asamblndu-se cu toate elementele nvecinate pentru functionare. La stabilirea succesiunii de operatii se are n vedere faptul c elementul de conduct este un produs finit, ndeplinind un rol functional si constructiv distinct, complet prelucrat si echipat, fie procurat ca atare, fie rezultat prin confectionare pe santier, care nu mai necesit operatii tehnologice premergtoare asamblrii sale pe traseul conductei. 9.44. Pentru toate materialele introduse n oper trebuie s se obtin de la fabricile furnizoare certificate de calitate conform normelor si standardelor n vigoare, completate conform prevederilor prezentului normativ. 9.45. Succesiunea operatiilor de montare a conductelor trebuie s fie urmtoarea:
z pregtirea conductelor; centrarea si sudarea prin puncte a conductelor; z sudarea conductelor n tronsoane la marginea santului; z asezarea tronsoanelor n sant cu macaraua pe suporturi si sudarea tronsoanelor ntre ele; z pretensionarea compensatoarelor de dilatatie la valorile indicate n proiect; z prinderea prin sudur a suporturilor fixe pe conduct (la conductele metalice netermoizolate). z
9.46. Materialul de adaos folosit la mbinarea prin sudur electric sau oxiacetilenic trebuie s corespund conditiilor STAS 1125, STAS 1126 si SREN 499. El trebuie s corespund procedeului de sudur si materialelor de baz din prtile ce se mbin prin sudur si s asigure custurii sudate proprietti cel putin egale cu cele ale materialelor de baz. 9.47. Se recomand ca la utilizarea noilor tipuri de electrozi s se verifice calitatea acestora si conditiile tehnice de utilizare. Nu se admite utilizarea unor electrozi inferiori calitativ fat de conditiile impuse de standardele enumerate la art. 9.46. 9.48. Montarea tevilor la pozitie si executarea sudurilor se face numai dup verificarea curtirii lor interioare. n timpul executiei sudurilor, echipa de sudori are n vedere:
z
protejarea cu rondele de protectie din materiale termoizolante si crpe umede a spumei termoizolant care vor fi ndeprtate dup ncheirea lucrului; z asezarea conductelor cu conductorii electrici de semnalizare la partea superioar si protejarea integrittii capetelor acestora n timpul operatiei de sudare; conductorii electrici vor fi asezati culoare la culoare. z tragerea pe tevi (cnd este cazul) a inelelor de cauciuc pentru trecerea prin pereti a etansrilor de capt si a mansoanelor de mbinare.
9.49. Tierea tevilor la lungimile necesare se face ntr-un plan perpendicular pe axa tevii printr-un procedeu mecanic sau cu flacr oxiacetilenic, abaterea maxim de la perpendicularitate fiind 0,6 mm. La tierea conductelor preizolate termic se respect prevederile normativului NP 029 si conditiile impuse prin caietul de sarcini al furnizorilor. 9.50. Schimbrile de directie se realizeaz cu coturi, curbe uzinate sau prin curbarea tevilor cu dispozitive speciale pe santier sau n fabric. 9.51. Pentru conductele curbate pe santier se respect strict instructiunile si tehnologia furnizorului de conducte, ct si valorile maxime ale unghiurilor, razelor de curbur si lungimile maxime de conducte curbate. Razele minime de curbur depind de:
z tipul si diametrul conductei; caracteristicile agentului termic (presiune, temperatur); z tipul de montaj.
9.52. ntreprinderile de executie rspund pentru calitatea sudurilor executate si sunt obligate ca la lucrrile de executie, montare si reparare s foloseasc: a) tehnologii de sudare elaborate pe baza procedurilor de sudare omologate, n conformitate cu prevederile Prescriptiilor tehnice CR 7, Colectia ISCIR;
Page 29 of 65
b) sudori autorizati n conformitate cu prevederile Prescriptiilor tehnice CR 9, Colectia ISCIR. 9.53. Capetele elementelor de conduct care urmeaz a se mbina prin sudare se recomand s aib aceeasi grosime a peretilor. Dac dou elemente de conduct care urmeaz a se suda ntre ele au acelasi diametru interior, dar grosimi diferite, se poate admite sudarea lor cu conditia c diferenta dintre grosimile peretilor s1 si s2 s se ncadreze n raportul: s2 - s1 d 0,15 s1 Dac diferenta ntre cele dou grosimi este mai mare dect cea indicat, captul tevii cu peretele mai gros se va prelucra mecanic pn la dimensiunea s pe o lungime de minim 2,5 s . 1 1 Diametrele interioare ale tevilor care se mbin nu trebuie s difere cu mai mult de 1 mm. Dac diferentele ntre cele dou diametre interioare depsesc 1 mm, atunci se va face calibrarea tevii cu diametrul interior mai mic. 9.54. Abaterile de executie admise ale conductelor sudate sub presiune sunt prevzute n prescriptiile ISCIR C15 si CR7. 9.55. n cazul elementelor de fixare care traverseaz mbinrile sudate ale conductei, se vor practica decupri n elementele respective, sau se va ntrerupe sudura de prindere a acestora, exceptndu-se sudurile de etansare, la care nu se aplic aceast prevedere. 9.56. Imbinrile sudate la cap a tevilor se vor efectua pe portiunea dreapt de teav, dinstanta minim ntre 2 mbinri sudate, consecutive va fi de minim 200 mm. Distanta minim ntre dou mbinri consecutive, cap la cap, pe portiunea dreapt a tevii, nu trebuie s fie mai mic de trei ori grosimea tevii, dar cel putin 50 mm pentru conductele supuse la fluaj, cu acordul ISCIR. 9.57. Pentru sudarea armturilor, fitingurilor, teurilor, reductiilor si similare, n functie de dimensiunea elementelor respective, se poate admite distanta dintre suduri mai mic de 200 mm, dar nu mai mic de un diametru exterior al tevii. 9.58. Examinrile nedistructive ale mbinrilor sudate sunt: examinarea cu radiatii penetrante; conform Prescriptiilor tehnice CR20, Colectia ISCIR (pentru sudurile cap la cap) este cel mai sigur procedeu si se aplic pentru 10 % din coordonatele de sudur. examinarea cu ultrasunete; conform Prescriptiilor tehnice CR4, Colectia ISCIR (pentru sudurile cap la cap) sau conform Prescriptiilor tehnice CR10, Colectia ISCIR (pentru sudurile de racord). z examinarea cu lichide penetrante; conform Prescriptiilor tehnice CR6, Colectia ISCIR (pentru sudurile de colt si de racord). z examinarea cu pulberi magnetice; conform Prescriptiile tehnice CR8, Colectia ISCIR.
z
9.59. Conditiile de reprezentare si acceptare a sudurilor sunt precizate n urmtoarele standarde:

z z
indicarea pe plan a procedeelor de sudare se face conform STAS ISO 4063. reprezentarea pe plan a mbinrilor sudate se face conform SR EN 25817. z forma si dimensiunea rosturilor este conform STAS 12255. z tolerante generale pentru constructii sudate conform SR EN 13920 z acceptarea defectelor sudurilor conform SR EN 25817
9.60. Sudurile de pozitie pentru ncheierea tronsoanelor sau a conductelor se execut numai dup ce portiunile ce se mbin se gsesc timp de cel putin 4 ore la temperatura ambiant. 9.61. Nu este permis montarea conductelor sub actiunea unor forte de ntindere, compresiune ncovoiere etc., cu exceptia cazurilor de pretensionare. 9.62. Lucrrile de sudare se execut numai pn la o temperatur a mediului ambiant de cel putin 5 oC. Sudarea n aer liber este admis cu conditia ca locul de executie s fie protejat contra actiunii directe a precipitatiilor atmosferice si a vntului. Se admite sudarea si la temperaturi ambiante sub 5oC numai cu conditia ca n procesul tehnologic s se specifice n mod explicit ce msuri trebuie luate n timpul sudrii, n functie de calitatea materialelor, forma si dimensiunile pieselor, etc. 9.63. Ramificatiile din conductele principale de distributie se execut astfel nct eforturile provenite din dilatare s poat fi preluate prin compensare natural. n acest scop se recomand ca ramificatiile s fie efectuate prin intermediul unor curbe, coturi sau piese preuzinate. 9.64. Ramificatiile la conducta de distributie se realizeaz astfel nct s fie asigurate dezaerisirea si golirea tronsoanelor respective. 9.65. Piesele speciale (reductii, coturi, ramificatii) si armturile cu care sunt prevzute conductele, compensatoarele de dilatare si punctele fixe se monteaz conform indicatiilor din proiect, iar n cazul conductelor preizolate si conform specificatiilor productorilor conductelor. 9.66. Se utilizeaz piese speciale si armturi compatibile cu tipul conductelor utilizate. 9.67. Pentru sustinerea conductelor retelelor termice n canale sau pe elemente de constructie, se folosesc suporturi metalice care transmit acestor elemente eforturile provenite din dilatare. Suporturile mobile si fixe se execut conform proiectului. 9.68. Suporturile fixe se sudeaz de conducte numai dup asezarea ntregului tronson de conduct pe suporturi si dup pretensionarea compensatorului.
Page 30 of 65
9.69. La montarea tronsoanelor trebuie avut n vedere ca sudurile de mbinare a conductelor s nu se suprapun pe pozitia vreunui suport. Pretensionarea conductelor 9.70. Pretensionarea reprezint operatia de deformare elastic la montaj a uneia sau a mai multor ramuri ale unui sistem de conducte, realizat cu scopul micsorrii reactiunilor la capete si micsorrii deplasrilor si tensiunilor n functionare, n scopul evitrii aparitiei deformrilor plastice. Pretensionarea se execut corespunztor caracteristicilor traseului retelei si a conditiilor de executie, realizndu-se dup caz:
z z
pretensionarea mecanic - cu dispozitive si tehnologii specifice; pretensionarea termic (electric sau utiliznd agentul termic).
9.71. Metoda de pretensionare a conductelor va fi aleas tinnd seama de:

z configuratiei traseului; posibilittilor de mentinere neastupat a santului deschis pe lungimea la care se face pretensionarea pe toat durata efecturii operatiei; z existentei unei surse de agent termic (sursa termic definitiv sau o surs termic provizorie).
9.72. n cazul pretensionrii termice, se urmreste ca nclzirea conductei s se fac treptat n sptura deschis sub controlul permanent a temperaturii sursei termice si a conductei, msurndu-se lungimea de dilatare si comparndu-se cu valoarea indicat n proiect. 9.73. Pretensionarea termic se ncepe prin nclzirea conductei libere n sant, fixat ntr-un punct fix si se termin dup astuparea santului si realizarea celuilalt punct fix. Dup efectuarea pretensionrii se sudeaz flansele punctelor fixe de jugurile metalice ncastrate n beton si numai dup aceast operatie se opreste sursa termic. 9.74. n cazul pretensionrii cu nclzire electric se recomand utilizarea echipamentelor specializate pentru controlul temperaturilor si lungimilor de dilatare. 9.75. Conductele se solidarizeaz la punctele fixe numai dup terminarea ntregului tronson ntre dou puncte fixe. 9.76. Montarea armturilor n cmine se va face respectndu-se urmtoarea ordine: a) solidarizarea conductelor n puncte fixe; b) montarea vanelor de sectionare; c) montarea armturilor de golire si aerisire. 9.77. Armturile, nainte de montare, se curt si se verific n ceea ce priveste starea elementelor componente, controlndu-se si ndeplinirea conditiilor prevzute n certificatele de calitate procurate la livrare. 9.78. Toate armturile trebuie probate la presiune la standul de prob al santierului, nainte de montare. 9.79. La montarea vanelor trebuie s se realizeze paralelismul flanselor si o etanseitate corect. Astfel, dup asezarea garniturilor (de dimensiunea si calitatea corespunztoare, indicat n proiect), strngerea suruburilor se face n mod obligatoriu dou cte dou pe directii diametral opuse, cu acelasi cuplu de forte. 9.80. Pe tronsoanele compensate prin coturi si compensatoare curbate ntre dou puncte fixe, se admit abateri de la axul prevzut, n plan si pe vertical, de maximum 10 mm. 9.81. La montarea compensatoarelor trebuie s se tin seama de pretensionarea acestora, conform prevederilor din proiect. 9.82. nainte de nceperea operatiilor de asamblare a conductelor cu diametrul mai mari de 110 mm, n zonele locurilor de mbinare, se lrgeste sptura att n adncime ct si n lateral pentru a se creea posibilitatea de acces a personalului si instalatiilor utilizate pentru mufare. 9.83. n cazul n care canalul termic este inundat fie datorit nivelului ridicat al stratului de ap freatic fie din alte surse accidentale se prevd pentru drenarea apei pe timpul executiei, tuburi de drenaj din PVC cu diametrul de 100 mm. 9.84. Conductele PE-Xa cu diametre cuprinse ntre 110 si 25 mm, respectiv rolele de tevi se amplaseaz n locul unde trebuie s nceap desfsurarea conductei. Pentru evitarea unei desfsurri necontrolate a conductei ce poate duce la accidente, se pot folosi dou sau trei coliere din material textil. Rolele trebuiesc desfcute si scoase din folia protectoare. Se fixeaz captul liber al tevii la pmnt si se desfsoar rola numai de-a lungul santului. 9.85. Pentru conductelor Pe-Xa cu diametrele de 90 si 110 mm se recomand efectuarea unei mbinri lng sant, nainte ca aceast conduct s fie plasat n stratul de nisip, mbinare ce se realizeaz prin fitinguri si cuple de mbinare. 9.86. La executarea ramificatiilor (teurilor), n cazul conductelor din Pe-Xa, conductele cu dimensiuni de 90 si 110 mm se pregtesc n afara santului, iar cele cu diametre mai mici n interior. Capetele de teav ale conductei principale a ramificatiei, care urmeaz s fie mbinate, trebuie suprapuse pe o distant de cel putin 400 mm, iar conducta de ramificatie se prelungeste cel putin cu 200 mm deasupra conductei principale. La conducte cu diametrul de max.150 mm se separ capetele tevii de mantaua de protectie si de materialul izolant, cu ajutorul fierstrului si al cutitului, evitndu-se sectionri ale conductei principal PE-X. Se sectioneaz transversal conducta principal cu un fierstru ascutit. Captul de
Page 31 of 65
teav se rotuneste cu un debavurator, apoi se curt conducta si locul de mbinare dup care se monteaz teul, mufele, cuplele si brtrile de prindere. Teurile se izoleaz cu garnituri izolatoare speciale. 9.87. La ptrunderea n cldiria conductelor, distanta minim ntre perete si extremitatea conductei preizolate este de 10 cm. Pentru mpiedicarea ptrunderii umidittii n interiorul cldirilor, constructorul are sarcina de a monta n zonele de penetratie inele de etansare. Executarea protectiei anticorozive, a izolatiei termice, hidrofuge si a protectiei mecanice Executarea protectiei anticorozive 9.88. Acoperirea anticoroziv trebuie executat numai pe suprafata conductelor metalice uscate si curtate complet de rugin, zgur si alte materiale strine, pn la luciu metalic, conform cu prevederile Normativului pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ngropate I14 si Instructiunilor tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de instalatii C142. 9.89. Operatiile de izolare anticoroziv a conductelor trebuie ferite de precipitatii atmosferice. 9.90. Calitatea stratului de protectie trebuie controlate n conformitate cu prevederile STAS 10702/1-83, prin: - verificarea aspectului; - verificarea continuittii; - verificarea aderentei. Executarea izolatiei termice 9.91. Izolarea termic a conductelor trebuie nceput numai dup terminarea lucrrilor de protejare anticoroziv, splarea interioar si proba hidraulic la rece (de etanseitate). 9.92. Este interzis introducerea n oper a izolatiei umede. Pentru montarea n stare uscat a izolatiilor termice trebuie luate msuri de protejare contra precipitatiilor atmosferice si de ndeprtare a apelor de orice provenient. 9.93. Saltelele de material termoizolant se cos att longitudinal, ct si circumferential cu srm zincat, fr a lsa goluri ntre ele. 9.94. n cazul izolrii cu cochilii, rosturile longitudinale si circumferentiale trebuie lipite cu fsii din mpslitur de fibre de sticl bituminat, folosinduse ca adeziv o solutie prenadez. La montarea izolatiilor din piese fasonate, strngerea lor pe conduct trebuie fcut cu benzi subtiri de otel cu ajutorul preselor. 9.95. n vederea izolrii conductelor verticale, trebuie sudate perpendicular pe generatoarea tevii agrafe de srm avnd lungimea egal cu grosimea saltelei, plus 15 mm pentru prindere. 9.96. Armturile trebuie izolate cu saltele croite si fixate n carcase metalice demontabile sau cu piese fasonate. 9.97. Abaterea-limit admis la grosimea stratului de izolatie termic (msurat dup montare) trebuie s fie de maximum 3 mm. Executarea protectiei hidrofuge si mecanice a conductelor 9.98. Conductele retelelor termice izolate termic trebuie protejate hidrofug. 9.99. Protectia hidrofug ntr-un singur strat la mbinri trebuie petrecut cu cte 50 mm. Protectia hidrofug trebuie legat cu inele de srm zincat din 200 n 200 mm. Rosturile (petrecerile) trebuie lipite cu bitum, executndu-se pelicule cu grosimea de 2 mm. 9.100. La protectia n dou straturi, n dreptul rosturilor trebuie executate petreceri de 50 mm, att longitudinal, ct si circumferential, care se vor lipi cu bitum. Stratul al doilea al protectiei hidrofuge trebuie legat din 200 n 200 mm cu srm zincat. 9.101. Trebuie luate msuri de interzicere total a circulatiei oamenilor pe izolatia termic a conductei, iar n locurile de trecere se monteaz podete de trecere prevzute cu balustrad. 9.102. La conductele preizolate termic, executia izolatiilor locale se realizeaz conform prevederilor normativului NP 029 si a prevederilor cuprinse n caietele de sarcini ale furnizorilor de conducte. Executarea canalelor, cminelor, a elementelor de constructie din beton si beton armat si a blocurilor de ancorare 9.103. Prtile din constructia de beton si beton armat monolit trebuie s se execute conform Normativului pentru execuarea lucrrilor de beton si beton armat (C-140). 9.104. nainte de executarea cofrajelor, respectiv montarea prefabricatelor, se face obligatoriu confruntarea planurilor de constructii cu planurile de montare a conductelor, cminelor, compensatoarelor lir, semnalndu-se proiectantului eventualele nepotriviri.
Page 32 of 65
Se verific corespondenta ntre cotele gurilor cosurilor de evntilare ale cminelor si cotele pavajelor. 9.105. La montarea armturilor pentru beton monolit, se controleaz n mod deosebit realizarea acoperirii de beton prevzut n proiect. La montarea prefabricatelor, abaterile de aliniere trebuie s fie sub 15 mm. 9.106. Este obligatorie realizarea sub radiere a unui strat de nisip suport (la grosimea prevzut n proiect), care se niveleaz nainte de asezarea prefabricatelor, pentru a preveni deplasri ulterioare. n terenurile sensibile la umezire stratul suport este un amestec de nisip cu ciment (mortar uscat). 9.107. La betoanele monolit, rosturile de lucru trebuie s fie bine curtate de pmnt si de alte materiale, nainte de continuarea turnrii betonului. 9.108. La executia cminelor se respect cu strictete cotele si pantele prevzute n profilele longitudinale date n proiect. 9.109. Elementele prefabricate introduse n oper trebuie s fie marcate distinct, cu vopsea insolubil mentionndu-se:
z
tipul de element si modul de rezemare; z data fabricatiei; z numrul lotului de fabricatie.
Elementele prefabricate se nsotesc de un certificat de calitate ntocmit conform STAS 6657/1. 9.110. Montarea elementelor prefabricate se face numai pe baza schemei de montare din proiect si a profilului transversal al canalului. 9.111. Toleranta admis la executia canalului fat de cotele prevzute n proiect, n intervalul dintre dou puncte fixe este de maximum 10 mm, att n ceea ce priveste sectiunea longitudinal si sectiunea transversal a canalului, ct si n ceea ce priveste dimensiunile de lumin ale canalului. 9.112. Completarea diferentelor de cote, care pot aprea din defectiunile de montaj, ntre suporturile mobile si capul stlpului pe care descarc elementul de sprijinire este admis numai cu pene metalice corespunztoare. 9.113. Cminele de vizitare si celelalte lucrri de constructii aferente retelei termice se executat conform normativului P 7 Normativ privind proiectarea si execuarea constructiilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire, P 100 Normativ pentru proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte, social - culturale, agrozootehnice si industriale, C 140 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat. 9.114. n vederea reducerii consumului de materiale si a timpului de executie pot fi utilizate cmine de vizitare prefabricate, din beton sau materiale plastice care sunt marcate si nsotite de certificate de calitate. 9.115. La executarea sau montarea cminelor se respect dimensiunile si cotele indicate n proiect. 9.116. La realizarea cminelor si constructiilor aferente retelei, se va tine seama de natura terenului n care acestea sunt fundate. Pentru terenurile sensibile la umezire se realizeaz stabilizarea zonei suport a cminelor, conform indicatiilor din proiect si din normativul P 7. 9.117. n vederea prevenirii tasrilor sub radierele cminelor se realizeaz un pat de nisip care este nivelat si compactat nainte de turnarea betoanelor. 9.118. Trecerile conductelor prin peretii cminelor sau a subsolurilor cldirilor, n cazul utilizrii conductelor preizolate, se etanseaz cu dispozitive speciale, furnizate mpreun cu celelalte elemente ale retelei. 9.119. Blocurile de ancorare a punctelor fixe se execut din beton armat turnat pe santier. 9.120. Pozitiile si dimensiunile blocurilor de ancorare sunt indicate n proiectele de executie. Verificri, ncercri, probe si receptia retelelor termice 9.121. Retelele termice noi sau care au suferit reparatii capitale se dau n functiune numai dup efectuara unor probe si verificri n conformitate cu prevederile Legii 10/1995, Normativului C56, NP 029, ST 020, Instructiuni si proceduri MLPTL cuprinse n Ordinul 31/N/1995. Conductele de ap fierbinte ale retelelor termice de agent primar si din punctele termice care intr sub incidenta prescriptiilor tehnice ISCIR C15 se verific, se probeaz, se receptioneaz si se autorizeaz pentru functionare conform cu prescriptiile tehnice ISCIR CR1, CR2 si C15. 9.122. nainte de efectuarea probelor se fac urmtoarele verificri pentru portiuni ale retelei sau pentru ntreaga retea: - controlul calittii materialelor, a dimensiunilor, a pozitionrii elementelor componente (cmine, suporti, puncte fixe, compensatoare de dilatare, armturi etc.) n conformitate cu prevederile proiectului si cu certificatele de calitate si agrementele prezentate de furnizori; - verificarea sudurilor n conformitate cu: prevederile proiectului, certificatele de calitate de inspectie conform SR EN 10204; elemente de conduct aflate sub incidenta prescriptiilor tehnice ISCIR C15 necesit suplimentar avize de import eliberate de ISCIR pentru furnizorii externi si agrementele prezenatte de furnizori; - verificarea Crtii conductei - partea de constructie, pentru conductele aflate sub incidenta prescriptiilor tehnice ISCIR C15; - verificarea elementelor de constructie aferente retelei ; - verificarea sudurilor prin: a) control vizual b) verificarea existentei poansoanelor sudurilor
Page 33 of 65
c) verificarea buletinelor de control nedistructive - verificarea legturilor electrice ale conductorilor sistemelor de control, depistare si localizare a avariilor; - verificarea componentelor mecanice; - verificarea realizrii ntocmai a proiectului de executie tinnd seama de modificrile survenite n timpul executiei pentru care trebuie s existe acordul proiectantului. 9.123. Probele la care se supun retelele termice sunt:
z z
proba de presiune la rece; proba de analiz fizic a apei; z proba la cald; z proba de functionare.
9.124. n afara acestor probe pe parcursul executiei se mai execut:

z
verificarea calittii sudurilor prin probe de defectoscopie (de regul gamagrafiere), care se execut pentru 10% din sudurile executate pe santier; z verificarea pantei conductelor; z verificarea prtii mecanice aferent retelei; z verificarea elementelor de constructii aferente retelei.
9.125. Probele de presiune la rece si la cald se efectueaz nainte de realizarea izolatiilor locale, astuparea santului sau canalului. 9.126. naintea acoperirii canalelor termice nevizitabile sau santurilor se ncheie un proces - verbal de lucrri ascunse. 9.127. nainte de proba de presiune la rece, reteaua se spal cu ap potabil. Splarea retelei cuprinde racordarea conductei de ducere a retelei la conducta de ap potabil, umplerea retelei, racordarea conductei de ntoarcere la un jgheab de golire sau conduct de golire la canalizare si mentinerea retelei sub jet continuu pn cnd n apa golit din instalatie nu se mai observ impuritti. Operatia se repet cu schimbarea sensului de circulatie al apei. 9.128. Proba de presiune la rece se execut n scopul verificrii rezistentei mecanice si a etanseittii elementelor instalatiei si const n umplerea cu ap a instalatiei / retelei si ncercarea la presiune. Proba la presiune a conductelor se realizeaz la o presiune de prob de 1,5 ori presiunea maxim de regim. Pentru retelele supuse prevederilor Prescriptiilor tehnice ISCIR, proba se realizeaz la presiunile prescrise de acestea. Valoarea presiunii de prob se va nscrie n proiect si dup caz si n Cartea conductei. Durata acestei probe este de 30 min., dup care se scade presiunea la valoarea presiunii de lucru si conductele se lovesc usor cu un ciocan de 1,5 kg. Conductele se mentin la aceast presiune 12 ore, timp n care se urmreste cu ajutorul unui manometru ca presiunea s nu scad. Proba de presiune la rece se face avnd retele de conducte, armturi, aparate de msur si control, cu exceptia elementelor de conducte, sensibile, care nu trebuie s fie supuse presiunii de ncercare. Elementele sensibile din punct de vedere al sigurantei n exploatare, se demonteaz sau se izoleaz prin flanse oarbe sau alte mijloace, izolarea putnd fi realizat cu robinete, sau protejate cu dispozitive speciale indicate de proiectantul elementelor sensibile. Elementele demontate se nlocuiesc cu tronsoane de teav corespunztoare. Proba se execut nainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolri termice) nchiderii elementelor retelei n canale nevizitabile, sau n santuri. Proba se execut n perioada de timp cu temperaturi ambiante mai mari de + 5 oC. n vederea executrii probei la rece, se asigur deschiderea complet a tuturor armturilor de nchidere si reglaj, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de ap potabil si la pompa de ridicare a presiunii. Verificarea comportrii instalatiei la proba la rece poate fi nceput imediat dup punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseittii tuturor mbinrilor. 9.129. Rezultatele probei la rece se consider corespunztoare, dac pe toat durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si dac la retea nu se constat scurgeri de ap, umeziri, fisuri , deformri plastice vizibile, crpturi etc. n cazul n care se constat scderi de presiuni sau aparitia de defectiuni enumerate mai sus, se procedeaz la remedierea acestora si se repet proba; rezultatele se nscriu n procesul verbal care se ncheie la efectuarea probei. Dup executarea probei, este obligatorie golirea retelei. In timp ce conducta se afl sub presiune este interzis efectuarea de lucrri n vederea nlturrii deficientelor. 9.130. Pentru retelele de agent termic primar proba de presiune la rece este dublat de proba de etanseitate la rece a retelei. Aceast prob se execut pentru ntreaga retea sau numai pentru o portiune important din aceasta, n scopul verificrii etanseittii la presiunea armturilor si compensatoarelor cu presetup. Proba se realizeaz cu agent termic la temperatura mediului ambiant, dar peste 0 oC, la o presiune avnd valoarea 1,25 Pn, dar nu mai mic de 16 bar.
Page 34 of 65
Dup 15 min. se reduce presiunea la valoarea presiunii de serviciu, examinndu-se n continuare conducta si mbinrile sudate, lovind usor conducta cu un ciocan de 1,5 kg. Proba se consider satisfctoare, dac pe durata ei, pierderile de ap nu depsesc 0,1% din volumul retelei. La ncheierea probei se ntocmeste de asemenea un proces-verbal. Pentru retelele de agent secundar proba de etanseitate la rece se execut la presiunea de 1,25 Pn, dar nu mai mic de 10 bar. 9.131. n timpul probelor, racordurile consumatorilor sunt separate prin nchiderea robinetelor sau prin montarea de flanse oarbe. 9.132. La proba de presiune se face si proba de analiz fizic a apei care are drept scop verificarea calittii splrii retelelor termice si const din analiza suspensiilor din apa de splare. Dup 12 ore de la umplerea instalatiei cu ap tratat a surs sau statiei termice (dac analiza fizic a dat rezultate satisfctoare) se face o analiz chimic si fizic, considernd c n acest timp s-a realizat omogenizarea apei n sistem. Dac duritatea apei este sub 0,5 mval/l, calitatea apei se consider admisibil, n caz contrar, reteaua se purjeaz si se umple din nou cu ap, relundu-se proba. Proba la cald 9.133. Proba la cald are drept scop verificarea etanseittii, comportarea retelei termice la dilatare - contractare la temperatura nominal de functionare si a circulatiei agentului termic. Proba se execut pe ntreaga retea sau pe portiuni de retea care pot functiona separat. 9.134. Proba la cald se efectueaz naintea finisrii (vopsirii, izolrii), nchiderii elementelor retelei n canale nevizitabile sau n santuri, dar numai dup efectuarea probei la rece, probei de etanseitate la rece si a analizei fizice a apei. 9.135. Pentru efectuarea probei la cald, retelele se alimenteaz, de preferint, cu agent termic de la sursa definitiv; n cazul n care aceasta nu a fost pus n functiune, alimentarea se poate face de la o surs provizorie. Sursa de energie termic asigur debitul, presiunea si temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului de retele. Calitatea apei corespunde prevederilor proiectului, prescriptiilor tehnice specifice ale elementelor componente ale sistemului de alimentare cu energie termic si prescriptiilor tehnice ISCIR C 18 privind apa de alimentare. 9.136. Proba la cald comport 3 faze si anume: - faza I - dup ce instalatia este plin cu ap, se ridic temperatura ei la 50o 60oC si se mentine aceast temperatur n limitele unei variatii de r 5 oC. Circulatia agentului termic se asigur cu pompele de circulatie. Dup 2 ore de functionare se face un control atent pe toate ramurile retelei. Lipsa de uniformitate a nclzirii se corecteaz prin actionarea dispozitivelor de reglaj prevzute. La pompele de circulatie se verific, cu ajutorul a 2 manometre montate pe aspiratia si pe refularea pompelor, dac acestea realizeaz presiunea necesar. Se verific, de asemenea, la instalatiile cu sisteme de expansiune nchise, dac presiunile date de pompe nu depsesc presiunile admisibile pentru functionare. - faza II - se ridic temperatura agentului termic prin cresterea uniform si treptat pn la valoarea maxim de regim (r 5 oC) si se verific dac nu apar pierderi de ap la mbinri, racorduri, armturi. Se controleaz vizual dac dilatrile se produc n sensul prevzut n proiect, dac sunt preluate n bune conditii de ctre compensatorii de dilatare, astel nct s nu apar neetanseitti iar punctele fixe s nu sufere deplasri, smulgeri etc. Se verific vizual dac aerul din retea se elimin n mod corespunztor, prin dispozitivele de aerisire. Pentru retelele de agent primar montate n canale termice pe suporturi mobile de alunecare, cresterea temperaturii se realizeaz cu circa 30 oC/or iar pentru cele pe suporturi mobile de rostogolire cu circa 50 oC/or. Proba se consider ncheiat dup ce timp de 30 minte a fost mentinut temperatura maxim n retea. - faza a III-a - se rceste agentul termic n conducta de ntoarcere pn la 50 60 oC, punnd n functiune instalatiile consumatorilor. Dac apar deficiente pe durata probei, acestea se remediaz si proba se reia. 9.137. Proba de functionare (proba tehnologic de 72 ore) se face dup cu proba la cald. 9.138. n timpul probei de functionare se determin cderile de temperatur ale agentului termic n punctele retelei termice prevzute n proiect. Acestea se compar cu cderile de temperatur si pierderile de cldur stabilite prin proiect. 9.139. Cderile de temperatur msurate nu trebuie s depseasc 0,5 oC/km, la conditii nominale. 9.140. Se verific realizarea repartitiei debitelor de ap conform proiectului n conditiile nominale de functionare a retelei. 9.141. Reglarea la punerea n functiune a retelelor termice se face prin stabilirea diagramei de presiuni a sistemului care se compar cu cea din proiect, urmrindu-se corecta repartitie a debitului ntre consumatori. Reglarea regimului hidraulic trebuie s se bazeze pe prevederile din proiect referitoare la echilibrarea hidraulic, pus n oper anterior momentului intrrii n functiune. Dup aceste operatii reteaua intr n functionare normal. 9.142. Conductele nou montate precum si cele reparate sau nlocuite nu pot fi date n exploatare fr verificarea si eliberarea autorizatiei de functionare de ctre ISCIR, conform metodologiei stabilite prin prescriptiile tehnice ISCIR CR1 si C15. 9.143. La executia lucrrilor de retele termice se vor respecta prevederile Prescriptiilor tehnice ISCIR CR1, CR2 si C15 precum si caietele de sarcini din proiecte si cele date de furnizori pentru conducte clasice si conducte preizolate. 9.144. Receptia lucrrilor de retele termice se va face n conformitate cu prevederile Legii privind calitatea n constructii (Legea 10/95), a Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora (H.G. nr.273/94) si a altor reglementri specifice.
Page 35 of 65
9.145. Etapele de realizare a receptiei sunt:

z receptia la terminarea lucrrilor; receptia final, dup expirarea perioadei de garantie.
[top]
10. PUNCTE TERMICE

Clasificarea punctelor termice 10.1. Racordarea consumatorilor la reteaua de agent termic primar se realizeaz prin intermediul punctelor termice. Punctul termic este ansamblul de echipamente si instalatii prin intermediul crora se transfer energia termic din reteaua termic primar n reteaua termic secundar, a consumatorilor. 10.2. Alegerea schemelor functionale de puncte termice se face functie de: parametri de temperatur si presiune ai agentului primar; z sarcina termic total a punctului termic; ponderea sarcinii termice de preparare a apei calde de consum din sarcina termic de nclzire; z conditiile impuse privind returnarea agentului primar (temperatur si presiune retur); z schema de reglaj adoptat; z sistemul de preparare a apei calde de consum (instantaneu sau cu acumulare); z debitul de agent primar disponibil.
z
10.3. Clasificarea punctelor termice se face n principal n functie de: tipul consumatorilor deserviti; parametri agentului termic primar; parametri agentilor termici secundari z schema termic de principiu
z
z z
10.4. n functie de tipul consumatorilor deserviti, punctele termice se mpart n:

z z
puncte termice urbane; puncte termice industriale.
10.5. Punctele termice urbane se mpart n:

z puncte termice ce prepar agent termic secundar pentru nclzire si ap cald de consum; puncte termice care prepar ap cald de consum iar pentru nclzire sunt doar puncte de predare-primire (n cazul racordrii directe a instalatiilor de nclzire); z puncte termice care prepar numai apa cald de consum.
10.6. n functie de temperatura agentului termic primar, punctele termice se clasific n:

z
puncte termice alimentate cu ap fierbinte(utilizate att pentru consumatori industriali ct si pentru consumatori urbani); z puncte termice alimentate cu ap cald (utilizate numai pentru consumatori urbani).
10.7. Agentii termici secundari si parametrii de temperatur ai acestora sunt:

z
z z
ap cald pentru nclzire cu temperatura maxim de 95 oC; ap cald de consum cu temperatura maxim de 60 oC; alti agenti termici pentru nevoi tehnologice, de ventilatie etc. Capacitatea si amplasarea punctelor termice
10.8. Capacitatea punctelor termice si schemele de racordare ale instalatiilor consumatoare de cldur (nclzire si preparare a apei calde de consum) la reteaua de transport a cldurii folosind ca agent termic ap fierbinte, se determin pe baza unei analize tehnico-economice efectuat n cadrul studiului de fezabilitate, tinnd seama de necesittile de consum si posibilittile de acoperire. Se are n vedere ansamblul format din puncte termice si retelele de distributie a cldurii. Criteriile sunt: cel de asigurare a unui grad ridicat al sigurantei n exploatare si cel economic - cheltuieli de investitie si exploatare. Se tine seama de conditia satisfacerii parametrilor de temperatur ai agentilor termici din instalatiile interioare de nclzire central. 10.9. Punctele termice se amplaseaz ct mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor, tinnd seama si de pozitia racordului la reteaua de transport a cldurii, precum si de presiunea disponibil pentru alimentarea cu ap cald de consum a consumatorilor (corelndu-se cu raza de actiune a statiilor de hidrofor sau a statiilor de pompare). 10.10. Racordarea punctelor termice pentru ansambluri industriale la reteaua de transport a cldurii se face dup schema direct, cu utilizarea agentului termic ap fierbinte n instalatiile interioare de nclzire. Pentru instalatiile interioare de nclzire care folosesc ca agent termic apa cald, racordarea se poate face direct - cu pompe de amestec sau indirect - cu schimbtoare de cldur. Alegerea solutiei se face pe baza unei analize functionale si economice.
Page 36 of 65
10.11. Punctele termice se pot grupa n aceeasi cldire, cnd este posibil, cu alte gospodrii, ca: statii de hidrofor, statii de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat etc., prevzndu-se ns compartimente distincte cu accese separate direct din exterior. 10.12. Pentru ansambluri de cldiri civile, punctele termice se prevd, de regul, n cldiri independente sau alipite uneia din cldirile alimentate. Conditiile de amplasare a punctelor termice n cldirea deservit (puncte termice de imobil) sunt n conformitate cu prevederile Normativului I 13. 10.13. Punctele termice din incintele industriale si similare se amplaseaz, de preferint, ntr-una din cldirile alimentate. Echipamentul de baz 10.14. Schimbtoarele de cldur folosite n punctele termice pentru prepararea agentului termic al instalatiei de nclzire si pentru prepararea apei calde de consum trebuie s corespund caracteristicilor agentilor termici folositi si s aib gabaritul si greutatea ct mai reduse, performante ridicate si randamente superioare. 10.15. La alegerea numrului de schimbtoare de cldur se tine seama de cronograma consumului de energie termic, de natura consumurilor (nclzire, ap cald de consum), importanta obiectivelor alimentate si de spatiul existent disponibil. 10.16. n punctele termice n care se face prepararea centralizat a apei calde de consum, numrul scimbtoarelor de cldur instalate ( cu si fr acumulare) se alege dup regimul de functionare. Se recomand ca numrul s nu fie mai mic de 2 schimbtoare, exceptie fcnd capacittile pn la 0,1MW. Nu sunt necesare unitti de rezerv. 10.17. Alegerea tipului de schimbtoare de cldur pentru nclzire( cu plci, tubulare) se face functie de:
z parametri agentului termic primar- temperatur, presiune; caracteristicile fizico-chimice ale apei pe circuite (primar, secundar); z shema functional aleas pentru punctul termic;
10.18. Alegerea tipului de schimbtoare de cldur pentru preparare ap de consum (cu plci, tubulare, cu sau fr acumulare) se face functie de:
z parametri agentului termic primar- temperatur, presiune; caracteristicile fizico-chimice ale apei pe circuite (primar, secundar); z schema functional aleas pentru punctul termic; z debitul orar de ap cald de consum; z cronograma de consum de ap cald de consum.
10.19. Asigurarea presiunii necesare circulatiei apei se face cu pompe. La alegerea tipului de pompe si la stabilirea caracteristicilor acestora se urmreste ca acestea s aib un randament ridicat, fiabilitate mare si un nivel redus de zgomot si trepidatii. Stabilirea numrului de pompe se face tinnd seama de capacitatea punctului termic si de criterii economice. 10.20. n cazul n care regimul debitelor de ap circulat este variabil n cursul unei zile sau a anului, se poate prevedea una din urmtoarele solutii: pompe diferite pentru fiecare regim; un numr diferit de pompe n functiune; pompe antrenate de motoare cu turatie variabil.
z z
Numrul pompelor n functiune se alege astfel nct acestea s functioneze - cu randament ridicat. Se pot prevedea pompe de rezerv, n functie de necesitti, functionale si economice; pompele de rezerv pot fi prevzute si ca rezerv rece (pstrare n magazie). 10.21. Pentru circulatia apei fierbinti se folosesc pompe specifice, corespunztoare temperaturii la care acestea functioneaz. 10.22. Toate pompele se prevd cu organe de nchidere, precum si cu armturi de retinere pe conductele de refulare ntre armturile de nchidere si pompe. 10.23. Aparatele si instalatiile din punctele termice se prevd cu dispozitive de sigurant mpotriva cresterii presiunii si temperaturii peste limitele admise, att pe circuitul primar, ct si pe cel secundar, aplicndu-se - dup caz - prevederile STAS 7132 si prescriptiile tehnice ISCIR C 1, C 4, C 30 si C 31. 10.24. Pentru realizarea presiunii statice necesare si pentru preluarea variatiilor de volum rezultate din dilatarea apei din reteaua termic secundar si instalatiile de nclzire, n punctele termice se folosesc vase de expansiune nchise (sub presiune) conform STAS 7132 sau echipamente de mentinere a presiunii constante n instalatie (module de expansiune) care au agrement tehnic. 10.25. n instalatiile cu ap fierbinte, care intr sub incidenta prescriptiilor ISCIR, asigurarea se realizeaz potrivit prescriptiilor tehnice ISCIR C 1 si C4. 10.26. Separatoare de impuritti se prevd pe conductele de ntoarcere de la instalatiile interioare, nainte de intrarea n schimbtoarele de cldur, precum si pe conductele de racordare a punctelor termice la reteaua de ap fierbinte, pe conductele de tur. 10.27. Pentru reducerea valorii presiunii dinamice disponibile din reteaua de ap fierbinte, pn la nivelul celei necesare, se prevd regulatoare de debit; n cazul n care presiunea disponibil nu poate fi redus suficient de regulatorul de debit, pentru micsorarea zonei de actionare a regulatorului, se prevd si diafragme fixe. 10.28. Punctele termice se alimenteaz cu ap n circuitul secundar din:
z
conducta de ntoarcere a racordului la reteaua de transport a cldurii, pentru umplerea si completarea instalatiei - cu acceptul furnizorului de ap; z conducta de ap potabil, pentru splarea instalatiei de nclzire.
Page 37 of 65
umplerea instalatiei de la statia de dedurizare cu pompele de adaos.
Racordurile se fac prin intermediul legturilor demontabile, prevzute cu o armtur de retinere pentru a mpiedica ptrunderea apei din instalatia punctului termic n conductele din care se face umplerea, respectiv splarea. Calitatea apei de adaos la punctele termice este n conformitate cu Normativul privind exploatarea si ntretinerea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic si cu indicatiile productorilor schimbtoarelor de cldur utilizate n punctele termice. 10.29. In scopul realizrii economiei de energiei si stabilirii unor relatii corecte ntre distribuitorul si consumatorul de energie termic se prevede contorizarea. n punctele termice se contorizeaz obligatoriu:
z energia termic primit de la sursa termic; energia termic furnizat separat diferitelor categorii de consumatori (pentru nclzire, pentru ap cald de consum, pentru alte scopuri).
La aceeasi categorie de consumatori, se recomand contorizarea energiei termice pe ramuri. Contorizarea energiei termice se realizeaz n conformitate cu prevederile Codului de msurare a energiei termice elaborat de ANRE. Aparate de reglare, msur, control si transmitere la distant 10.30. La nivel de punct termic programul de automatizare, n functie de buclele de reglaj prevzute, se doteaz cu: - Bucla de reglare calitativa a circuitului de nclzire:
z
elemente primare de temperatur (traductoare): senzor de temperatur exterioar, senzori de temperatur de imersie sau de contact z elemente de comand si control: regulatorul electronic z elemente de executie: robinet de reglaj cu 2 sau 3 ci, pompe de circulatie - Bucla de mentinere a temperaturii apei calde de consum la o valoare prestabilit:
z
elemente primare de temperatur: senzori de temperatur de imersie sau de contact z elemente de comand si control: regulatorul electronic z elemente de executie: robinet de reglaj cu 2 sau 3 ci , pompe de circulatie - Bucla de actionare a pompei de recirculare a apei calde de consum:
elemente primare de temperatur: senzori de temperatur de imersie sau de contact
- Bucla de actionare a pompei de ridicare a presiunii apei calde de consum functie de presiunea din reteaua de ap cald de consum. 10.31. Regulatoarele electronice pot fi de sine stttoare, sau module ale aceluiasi automat programabil, dotat cu :
z o unitate central de prelucrare (CPU); module de intrri si iesiri ale semnalelor analogice sau digitale; z module speciale : de timp, de contorizare, comparator, de simulator; modul BUS pentru transmiterea datelor la distant prin linie telefonic digital dedicat, statie radio etc., modul interfat; z software cu programele de aplicatii; z surs de alimentare cu energie electric. z
La acestea se pot aduga:

z aparatele de semnalizare locale: hupe, lampi de semnalizare; echipamente de detectie-semnalizare: detectori de scurgere a gazelor, de incendiu, antiefractie, de protectie la inundatie.
10.32. Elementele de automatizare se monteaz local, fiind conectate direct la regulatorul electronic sau prin intermediul dulapului de automatizare, care poate contine si aparatele de protectie si conectare ale circuitelor de alimentare a utilajelor din punctul termic: pompe, compresor, dulapul convertizoarelor de frecvent etc., sau poate fi separat de tabloul de alimentare a consumatorilor de fort si iluminat ai punctului termic. 10.33. Instalatiile din punctele termice se prevd cu aparatur de msur si control care s msoare si/sau s controleze periodic sau continuu: presiunea, temperatura, debitul de fluid vehiculat etc. 10.34. La instalatiile cu ap fierbinte (peste 115oC) se prevede aparatur de msur, control si reglare conform prevederilor PE 502-8. 10.35. La instalatiile de nclzire cu ap, indiferent de parametrii agentului termic, se prevede aparatura adecvat n functie de specificul si mrimea instalatiei. n mod obligatoriu se prevd: termometre indicatoare manometre indicatoare prize de presiune cu robinete pentru montarea manometrelor diferentiale sau cu citire direct, pe conducte, echipamente si utilaje conform Normativului I 13.
z z
10.36. Instalatiile de preparare a apei calde de consum se prevd cu termoregulataore limitatoare de temperatur, oricare ar fi agentul termic utilizat.
Page 38 of 65
Cerinte de calitate pentru materialele de instalatii si utilajele din punctul termic 10.37. Materialele si echipamentele utilizate la executarea lucrrii trebuie s corespund cerintelor de calitate din Legea calittii n constructiiLegea 10/1995 si exigentelor speciale de calitate ale lucrrii. 10.38. Parametrii tehnico-functionali si echipamentelor (capacitti, debite, presiuni, temperaturi de lucru, clase de precizie, randamente etc) trebuie s corespund specificatiilor tehnice din proiecte. 10.39. Agregatele, aparatele, accesoriile si materialele utilizate trebuie s fie agrementate si omologate de ctre organismele abilitate n acest scop si s fie nsotite de specificatiile tehnice cu caracteristicile tehnice si functionale si instructiunile de montaj, exploatare si ntretinere. 10.40. Executantul si beneficiarul vor solicita certificatele de calitate si garantie pentru materialele si echipamentele aprovizionate de la furnizori. Cldirea punctelor termice 10.41. Cldirile punctelor termice se proiecteaz conform reglementrilor tehnice din domeniul constructiilor si conditiilor prevzute n reglementri specifice (Prescriptii tehnice ISCIR, Norme PSI si de protectie a muncii etc.). 10.42. Cldirile punctelor termice se ncadreaz n categoria E de pericol de incendiu. 10.43. Usile de acces ale punctelor termice se amplaseaz astfel nct s conduc direct n spatiul principal de supraveghere a utilajelor, avnd deschiderea n afar, direct spre exterior sau ntr-un spatiu n direct legtur cu exteriorul, care nu poate fi blocat. Dimensiunile usilor si ale spatiilor intermediare de legtur cu exteriorul se aleg astfel nct s asigure introducerea si scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla. Scara principal de acces, n situatiile n care este necesar, se execut din beton, cu suprafat rugoas, cu o nclinare sub 45o si se prevede cu balustrad. Usile ncperilor anexe trebuie s se deschid spre sala principal a punctului termic. 10.44. Pentru compartimentele rezervate altor unitti (de ex.: post trafo, statii de hidrofor etc.) grupate cu puncte termice se prevd accese separate, direct din exterior. n cldirile civile, la care punctele termice se grupeaz cu statia de hidrofor si, eventual, alte utilitti, toate pot avea o comunicare functional, prin intermediul unui coridor comun. n cazul n care statia de hidrofor (pompare) face parte din instalatiile de stingere a incendiilor, usile de comunicare cu coridorul au limita de rezistent la foc de minim 1 or si 30 minte. 10.45. Punctele termice se prevd cu ferestre exterioare pentru iluminarea si ventilarea natural a ncperii. La PT unde nu se poate realiza o bun ventilare prin ferestre, se recomand si prevederea unor canale de ventilare natural sau a unei instalatii de ventilare mecanic. 10.46. Cldirea punctului termic (sala echipamentelor, cabina personalului de ntretinere si grupurile sanitare) se nclzeste. 10.47. Punctele termice existente si proiectate nglobate n cldiri cu alt destinatie, amplasate direct, sub sau alturi de ncperi n care nu se admite zgomot, trepidatii sau exces de temperatur, se prevd cu izolare fonic si termic pentru a nu se depsi limitele de zgomot si temperatur, admise potrivit destinatiei ncperilor respective, precum si msuri de evitare a transmiterii trepidatiilor la elementele de constructie ale cldirii. Instalatiile aferente cldirii punctelor termice 10.48. La punctele termice cu capacitate mai mare de 2 MW si cu personal permanent se amenajeaz un grup sanitar (WC si dus) pentru personal. La unittile mai mici la care nu se amenajeaz un grup sanitar se asigur accesul la un WC din apropiere, n cadrul cldirii. Distanta pn la acest WC trebuie s fie de maximum 75 m pe orizontal, fr a depsi 4 m pe vertical. Dac aceste prevederi nu pot fi respectate, se amenajeaz un WC si la punctele termice cu capacitate mai mic de 2 MW, cu personal permanent. Instalatiile din PT se prevd cu puncte de golire racordate la canalizarea interioar. 10.49. Punctele termice se prevd cu chiuvete cu robinet dublu serviciu si cu recipient de pardoseal legat direct la canalizare. Pardoseala acestor ncperi are panta de cel putin 5 spre recipientul de pardoseal. Cnd nivelul canalizrii exterioare nu permite legarea direct sau cnd exist pericolul de refulare a retelei de canalizare, recipientul se racordeaz la canalizare prin intermediul unei pompe actionate prin plutitor. 10.50. Punctele termice se prevd cu urmtoarele instalatii electrice: instalatii de alimentare cu energie electric a PT z instalatii electrice de iluminat; z instalatii electrice de fort, comad; z instalatii electrice de protectie; instalatii electrice de detectie si semnalizare (incendiu, efractie, inundatie).
z
10.51. n punctele termice se prevd prize cu tensiune nepericuloas, pentru lmpi portabile. Se recomand ca toate punctele termice cu personal permanent s fie prevzute cu un post telefonic. Elemente de constructii aferente echipamentului 10.52. Elementele de constructii aferente schimbtoarelor de cldur si pompelor (postamente) se execut conform planurilor si instructiunilor de montaj ale productorului. 10.53. La elaborarea proiectului de structur de rezistent a punctelor termice se tine seama de sarcinile statice si dinamice ale aparatelor, utilajelor si conductelor instalatiei de nclzire si de prevederile specifice antiseismice din normativul P 100.
Page 39 of 65
n cazul instalatiilor care se modernizeaz sau se transform se are n vedere ca sarcinile date de instalatii s nu afecteze capacitatea de rezistent a elementelor de constructii. Stabilirea solutiilor constructive se face n conformitate cu Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea msurilor de protectie acustic si antivibrativ la cldiri industriale" - P 121 si "Instructiuni tehnice pentru proiectarea msurilor de izolare fonic la cldiri civile, social-culturale si tehnic-administrative - P 122. 10.54. Pompele si ventilatoarele se monteaz pe postamente cu strat elastic sau dispozitive pentru amortizarea trepidatiilor. Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se protejeaz mpotriva apei provenite din goliri, splri s.a. Organizarea spatiilor din punctele termice 10.55. Dimensiunile punctelor termice se stabilesc tinnd seama de gabaritele utilajelor, de spatiile necesare pentru montarea, exploatarea si ntretinerea lor si de conditiile impuse de Normele generale de protectie a muncii, de prescriptiile tehnice ISCIR C 1 si de alte reglementri specifice. Se tine seama de posibilitatea de extindere n viitor a punctelor termice. 10.56. Organizarea spatiilor si amplasarea utilajelor se face astfel nct distantele strbtute de personalul de exploatare s fie minime, iar supravegherea utilajelor s se fac usor. Se asigur, dup caz, spatiul necesar pentru revizii, reparatii, control etc. Spatiile libere au nltimea utilajelor respective plus un spatiu de sigurant si acces de circa 30 cm, dar nu mai putin de 1,80 m. 10.57. n jurul schimbtoarelor de nclzire si de ap cald de consum se las un spatiu liber, a crui ltime va fi stabilit n functie de necesittile de exploatare, ntretinere si curtire, tinnd seama si de recomandrile productorului schimbtoarelor, dar nu mai putin de 0,8 m. Spatiul trebuie s fie suficient de mare pentru operatiunile de scoatere si ntretinere, urmnd ca repararea s se fac, eventual, ntr-un alt spatiu special amenajat. n cazul montrii schimbtoarelor de cldur la nltimi peste 1,80 m deasupra pardoselii, distanta minim lateral pn la alte aparate, pn la peretii ncperii sau pn la limita platformelor deschise este de 0,50 m. Distantele mentionate se prevd dac nu exist alte indicatii ale productorului. 10.58. Pompele din punctele termice se monteaz la pardoseal, pe postamente sau pe conducte. Pompele montate la pardoseal se amplaseaz astfel nct s ofere posibilitti de supraveghere usoar. Ele se monteaz, pe ct posibil, grupate si aliniate. Nu se admite montarea pompelor n spatele altor utilaje. Spatiul liber din jurul pompelor se stabileste n functie de mrimea pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, ct si de mrimea si pozitia de montare a armturilor de pe aceste conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor). Cnd tipul si greutatea pompelor permit, se pot monta dou pompe pe un postament comun. La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spatiului necesar se face tinnd seama de constructia pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de mbinare (cu flanse sau filet) si dac sunt pompe simple sau gemene, precum si de recomandarea furnizorului. 10.59. n jurul rezervoarelor cu ap se prevd spatii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spatii pot fi micsorate pe dou laturi la 0,20 m, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii si reparatii. Dac rezervorul este prevzut cu izolatie termic, se asigur pe toate laturile spatii de acces de cel putin 0,50 m. Rezervoarele avnd suprafata bazei peste 5 mp se monteaz pe suporti, asigurnd sub rezervor un spatiu de minimum 0,20 m. Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioar, se las un spatiu liber cu nltimea minim 0,60 m. 10.60. Traseele conductelor de legtur la utilajele din puncte termice (schimbtoare de cldur, pompe, vase de expansiune etc.) se aleg astfel nct s nu mpiedice demontarea armturilor si diferitelor prti ale aparatelor. n caz de necesitate se prevd pe conducte mbinri demontabile. n cazul modernizrilor punctelor termice se utilizeaz pe ct posibil sustinerile de conducte existente iar cnd acest lucru nu este posibil, se execut sustineri care s nu afecteze elementele de rezistent ale constructiei. 10.61. Se prevede posibilitatea de acces pentru interventie la separatoarele de impuritti (scoaterea sitelor, pentru curtare, a tronsoanelor demontabile etc.). 10.62. Conductele din punctele termice se pozeaz aparent. Se pot poza sub pardoseal n canale vizitabile, cu panta de 1%, legate la recipientul de ape uzate, numai portiuni scurte de racordare, n cazul n care pozarea aparent ar mpiedica circulatia sau exploatarea utilajelor. 10.63. Armturile de nchidere prevzute pentru separarea aparatelor sau a unor portiuni din instalatii se monteaz n locuri accesibile, iar cele care se manevreaz mai des se amplaseaz astfel nct s se ajung la ele fr intermediul unei scri. 10.64. Conductele de preaplin, conductele de evacuare de la ventilele de sigurant, conductele de dezaerisire si conductele principale de golire se conduc la dispozitive de colectare, ca: recipiente, jgheaburi, sifoane, plnii etc. Aceste conducte se dispun astfel nct scurgerea apei s poat fi observat. Scurgerea apei de la dispozitivele de colectare la canalizarea exterioar se asigur, pe ct posibil, prin gravitatie. Legturile ntre jgheaburi, plnii si sifoanele /recipientele de pardoseal se face cu conducte de canalizare montate pe ct posibil n pardoseal.
Page 40 of 65
10.65. Punctele termice de orice capacitate se prevd cu mas de lucru si panou pentru afisarea permanent a schemelor si instructiunilor de exploatare, a graficelor de reglare etc. Punctele termice cu o capacitate mai mare de 1 MW se prevd, n plus, si cu dulap metalic, trus de scule si banc de lucru pentru efectuarea lucrrilor de ntretinere si cu o ncpere special prevzut cu ferestre ctre exterior n care se monteaz aparatura de achizitie si transmitere date, integratoare etc. Dimensionarea echipamentului din punctul termic 10.66. Capacitatea termic a schimbtoarelor de cldur pentru nclzire, prepararea apei calde de consum, ventilare-climatizare sau scopuri tehnologice, folosite n punctele termice, se determin pe baza necesarului de cldur stabilit conform capitolului 7 din prezentul normativ. 10.67. Debitul de agent termic primar necesar schimbtoarelor de cldur din puncte termice se determin n functie de necesarul de energie termic, tinnd seama de caracteristicile termohidraulice ale aparatelor schimbtoare de cldur, de temperaturile nominale ale agentilor termici, de schemele de racordare, de regimul de functionare si de existenta acumulrii. 10.68. Suprafata de schimb de cldur a schimbtoarelor de cldur se determin din bilantul termic la schimbtor pe agentul primar si pe agentul secundar, lundu-se n considerare si valoarea coeficientului de utilizare (murdrire) a suprafetelor de nclzire prevzut de productor pentru durata de utilizare garantat. De regul, aceasta se efectueaz pe baza programului de calcul a furnizorului schimbtorului pe baza datelor de proiectare. 10.69. Alegerea numrului de schimbtoare de cldur pe tipuri de consumuri (nclzire, preparare ap cald de consum etc) se face pe baza unei analize tehnico-economice care tine seama de:
z
tipul de schimbtor de cldur (tubular, cu plci); z sarcinile termice pe tipuri de consumuri; z regimul de functionare; z conditii de amplasare.
Nu se prevd unitti de rezerv. n punctele termice pentru nclzire, numrul orientativ al schimbtoarelor de cldur poate fi:
z un aparat, la punctele termice cu capacitatea sub 0,1MW; dou aparate, la punctele termice cu capacitatea ntre 0,1 si 2 MW; minim trei aparate, la puncte termice cu capacitate peste 2 MW si n punctele termice care alimenteaz cldiri cu conditii functionale deosebite (spitale, sanatorii etc.) z
10.70. Alegerea tipului de schimbtoare de cldur si a schemei de preparare a apei calde de consum se va face n conformitate cu prevederile Normativului I9 privind Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. 10.71. Alegerea pompelor de circulatie pe circuitul secundar se face tinnd seama de debitul de agent termic ce trebuie vehiculat n instalatie, pentru transportarea debitului de cldur Q, la diferenta de temperatur Dt = t -t nominal a instalatiei si de pierderile de presiune totale maxime DH din sistem pe ntreg traseul instalatiei dimensionat pentru vitezele economice.
T R T
10.72. Dimensionarea volumului vaselor de expansiune de pe circuitul secundar se efectueaz conform STAS 7132, pentru preluarea dilatrii apei si conform instructiunilor productorilor n cazul vaselor de expansiune cu membran sau a modulelor de expansiune. 10.73. Dimensionarea supapelor de sigurant pentru schimbtoarele de cldur se efectueaz conform STAS 7132 si a prescriptiilor tehnice ISCIR C 4. 10.74. Sectiunea de scurgere a supapei, implicit diametrul si numrul supapelor se dimensioneaz n functie de fluidul esapat (abur, ap, aer) de parametrii fluidului, precum si de caracteristicile constructive ale supapei, tinnd seama de prevederile STAS 7132. Sectiunea de scurgere a fiecrei supape de sigurant trebuie s fie de minim 400 mm2. 10.75. Alegerea pompelor de ap de adaos se face tinnd seama att de de necesitatea completrii apei din instalatie precum si de timpul necesar stabilit pentru aceast operatie. Se prevd dou pompe al cror debit minim se stabileste cu relatia din STAS 7132. 10.76. Dimensionarea statiei de dedurizare a apei se face functie de: - debitul de ap de adaos; - compozitia chimic a apei de alimentare; - capacitatea volumetric util a schimbtorului de ioni considerat; - durata ciclului activ al unui filtru. 10.77. Dimensionarea contoarelor de energie termic se face functie de: - domeniul de sarcini termice ce trebuie msurat (minim, maxim, nominal); - debitele de agent termic din instalatie; - temperatura agentului termic;
Page 41 of 65
- cderea de presiune maxim admis prin debitmetru. 10.78. Dimensionarea conductelor de agent termic - ap cald si ap fierbinte din punctul termic se efectueaz respectnd domeniile de viteze de circulatie a apei indicate n tabelul 10.78. Tabelul 10.78 Vitezele recomandate [m/s] pentru dimensionarea conductelor de ap cald si ap fierbinte din punctele termice Diametrul nominal al conductei [in] sau [mm] 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 63 76 83 95 102 127 133 152 168 219 247 324
Instalatii interioare 0,20 0,35 0,20 0,40 0,30 0,45 0,30 .0,60 0,50 0,65 0,50 0,70 0,50 0,80 0,50 0,90 0,65 1,10 0,70 1,15 0,90 1,35 1,20 1,70 1,50 2,00
10.79. Dimensionarea conductelor de ap rece si de ap cald de consum, se face conform indicatiilor din normativul I 9 si STAS 1478. [top]
11. EXECUTIA INSTALATIILOR DIN PUNCTELE TERMICE

11.1. Executarea instalatiilor din punctele termice se face pe baz de proiect. 11.2. La montaj si executie se respect: planurile de amplasament si montaj, tehnologiile specifice fiecrei lucrri n parte, conform caietelor de sarcini, specificatiilor tehnice si instructiunilor de montaj ale productorului echipamentelor. Eventualele modificri ale planului de amplasament utilaje se pot face doar cu acceptul prealabil al proiectantului. 11.3. n faza preliminar montajului, reprezentantul beneficiarului si al constructorului au urmtoarele obligatii:
z
receptionarea utilajelor conform proiectelor de executie (proiecte tehnice, elaborate conf. pct.2.3.3., verificarea existentei certificatelor de agrement si omologare MLPTL, BRML, ISCIR etc. inclusiv constatarea strii utilajului dup efectuarea transportului si manevrelor de ncrcare - descrcare; z asigurarea conservrii utilajelor si pieselor livrate separat, conform prevederilor documentatiei tehnice a utilajelor; z asigurarea documentatiei tehnice pentru utilajele procurate; z ncheierea de procese verbale de receptionare a fundatiilor si constructiilor.
11.4. Este obligatorie consultarea de ctre executant a documentatiei tehnice a utilajelor si echipamentelor n vederea cunoasterii conditiilor tehnice impuse pentru transport, montaj, predri, mbinarea tronsoanelor. 11.5. Conditiile tehnice ce trebuie respectate la montaj sunt urmtoarele: pentru utilajele statice se respect verticalitatea si orizontalitatea cu abaterile admise, prin realizarea transmiterii eforturilor pe toate reazemele tinnd seama de conformarea antiseismic; pentru utilajele la care rezult solicitri dinamice, se efectueaz centrarea acestora conform prescriptiilor tehnice din documentatia tehnic a utilajului.
z
Pentru ambele categorii de utilaje este obligatorie protejarea acestora dup montaj pn la darea n functiune. Montarea conductelor si armturilor 11.6. La montarea conductelor si armturilor, reprezentantul beneficiarului si ntreprinderea de montaj au urmtoarele obligatii:
Page 42 of 65
de a introduce n contractele comenzilor de materiale obligatia furnizorilor de a marca materialele de montaj cu simbolurile prevzute n proiect si de a fi nsotite de certificate de calitate; z de a organiza pstrarea si depozitarea corespunztoare a conductelor astfel nct s se mpiedice murdrirea sau deteriorarea acestora; z de a executa transportul astfel nct s se mpiedice ptrunderea de pmnt, nisip, etc. n materiale la montaj. De asemenea este obligatorie curtirea materialelor de eventualele impuritti si de protectiile anticorozive prevzute pentru conservare la depozitare, precum si executarea probelor specificate n documentatia tehnic sau n legislatie, nainte de introducerea n oper; z de a organiza executia instalatiilor n asa fel nct s nu se poat pune n oper alte materiale dect cele indicate, evitndu-se astfel posibilitatea utilizrii materialelor n mod neadecvat; z de a ncepe montarea conductelor numai dup receptionarea acestora; z de a nu ncepe montarea conductelor, dect dup verificarea constructiilor, suportilor conductelor (cote, pozitii) stabilind si abaterile acestora fat de proiect.
z
11.7. La montajul conductelor se tine seama de pantele de montaj indicate n Normativul I 13 (pentru conducte de agent termic) si I 9 (pentru conducte de ap cald si rece), de modalittile de protectie a conductelor la trecerea prin pereti si plansee, de tehnologiile de mbinare. 11.8. La livrare, toate utilajele si echipamentele trebuie s fie nsotite de fise tehnice care s indice modul de montaj, ntretinere si exploatare si s semnaleze conditiile specifice ce trebuie asigurate la manevrare si asezarea pe pozitie. 11.9. Toate armturile se monteaz n pozitia nchis. La montarea armturilor se asigur paralelismul ntre flansele conductelor si ale armturilor. 11.10. Pentru conductele care urmeaz a se prefabrica n ateliere se iau urmtoarele msuri:
z
delimitarea dup conditiile locale a mrimii tronsoanelor executate (transport, ridicare, asezare n pozitie etc.) tinnd seama si de necesittile de ajustare pe cele 3 directii, n acest caz prevzndu-se plusuri de lungime de 100 mm n punctele respective; z materialele vor fi bine curtate nainte de introducerea n oper; z modul de executie a reductiilor, coturilor, capacelor, curbelor, va tine seama de conditiile impuse de otelurile respective; z montarea armturilor se va face dup o probare preliminar a acestora; z curtirea tronsoanelor executate si astuparea capetelor; z probarea tronsoanelor n ateliere, proba etanseittii tronsoanelor prefabricate; z marcarea tronsoanelor executate, cu denumirile conductelor; z asigurarea contra deformrilor la transportarea si montarea tronsoanelor; z montarea de garnituri fr defecte, verificarea si curtirea suprafetelor de etansare, asigurndu-se montarea centrat a garniturilor; z asamblarea la racordurile utilajelor s se fac fr a se creea tensiuni prin strngerea suruburilor.
11.12. Asamblarea conductelor se face prin sudur, iar mbinarea cu armturile si aparatura se face prin flanse sudate, prin muf sau chiar direct prin sudur de conducte. Schimbrile de directie si ramificatiile se execut cu coturi si teuri uzinate. Sudurile se execut de ctre persoane autorizate. Dup sudare se verific calitatea sudurii. 11.13. Conductele se monteaz respectndu-se pantele si cotele din proiect, iar sustinerea se face cu suporti metalici. Montarea pompelor 11.14. Montarea pompelor pe conduct se face respectndu-se coaxialitatea acestora cu conductele de legtur. Pozitia pompei (cu motorul orizontal sau vertical) este conform precizrilor furnizorului. 11.15. Pompele de circulatie cu greutti mari se sustin pe postamente proprii. 11.16. Montarea pompelor pe postamente se face prin buloane fixate n postamentele din beton, asigurndu-se izolarea contra transmiterii vibratiilor asupra elementelor de constructie. Postamentele se execut pe baza proiectului de constructii si se realizeaz protectia stratului izolator la umiditate. 11.17. Se asigur coaxialitatea si etanseitatea ntre racorduri si conductele de legtur la acestea. Montarea statiei de dedurizare a apei 11.18. Statia de dedurizarea apei se monteaz pe un postament din beton de 15 cm nltime. 11.19. Statia se racordeaz la instalatie prin intermediul unor vane, eventual actionate electric (furnitur proprie). Se racordeaz statia la stuturile de intrare si iesire a robinetului de regenerare, la conductele de ap brut si ap dedurizat. Se racordeaz stutul de golire al vanei de regenerare la plnia de golire la canalizare. Se introduc masa filtrat si masa activ n cazul n care statia nu a fost livrat cu acestea si se realizeaz racordul electric. Montarea contoarelor de energie termic 11.20. Debitmetrele se vor monta n plan orizontal vertical, sau indiferent conform indicatiilor productorului, asigurndu-se coaxialitatea cu conductele de legtur. 11.21. Se vor asigura nainte si dup debitmetru portiuni drepte cu lungimi care s asigure buna functionare a debitmetrelor conform indicatiilor productorilor. n cazul n care nu se pot respecta aceste lungimi, se vor prevedea stabilizatoare - compensatoare de curgere. 11.22. Debitmetrele sunt ncadrate de robinete pentru a putea fi izolate n caz de demontare. Pentru debitmetre, se vor prevedea mosoare de teav cu flanse care s poat fi introduse n instalatie, n locul debitmetrelor, n cazul necesittii demontrii acestora. n amonte de debitmetre se monteaz filtre de impuritti. 11.23. Sondele de temperatur (pereche) se monteaz, de regul, nclinat, n stuturi speciale, astfel nct elementul sensibil s depseasc axul conductelor. Se monteaz cte o pereche de sonde pe fiecare circuit (ramur) de nclzire pe conductele de tur si retur.
Page 43 of 65
Pozitia de montaj a sondelor (perpendicular pe sensul de curgere, nclinat la 45o sau n coturi) trebuie s fie n conformitate cu instructiunile fabricantului si functie de tipul sondelor. 11.24. Integratoarele de impulsuri se amplaseaz de regul ntr-o camer separat special pentru aparatele de telegestiune, sau ntr-un dulap special pentru echipamente, la un nivel accesibil pentru citire. Montarea si instalarea schimbtoarelor de cldur 11.25. Schimbtoarele de cldur se amplaseaz de regul pe postamente cu nltimea de 10 - 15 cm. Montajul pe postament se face respectnduse distantele de montaj din planul de amplasare al utilajelor, distante necesare ntretinerii schimbtoarelor si accesoriilor. 11.26. Racordarea schimbtoarelor de cldur la instalatie se face dup efectuarea splrii instalatiei de nclzire. Montarea sistemului de expansiune 11.27. Vasele de expansiune nchise cu membran se amplaseaz pe pozitie, conform proiectului, si se racordeaz la instalatie pe circuitul de agent termic secundar, fr a se prevedea nici un fel de armturi pe aceste racorduri. 11.28. In cazul utilizrii modulelor de expansiune acestea se amplaseaz si se racordeaz n instalatie n conformitate cu prevederile proiectului (schem functional plan instalatii) si cu instructiunile de montaj si racordare ale productorilor. 11.29. Pompele de adaos se monteaz pe postamente n conformitate cu planul de amplasament utilaje, racordarea n instalatie realizndu-se conform prevederilor STAS 7132. Executarea instalatiilor electrice de automatizare 11.30. Tehnologiile de executie aplicate instalatiilor de automatizare au la baz urmatoarele operatii: pregtirea lucrrilor de montare a instalatiilor de automatizare, montarea echipamentelor de automatizare, montarea conductorilor, verificarea si receptionarea instalatiilor de automatizare. 11.31. Pregtirea lucrrilor de montare a instalatiilor se efectueaz de ctre unitatea de executie si const din ntocmirea unui dosar de pregtire a lucrrii ce cuprinde: graficul de esalonare fizic a executiei lucrrilor, extrasul de de prefabricate, extrasul de materiale, necesarul de scule, dispozitive si masini, necesarul de fort de munc, termenele de predare a fronturilor de lucru, tehnologiile de executie. Montarea si instalarea traductoarelor 11.32. Montarea traductoarelor este legat de existenta frontului de lucru, respectiv de terminarea montajului instalatiei tehnologice sau a agregatelor, de pregtirea pozitiilor de intercalare si a racordurilor pentru traductoare. Pregtirea tronsoanelor const n montarea garniturilor si contraflanselor la detectoarele de debit, traductoare de nivel, de presiune relativ, prin strngerea cu suruburi mecanice. La toate flansele exterioare se execut racorduri cu diametrul traseului de conducte ntrerupt. 11.33. Sondele de temperatur de ambiant se amplaseaz pe perete, de preferint la 1,50 m de planseu, ntr-un loc ferit de surse de cldur si curenti de aer. Sondele de temperatur exterioar se amplaseaz pe un perete orientat spre nord sau, dac nu este posibil, orientat spre nord-vest, distantate de deschiderile din pereti. Sondele de masur a temperaturii apei sunt de tip cu imersie, amplasarea facndu-se pe conduct cu teac sau prin nfiletare, sau de contact , amplasarea facndu-se sub izolatie. Sonda trebuie amplasat n conformitate cu prevederile proiectului. Montarea si instalarea regulatoarelor (automate programabile) 11.34. Regulatoarele se monteaz centralizat n interiorul cutiilor, panourilor, dulapurilor sau pupitrelor, sau local pe pereti, suporturi din teav sau profile otel cornier. Montarea si instalarea elementelor de executie 11.35. Montarea elementelor de executie este legat de existenta frontului de lucru, trebuind s existe deschideri pe traseul conductelor , destinate introducerii unor tronsoane echipate cu robinete de reglare, vane de reglare. 11.36. Robinetii termostatici se vor amplasa cu bulbul ncorporat n pozitie orizontal ( o amplasare vertical ar conduce la nclzirea prin convectie de la conductele de ap cald). Aerul din ncpere trebuie s circule liber peste elementul sensibil, influentele locale (colturi de ncpere, radiatoare masive, tblii decorative etc.) risc s modifice temperatura msurat si n acest caz se va utiliza un robinet termostatic cu bulb si afisaj la distant. Montarea aparatelor de conectare si automatizare 11.37. Montarea aparatelor de conectare utilizate n instalatii de automatizare (sigurante fuzibile, relee termice, intermediare, de timp, ntreruptoare contactoare, butoane, lmpi de semnalizare, hupe etc) se execut de obicei centralizat n cutii, dulapuri, panouri si pupitre. Limitatoarele si uneori ntreruptoarele, hupele, comutatoarele cu came se monteaz local. Pregtirea pozitiei pentru montarea aparatului const n montarea unor constructii usoare (suporturi, console )n apropierea instalatiei tehnologice sau chiar pe instalatia tehnologic, sau prin montarea unor dibluri pe perete. 11.38. Montarea echipamentelor de automatizare constnd din rastele cu aparate, panourile, cutiile, dulapurile, pupitrele cu scheme sinoptice, se va realiza dup o verificare atent a strii n care se afl echipamentul, corespondenta cu proiectul, dac caracteristicile tehnice ale aparatelor din interior corespund cu cele prevzute. Rastelele cu aparate (constructii metalice alctuite din profile verticale si orizontale, care se fixeaz de perete sau pardoseal si perete), panouri deschise, dulapuri, pupitre cu scheme sinoptice, pot fi instalate n ncperi special destinate echipamentelor electrice. n ncperi de productie pot fi instalate echipamente de automatizare complect nchise, n constructie etans, n functie de categoria de mediu n
Page 44 of 65
care se ncadreaz ncperea, pe postamente metalice sau din beton, sau pe constructii metalice. n exteriorul cldirilor pot fi montate cutii si dulapuri n conditiile respectrii gradului de protectie corespunztor. 11.39. Montarea conductelor electrice, constituite din cabluri si tuburi de protectie, care asigur legtura dintre elementele de automatizare prin intermediul echipamentelor de automatizare se realizeaz printr-o tehnologie de montare proprie. Tehnologia de montare a cablurilor cuprinde: stabilirea traseelor, alegerea constructiilor metalice de sustinere a cablurilor, fixarea constructiilor metalice, montarea propriuzis a cablurilor. [top]
12. CONDITII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA INSTALATIILOR DIN PUNCTUL TERMIC

12.1. Conditiile tehnice pentru verificarea instalatiilor din punctul termic sunt n conformitate cu prevederile urmtoarele acte normative si prescriptii tehnice:
z Legea 10/95 privind calitatea n constructii C56 - Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente z HG273/94 - Regulament de receptie a lucrrilor de constructii si instalatiile aferente Ordinul MLPTL 31/N/1995 - Proceduri, instructiuni de aplicare a prevederilor Hotrrilor Guvernului Romniei conexe cu legea 10/1995. z
Probe, verificri preliminare 12.2. naintea efecturii probelor se verific urmtoarele:

z concordanta instalatiilor cu proiectul de executie; caracteristicile aparatelor si utilajelor precum si concordanta acestora cu proiectul; z dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armturilor, etc.; z pozitiile si amplasarea aparatelor si echipamentelor, conform proiectului; z pozitiile si caracteristicile elementelor de comand si executie; z suportii, pantele si pozitiile conductelor, corespunztor schemelor si planurilor de instalatii; z protectia anticoroziv a instalatiilor; conformarea si msurile antiseismice aplicate la montarea conductelor accesoriilor, aparatelor, echipamentelor; z calitatea sudurilor. z
12.3. Se verific caracteristicile elementelor componente ale echipamentelor pe baza certificatelor de calitate, fiselor si specificatiilor tehnice si dup caz a agrementelor, se compar caracteristicile tehnice din fisele ce nsotesc echipamentele cu specificatiile tehnice din proiect. Verificarea este obligatorie si la preluarea utilajelor de ctre executant si beneficiar. 12.4. Verificarea instalatiilor din punctul termic se face obligatoriu pe ansamblul instalatiilor, chiar dac au fost verificate n prealabil aparate, echipamente sau prti din instalatie. Instalatiile se supun urmtoarelor probe: - proba la rece (de presiune); - proba la cald; - proba de eficacitate. Proba la rece (de presiune) 12.5. Proba la rece se face n scopul verificrii rezistentei mecanice si a etanseittii elementelor din punctul termic si const n umplerea cu ap a instalatiei si ncercarea la presiune. 12.6. Proba la rece obligatorie pentru ntreaga instalatie se face avnd racordate echipamentele din punctul termic si conductele. 12.7. Proba la rece se execut nainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsiri, izolri termice etc) precum si de executarea finisajelor de constructii. Proba se execut n perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de + 5 oC. n cazul n care s-a depsit aceast perioad, executantul trebuie s asigure pe timpul probelor o temperatur n PT mai mare de 50oC lund toate msurile necesare s nu se produc nghetarea apei n instalatii. 12.8. n vederea executrii probei la rece, se va asigura deschiderea complet a tututor armturilor de nchidere si reglaj, reglarea armturilor de sigurant la schimbtoarele de cldur si de la vasul de expansiune nchis n concordant cu presiunea de prob, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de ap potabil. 12.9. nainte de proba de presiune la rece instalatia se spal cu ap. Splarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de ap potabil, umplerea instalatiei, racordarea conductei de ntoarcere a instalatiei la golirea de la canalizare si mentinerea instalatiei sub jet continuu pn cnd apa golit din instalatie nu se mai observ impuritti (nmol, nisip, etc.). Operatia se repet cu schimbarea sensului de circulatie al apei. 12.10 Umplerea instalatiei, nainte de proba la rece, se face cu ap tratat care ndeplineste conditiile de agent termic. 12.11. Pentru umplere se foloseste direct presiunea apei tratate sau eventual se folosesc pompele de adaos ale instalatiei; apa este introdus n conductele de ntoarcere ale agentului termic. 12.12. Robinetele de dezaerisire se nchid la aparitia apei. Dup terminarea umplerii se nchide vana pe conducta de alimentare, cu ap, se ridic presiunea pn la valoarea nominal, se verific etanseitatea instalatiei si se pun n functiune pompele de circulatie a apei.
Page 45 of 65
12.13. Presiunea de prob pentru proba la rece se determin n functie de presiunea maxim si de modul de executie al instalatiei, astfel:
z o dat si jumtate presiunea maxim de regim; la presiunile prescrise de instructiunile tehnice ISCIR, pentru prtile de instalatii care sunt supuse prevederilor acestor prescriptii.
12.14. Verificarea comportrii instalatiei la proba la rece poate fi nceput imediat dup punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseittii tuturor mbinrilor. La mbinrile sudate controlul se face prin ciocnire, iar la restul mbinrilor prin examinarea cu ochiul liber. 12.15. Msurarea presiunii de prob se ncepe dup cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu manometru nregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de 10 min. timp de 3 ore. 12.16. Rezultatele probei la rece se consider corespunztoare dac, pe toat durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si dac la instalatie nu se constat fisuri, crpturi sau scurgeri de ap la mbinri si presgarnituri. 12.17. n cazul constatrii unor scderi de presiune sau defectiunilor de mai sus, se procedeaz la remedierea acestora si se repet proba. Rezultatele se nscriu n procesul verbal al instalatiei. 12.18. Dup executarea probei, golirea instalatiei de ap este obligatorie. Proba la cald 12.19. Proba la cald are drept scop verificarea etanseittii, a modului de comportare a elementelor instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. La punctele termice, proba la cald cuprinde, n mod obligatoriu, verificarea randamentului de functionare al schimbtoarelor, care va trebui s corespund datelor indicate n cartea tehnic a fiecrui schimbtor de cldur. 12.20. Proba la cald se efectueaz naintea finisrii (vopsirii, izolrii), dar numai dup nchiderea complet a cldirii si dup efectuarea probei la rece. 12.21. Sursa de cldur va asigura debitul, presiunea si temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instalatiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescriptiilor tehnice specifice unor elemente din instalatie cu cerinte speciale privind apa de alimentare. 12.22. Odat cu proba la cald se efectueaz si reglajul instalatiei. Se controleaz debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalatiei la reteaua exterioar,cu ajutorul dispozitivelor prevzute n acest scop n proiect (contoare de cldur), efectundu-se reglajul corespunztor. 12.23. Proba la cald comport dou faze: prima faz la o temperatur medie de 50 60 oC si a doua faz la temperatur maxim. Durata fiecrei faze este de 2 ore, timp n care se controleaz etanseitatea instalatiei, modul n care sunt preluate dilatrile conductelor, precum si functionarea pompelor, motoarelor electrice si armturilor. 12.24. Se verific dac se face o bun dezaerisire a instalatiei. 12.25. La rcirea instalatiei se examineaz din nou toat instalatia spre a se controla etanseitatea. Dup terminarea acestei examinri si dup rcirea instalatiei la temperatura ambiant, se procedeaz la o nou nclzire, urmat de un control identic cu cel descris mai sus. 12.26. Dup efectuarea probelor, instalatia se goleste dac pn la intrarea n functionare exist pericolul de nghet. 12.27. Anterior probei la cald, pe ntreaga instalatie se face o prob partial, n care se porneste instalatia si se tine sub observatie cel putin o or, verificnd n principal: montarea echipamentului si conductelor astfel nct s asigure spatiile necesare prevzute pentru exploatare; z modul de manevrare al armturilor; dac aparatele si agregatele care au piese n miscare (pompe, injectoare, etc) nu produc zgomote sau vibratii suprtoare si dac s-au respectat prevederile pentru atenuarea si mpiedicarea transmiterii lor la elementele constructiei (atenuatoare de zgomot, izolri fonice, straturi antivibratie la postamente etc).
z
Probe functionale 12.28. Se efectueaz proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica dac instalatia realizeaz gradul de nclzire prevzut n proiect. Ea se execut cu ntreaga instalatie n functiune. 12.29. Pentru ca verificarea s fie ct mai concludent, se va alege o perioad rece, cnd temperaturile exterioare n momentul efecturii acestei probe trebuie s fie sub 0oC si valoarea lor medie zilnic n timpul probei s nu varieze cu mai mult de r 3 oC fat de temperatura exterioar medie a celor dou zile precedente. 12.30. Se msoar temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si ntoarcere ale agentului secundar, verificndu-se corelarea acestor parametri att ntre ei ct si cu temperatura agentului termic primar, conform graficului de reglaj. 12.31. Pentru a asigura precizia msurtorilor se recomand alegerea de termometre cu gradatii corespunztoare (pentru temperaturile agentului termic precizia de msurare va fi 1/2oC). Verificarea termometrelor se va face nainte de folosire, iar n timpul msurtorilor ele vor fi ferite de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, cldur uman, etc.). 12.32. Rezultatele probelor de eficacitate se consider satisfctoare, dac temperaturile agentilor termici secundari (nclzire, ap cald de consum etc.) corespund cu cele din proiect, cu o abatere de 1 - 2 oC. 12.33. Se face controlul si verificarea msurilor de sigurant prevzute n STAS 7132. Se verific:
Page 46 of 65
- functionarea dispozitivelor de sigurant la atingerea presiunii limit; - functionarea evacurii excesului de ap dilatat, precum si functionarea automat a pompei de adaos, intrarea n functiune si oprirea pompei; - legarea vaselor de expansiune si a pompelor de circulatie a apei pentru asigurarea presiunii n instalatie. 12.34. Pentru asigurarea circulatiei agentului termic ap, se verific: - realizarea de ctre pompe a presiunii prevzute, prin msurarea presiunii diferentiale ntre aspiratie si refulare; - realizarea presiunii totale n diferite puncte ale punctului termic; - semnalizarea ntreruperii functionrii unei pompe si modul de intrare n functiune a pompei de rezerv, n caz c exist. 12.35. Pentru asigurarea dezaerisirii si golirii instalatiei se verific: - eficienta dezaerisirii instalatiei n punctele cele mai de sus de pe traseul conductelor si la partea superioar a echipamentelor; - golirea instalatiei n punctele cele mai de jos ale conductelor si la partea inferioar a echipamentelor. Verificarea instalatiei electrice de automatizare 12.36. Verificarea si receptionarea instalatiilor de automatizare se realizeaz prin verificri pe parcurs, verificri la punerea n functiune si receptia preliminar si cea final a lucrrilor. 12.37. Verificrile pe parcursul executiei lucrrilor se efectueaz prin ncercri pe portiuni de conducte electrice si verificri ale aparatelor de msur si control. Se verific: - la conductele electrice, rezistenta electric a izolatiei ntre toate conductoarele cablului si manta sau ntre toate conductoarele montate n tubul de protectie si tubul de protectie, prin msurare cu megohmul. - la aparatele de msur si control, starea aparatelor, conditiile mediului ambiant, ordinul de mrime al parametrilor electrici de msurat ( dac corespund caracteristicilor tehnice prevzute n proiect se trimit pentru efectuarea verificrilor metrologice n vederea montrii). 12.38. La punerea n functiune se verific : conductoarele electrice prin msurarea rezistentei de izolatie pentru toat instalatia, dup deconectarea tuturor bornelor legate functional la pmnt; se consider c rezistenta de izolatie este satisfctoare pentru R>0,5 M: se ncheie un proces verbal de constatare ntre executant si beneficiar, n care sunt indicate conditiile de msurare a rezistentei electrice de izolatie si valoarea obtinut. Dac R<0,5 M: se face msurarea ntre fiecare conductor si manta sau tub si ntre fiecare conductor si mas pentru a se indentifica locul defectului si a se remedia. z aparatele de msur si control , verificate metrologic si montate n pozitia de lucru (montajul s fie n locuri accesibile si nesupuse vibratiilor), la siguranta la functionare; z componenta buclelor de reglare, montarea corect a elementelor, aparatelor si echipamentelor; z elementele de executie la efectuarea complet a cursei, functionarea interblocrilor, semnalizarea, transmisiile telemecanice. O verificare important n cazul elementelor de executie se refer la functionarea dispozitivelor de actionare manual. z elementele de automatizare privind pozitia de montaj, adncimea de imersie (traductoare de temperatur), pozitia prizelor (traductoare de nivel si presiune). z dac este fcut corect calibrarea aparatelor de protectie, reglajul releelor, a temporizrilor la releele de timp, conexiunilor ntre aparate; z functionarea aparatelor de semnalizare prin simulri. z echipamentelor de automatizare continutul (echipare complet), conexiunile si punerea la pmnt, rezistenta prizei de pmnt.
z
12.39. La punerea n functiune particip si reprezentantii beneficiarului. Se verific:

{
schemele de comand , interblocri si semnalizare prin aplicarea tensiunii numai pe circuitele secundare (se scot sigurantele de pe circuitele de fort) si simularea conditiilor de functionare. { pentru fiecare circuit sau bucl de reglare se fac probe de ansamblu.
n final se ncheie un proces verbal ntre executant si beneficiar cu consemnarea probelor efectuate si a rezultatelor obtinute, concluzionndu-se c lucrarea poate fi pus n functiune din punct de vedere a instalatiei de automatizare. Se pun la dispozitia beneficiarului: proiectele de executie cu modificrile aduse, procesele verbale de ncercri, buletinele de ncercare a prizei de pmnt, procese verbale ale eventualelor lucrri ascunse, manualele de instructiuni livrate de furnizor odat cu aparatele. [top]
13. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

13.1. n toate etapele privind proiectarea si executarea retelelor si punctelor termice se prevd msuri privind siguranta si igiena muncii att n timpul executiei lucrrilor ct si la exploatarea acestora. 13.2. Retelele si instalatiile din punctele termice se execut, probeaz si ncearc respectndu-se instructiunile specifice de protectia muncii n vigoare pentru fiecare categorie de operatie. Verificrile, probele si ncercrile echipamentelor componente ale instalatiilor se efectueaz respectndu-se instructiunile specifice de protectie a muncii n vigoare. 13.3. Conductorii ntreprinderilor care execut retelele termice si instalatiile din punctele termice au obligatia s asigure:
Page 47 of 65
z luarea msurilor organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de sigurant si igiena muncii; realizarea instructajului de protectie a muncii la intervale de maximum 30 zile si consemnarea acestuia n fisele individuale sau alte formulare specifice, care vor fi semnate individual; z controlul aplicrii si respectrii de ctre toate persoanele a normelor si instructiunile specifice; z verificarea cunostintelor asupra normelor de protectia muncii.
13.4. n vederea evitrii accidentelor (electrocutri, explozii, inundatii) nainte de executarea spturilor se fi stabilesc pozitiile si adncimea de amplasare a celorlalte instalatii montate subteran, ncheindu-se procese - verbale de predare a amplasamentelor de lucru mpreun cu administratorii acestor retele. 13.5. n timpul executrii lucrrilor de sptur si montare a retelelor termice se iau msuri adecvate de asigurare a stabilittii constructiilor si a instalatiilor nvecinate. 13.6. Pentru asigurarea protectiei circulatiei pietonilor si a vehiculelor n zonele cu spturi se controleaz aplicarea tuturor msurilor date prin proiect de semnalizare att ziua, ct si noaptea, a potentialelor pericole, iar zona se mprejmuieste. 13.7. Pmntul rezultat din sptur se depoziteaz pe o singur parte a santului la o distant de minimum 1 m astfel nct s fie lsat liber cealalt parte a santului n vederea efecturii montajului. Cnd acest lucru nu este posibil pmntul rezultat se transport n zona de depozitare. 13.8. Este obligatoriu sprijinirea peretilor spturilor conform prevederilor specifice din proiect, normele n vigoare si de siguranta muncii, tinnd seama si de natura terenului. 13.9. Verificrile, probele si ncercrile elementelor componente ale retelelor termice, se efectueaz respectndu-se instructiunile specifice de protectie a muncii n vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. 13.10. Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterile de la normele n vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, se consemneaz n fisele de instructaj individuale. 13.11. Zonele cu instalatii n probe sau zonele periculoase se ngrdesc si se avertizeaz, interzicndu-se accesul altor persoane dect cele autorizate. 13.12. Persoanele care schimb zona de lucru (locul de munc) sunt instruite corespunztor noilor conditii de lucru. 13.13. Instructajul de protectia muncii se face si n cazul efecturii probelor instalatiilor n comun de ctre toti factorii interesati (beneficiar, proiectant si executant) avnd un responsabil unic. 13.14. Instructajul are n vedere si msurile ce se impun pentru manevre urgente n scopul evitrii producerii unor accidente. 13.15. Msurile de protectia muncii indicate n prezentul normativ nu sunt limitative, acestea urmnd a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care se afiseaz la locul de munc. Msurile se mentioneaz n caietele de sarcini elaborate de proiectant. [top]
14. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

14.1. La executarea instalatiilor din punctele termice si a retelelor termicese vor respecta prevederile specifice din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor (Ord.MI nr.381/4.03.94), a normativului C 300 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative n vigoare. 14.2 Respectarea reglementrilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor este obligatorie n toate etapele de executare a instalatiilor de nclzire central. 14.3. Obligatiile si rspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unittilor si personalului de executie. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanent si const n organizarea acesteia att la nivelul central al unittii de executie ct si la locul de executare al lucrrii. 14.4. Personalul care execut instalatiile va fi instruit att naintea nceperii executrii instalatiilor ct si periodic n timpul executrii instalatiilor, verificndu-se nsusirea cunostintelor. nainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudur, lipire cu flacr, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care realizeaz aceste operatii. 14.5. Punctele de lucru vor fi dotate cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor ntretinute n stare de functionare, amplasate n locuri accesibile. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1,2. 14.6. n vederea interventiei n caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili msuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari. 14.7. Lucrrile de sudur vor fi executate astfel nct s se evite riscul producerii de incendii sau explozii si numai n zone unde s se permit lucrul cu foc deschis. Nu vor fi executate concomitent sudur electric si tierea cu flacr oxiacetilenic.
Page 48 of 65
Spatiile n care se realizeaz sudurile vor fi mprejmuite cu panouri rezistente la foc evacundu-se materialele combustibile si interzicndu-se accesul altor persoane dect cele care efectueaz lucrrile. 14.8. Generatoarele de acetilen vor fi amplasate n spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de cldur, cabluri electrice, arztoare si la cel putin 5 m fat de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilen vor fi amplasate la distant de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudur, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., n stare perfect, care s nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. 14.9. Spatiile n care se execut lucrri de vopsitorii sau decapri vor fi ventilate corespunztor fr recircularea aerului. Se interzice prezenta oricrei surse de foc la distant de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi mprejmuite cu panouri de protectie. 14.10. In spatiile de lucru este interzis aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scntei. 14.11. Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitat la strictul necesar. 14.12. n zonele n care exist pericol de infiltratii de gaze naturale n canalele de termoficare se iau urmtoarele msuri suplimentare fat de prevederile normativului I 6-76. a) n punctele de intrare a retelelor termice n cldiri (subsoluri, puncte termice etc.) canalul termic se separ fat de interiorul cldirilor respective printr-un perete etans, situat la distanta de 1-1,5 m de la limita cldirii. b) evacuarea apei rezultat din neetanseittile accidentale ale armturilor sau din infiltratii se realizeaz astfel, nct s nu fie necesar perforarea peretelui etans. c) naintea peretelui etans se execut o gur pentru ventilarea canalului retelei termice. d) n cazul n care peretele etans nu constituie suport fix pentru conducte, se folosesc la trecerea conductelor prin perete, dispozitive cu garnituri, care s asigure etansara si glisarea conductelor. 14.13. n cazul n care traseul retelelor trece prin zone n care sudura metalelor este interzis (existnd pericol de incendii sau explozii), tronsoanele de tevi se asambleaz prin sudur, n afara acestor zone. Dac tronsonul astfel realizat depseste cu capetele sale zona interzis, asamblarea acestuia se realizeaz prin sudur. n situatiile n care adoptarea acestui sistem nu este posibil, se interzice efectuarea sudurilor n zona periculoas, asamblarea tronsoanelor de conducte urmnd a se realiza, n mod obligatoriu, prin flanse. [top]
15. RECEPTIA INSTALATIILOR

15.1. Receptia reprezint actiunea prin care beneficiarul accept si preia lucrarea n conformitate cu documentatia de executie, certificndu-se c executantul a ndeplinit obligatiile contractuale. In urma receptiei lucrrii, aceasta poate fi dat n exploatare. 15.2. Receptia va fi realizat conform Legii privind calitatea n constructii (Legea nr.10/95). Regulamentul de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr.273/94) si a altor reglementri specifice. 15.3. Receptiile vor fi organizate de ctre investitori. Receptia la terminarea lucrrilor 15.4. Executantul va comunica investitorului data terminrii lucrrilor prevzute n contract, printr-un document confirmat de investitor.15.5. Comisiile de receptie vor fi numite de investitor si vor fi alctuite din cel putin 5 membri. Obligatoriu va fi un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale, restul membrilor comisiei vor fi specialisti n domeniu. 15.6. nceperea receptiei va fi organizat de investitor n maximum 15 zile de la comunicarea terminrii lucrrilor de ctre executant. 15.7. Investitorul va comunica executantului si proiectantului:
z
data receptiei; membrii comisiei de receptie.
15.8. Reprezentantii executantului si proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie - avnd calitatea de invitati. 15.9. Proiectantul va ntocmi si va prezenta n fata comisiei de receptie punctul de vedere privind executia lucrrii. n procesul verbal de receptie va fi consemnat realizarea msurilor prevzute n documentatia de executie privind prevenirea si stingerea incendiilor si de protectia muncii, fr de care receptia nu poate fi acceptat. 15.10. In vederea receptiei instalatiilor este obligatorie ntocmirea urmtoarelor acte legale: - proces verbal de lucrri ascunse; - proces verbal de montri utilaje;
Page 49 of 65
- procese verbale pentru probe; - certificate de calitate; - dispozitii derogatorii de la proiect; - proces verbal de receptie intermediar a montajului utilajului preliminar montrii conductelor. 15.11. Comisia examineaz: a) respectarea prevederilor din autorizatia de constructie, din avize si alte conditii de executie; b) executarea lucrrilor conform documentatiei de executie si a reglementrilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale; c) terminarea tuturor lucrrilor conform contractului. Receptia final 15.12. Recepetia final se face la maxim 15 zile dup expirarea perioadei de garantie prevzut n contract. La receptie particip:
z
investitorul; executantul; proiectantul lucrrii comisia de receptie numit de investitor.
15.13. Comisia de receptie examineaz: a) procesele verbale de receptie la terminarea lucrrilor; b) finalizarea lucrrilor cerute la terminarea lucrrilor; c) referatul investitorului privind comportarea instalatiilor n perioada de garantie. 15.14. La terminarea receptiei comisia de receptie final va consemna observatiile ntr-un proces verbal. n cazul n care rezultatele receptiei sunt conforme cu proiectul, procesul - verbal recomand aprobarea receptiei finale. Dac comisia constat neconcordante ntre proiect si executie, ea poate cere amnarea sau respingerea receptiei conform Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora. [top]
ANEXA 1
EXEMPLE DE SCHEME FUNCTIONALE PENTRU PUNCTE TERMICE

Schemele functionale prezentate n aceast anex au caracter orientativ si sunt exemplificative. Acestea nu sunt restrictive si nici limitative; proiectantul de instalatii termice poate s propun orice schem functional care s asigure parametri de debit si temperatur ai agentilor produsi n corelare cu parametri agentului primar furnizat. Prezentm n continuare 4 exemple de scheme functionale de puncte termice: - schema 1 (plansa 1) Punct termic urban pentru preparare agent termic de nclzire si ap cald de consum n dou trepte serie-paralel se caracterizeaz prin: corelarea temperaturii agentului termic din circuitul de nclzire cu temperatura exterioar, prin modificarea debitului de agent primar prin schimbtorul de cldur pentru nclzire; z mentinerea constant a temperaturii apei calde de consum la 60 C la iesirea din treapta a II-a prin actionare asupra vanei cu 3 ci montat pe returul de agent primar; z pierdere de sarcin mai mare n instalatia de ap cald de consum, care conduce la cresterea necesarului de presiune; z se recomand pentru cazurile n care consumul maxim de cldur pentru prepararea apei calde de consum reprezint 30100% din cel maxim pentru nclzire.
z
- schema 2 (plansa 2) Punct termic urban pentru preparare ap cald de consum ntr-o treapt alimentat n paralel cu sistemul de nclzire se caracterizeaz prin: independenta variatiei consumului de cldur pentru nclzire si cel pentru prepararea apei calde de consum; z debit mare de ap fierbinte din reteaua de agent termic primar aferent punctului termic; z reglajul calitativ al temperaturii agentului termic secundar, respectiv al apei calde de consum se realizeaz cu ventile cu 2 ci montate pe conductele de agent primar la intrarea n schimbtoarele de cldur (variatia debitului de agent primar prin schimbtoare); z se recomand n situatiile n care consumul de energie termic pentru prepararea apei calde este comparabil sau mai mare dect cel pentru nclzire.
z
Page 50 of 65
- schema 3 (plansa 3) Punct termic urban ntr-o treapt serie pentru preparare agent termic de nclzire si ap cald de consum ( cu injectie de agent termic primar) se caracterizeaz prin:
z
reglajul calitativ al agentului termic de nclzire ( secundar) prin reglajul cantitativ al agentului termic primar (variatia debitului cu ventil cu 2 ci ) prin schimbtorul de caldur; z reglajul temperaturii apei calde de consum se realizeaz prin injectie de agent termic primar tur n returul provenit de la schimbtorul de cldur pentru nclzire, cu ventil cu 2 ci; z regimul de functionare cel mai dezavantajos este n punctul de frngere a graficului de reglaj, cnd instalatia de preparare ap cald de consum este alimentat integral prin injectie, n paralel cu instalatia de nclzire; cnd se nregistreaz consum maxim de ap cald de consum, se preia agent termic primar din necesarul pentru nclzire.
- schema 4 (plansa 4) Punct termic urban pentru preparare agent termic denclzire si ap cald de consum n 2 trepte, cu alimentare din retur primar de la schimbtorul de nclzire si injectie primar la treapta II se caracterizeaz prin:
z
utilizarea succesiv a apei fierbinti pentru ap cald si nclzire si reducerea temperaturii apei n conducta de ntoarcere, conduce la valoarea minim a debitului de ap fierbinte din retea; z debitul de agent primar nu este suficient pentru a prelua simultan vrfurile de consum de nclzire si de ap cald de consum se face prepararea cu prioritate a apei calde de consum sau a nclzirii; z se recomand pentru cazurile n care consumul maxim de cldur pentru prepararea apei calde de consum reprezint 10 100% din cel maxim pentru nclzire.
[top] ANEXA 2
TERMINOLOGIE
Nr. crt. 1.
Termen Agent termic sau purttor de energie termic
Definitie Fluid utilizat pentru a acumula, a transporta si a ceda energia termic. Agentul termic poate fi:
z z
primar, agentul termic care preia energia termic n instalatiile productorului si o transport pn la statia termic unde o cedeaz agentul termic secundar secundar, agentul termic care circul prin instalatiile consumatorului, prelund cldura de la agentul termic primar n statia termic
2.
Agentul termic cu parametrii ridicati Agent termic cu parametrii sczuti Alimentarea centralizat cldur Ap cald consum
Agent termic cu temperatur si presiune ridicat ap fierbinte, abur de medie si nalt presiune
3.
Agent termic cu temperatura si presiune sczute: ap cald, abur de subpresiune si de joas presiune.
4.
cu
Sistem de nclzire prin care se realizeaz alimentarea cu cldur dintr-o surs unic a unui numr mare de cldiri (un ansamblu, un cvartal, o localitate).
5.
de
Ap cald cu temperatura max.600C, utilizat n circuit deschis n scopuri igienice si menajere. Flux termic ce ptrunde ntr-o ncpere prin elementele de constructie delimitatoar.
6.
Aport de cldur ntr-o ncpere Asigurarea instalatiei nclzire Acces la retea
7.
de
Complex de msuri privind conceptia si dotarea cu aparatur a instalatiei n scopul evitrii producerii accidentelor n cazul depsirii parametrilor nominali de functionare (presiune, temperatur).
8.
Dreptul agentilor economici care produc si/sau furnizeaz energie termic, precum si al consumatorilor de energie termic de a se racorda si de a folosi, n conditiile legii, retelele termice de transport/distributie. Autoritatea National de Reglementare n domeniul Energiei (ANRE)
9.
Autoritate competent Aviz de sament ampla-
10.
Comunicare scris care se d de ctre operatorul de transport/distributie la cererea unui solicitant si care precizeaz acordul operatorului cu propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului si eventualele lucrri de eliberare de amplasament sau propune schimbarea amplasamentului obiectivului n cazul n care nu se poate elibera terenul. Aviz scris valabil numai pentru un anumit amplasament, care se emite de ctre operatorul de transport/distributie, la cererea unui utilizator, asupra posibilittilor si conditiilor de racordare la retelele termice, pentru satisfacerea cerinetelor utilizatorului, precizate la solicitarea avizului. Portiune din reteaua termic ce face legtura ntre reteaua exterioar de distributie a agentului termic n punctul termic sau partea interioar a instalatiei de nclzire. Totalitatea datelor si elementelor de natur tehnic, caracteristice unei instalatii de producere, transport, distributie sau utilizare a energiei termice. Persoan fizic sau juridic romn sau strin care cumpr si consum energie termic pentru uzul propriu si eventual, pentru un alt consumator racordat la instalatiile sale, denumit subconsumator. Consumatorul poate fi:
11.
Aviz tehnic racordare
de
12.
Bransament termic Caracteristicile tehnice Consumator de energie termic
13.
14.
Page 51 of 65
z z
de tip urban care utilizeaz energie termic pentru nclzirea locuintei, a birourilor institutiilor, a obiectivelor social-culturale a spatiilor comerciale si pentru prepararea apei calde de consum de tip industrial care utilizeaz energia termic n principal n scopuri tehnologice si, dac este cazul, pentru nclzire si/sau ap cald menajere
15. 16.
Centrala termic Conduct ducere Conduct ntoarcere Conducerea dispecer Contract de
Ansamblul de utilaje, aparate, conducte si armturi n care se prepar agentul de nclzire Conduct a unei instalatii bitubulare de ap cald sau fierbinte n care agentul termic circul de la sursa de cldur la consumator. Conduct a unei instalatii bitubulare de ap cald sau fierbinte n care fluidul circul de la consumator la sursa de cldur. Activitate specific efectuat de unitti specializate ce au relatii de autoritate asupra utilizatorilor retelelor termice, n scopul exploatrii coordonate a instalatiilor si echipamentelor componente, care necesit o comand unitar. Act juridic ncheiat ntre agenti economici din sector sau ntre agenti economici furnizori si consumatori, care contine clauze n conformitate cu prevederile contractului-cadru si clauze negociate. Reglementare cu caracter normativ care stabileste conditiile minimal pentru relatiile comerciale dintre agentii economici din sector si dintre acestia si consumatori. Stare de echilibru termic al corpului omenesc n procesul schimbului permanent de cldur dintre acesta si mediul nconjurtor. Transmiterea energiei termice n scopul livrrii ei la consumatori, utiliznd retele termice de distributie.
17.
de
18.
prin
19.
20.
Contract-cadru
21.
Confort termic
22.
Distributia energiei termice Energie termic transportat
23.
Cantitatea de energie termic pentru care se asigur serviciul de transport, msurat n punctul de livrare si reteaua termic.
24.
Furnizare de energie termic Furnizor de energie termic Indicatori performant generali de
Activitatea de comercializare a energiei termice (include si serviciile de msurare a energiei termice vndute la consumator) Persoan juridic, titular al unei licente de furnizare, care asigur alimentarea cu energie termic.
25.
26.
Parametrii ai serviciului de transport/distributie a energiei termice pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate urmrite la nivelul operatorului de transport/distributie a energiei termice si pentru care nu sunt prevzute penalizri n licent. Totalitatea instalatiilor de producere, transport si distributie a energiei termice executate n scopul asigurrii necesarului de energie termic consumatorului.
27.
Instalatii de alimentare cu energie termic Instalatie de producere a energiei termice Instalatie de utilizare a energiei termice Instalatie de nclzire central.
28.
Totalitatea instalatiilor care produc abur, ap fierbinte sau ap cald.
29.
Receptor care consum energia termic.
30.
Instalatie de nclzire la care cldura produs de o surs unic este utilizat de mai multi consumatori cu amplasamente diferite de cel al sursei. Poate fi:
z z
cu aer cald, n care necesarul de cldur al ncperii este asigurat cu aer cald cu corpuri statice, n care necesarul de cldur este asigurat cu corpuri de nclzire, care cedeaz cldura prin convectie liber sau prin radiatie
31.
Instalatia de nclzire cu parametrii ridicati (sczuti) Instalatie nclzire perimetral Necesar cldur Parametrii nominali functionare de
Instalatie de nclzire n care sunt utilizati agenti termici cu parametrii ridicati (sczuti).
32.
Instalatie de nclzire avnd corpuri de nclzire dispuse pe conturul ncperii, n scopul reducerii schimbului de cldur dintre corpul omenesc si elementele de constructie exterioare reci.
33.
de
Debit de cldur ce trebuie furnizat unei ncperi astfel nct, pentru conditii exterioare de calcul, s se asigure n interior o temperatur prescris. Parametrii care respect simultan toate valorile limit de functionare de durat impuse de:
34.
de
z z
standardul de performant pentru serviciul de furnizare a energiei termice standardul de performant pentru serviciile de transport si distributie a energiei termice
35. 36.
Putere termic Punct termic
Cantitatea de energie termic, n unitatea de timp; se exprim n MW Ansamblul de aparate, armturi si conducte servind la alimentarea instalatiilor interioare de nclzire de la o retea de agent termic cu parametrii ridicati, cu rolul de a modifica parametrii fluidului primar, de a asigura distributia,
Page 52 of 65
reglajul si msurarea diferitilor parametrii 37. Racord termic Ansamblul instalatiilor prin care se face legtura dintre o retea de transport a energiei termice si o statie termic/consumator de energie termic. Metod de reglare a cantittii de cldur prin variatia temperaturii agentului termic, pstrndu-se constant debitul de agent termic vehiculat. Metod de reglare a cantittii de cldur prin variatia debitului de agent termic vehiculat, pstrndu-se constant temperatura agentului termic. Metod de reglare a puterii termice prin care variaz att debitul ct si temperatura agentului termic. Ansamblul de conducte, instalatii de pompare si de alte instalatii auxiliare, cu ajutorul crora se transport continuu si n regim controlat energie termic de la productori la consumatori. Ansamblul de conducte cuprinse ntre limita cldirii principale a unei centrale termice si punctele termice, unde au loc prepararea agentului termic de nclzire (de parametrii redusi) si apa cald de consum. Ansamblul de conducte cuprinse ntre limita cldirii punctului termic sau a unei centrale termice de ap cald si limita cldirii consumatorilor de cldur si ap cald de consum. Ansamblul de conducte, instalatii de pompare si de alte instalatii auxiliare, cu ajutorul crora se transport continuu si n regim controlat energie termic de la productorii la statiile termice si/sau la consumatori. Ansamblul de conducte, instalatii de pompare si de alte instalatii auxiliare, cu ajutorul crora se distribuie continuu si n regim controlat energie termic din statiile termice sau din centrale termice al consumatori. Debitul de cldur-rezultat dintr-un bilant termic - necesar unei ncperi pentru ca n conditiile date de parametrii climatici exteriori, de degajri si consumuri ulterioare de cldur, s se asigure temperatura interioar de calcul permis. Ansamblul instalatiilor si constructiilor destinate producerii, transportului si distributiei prin retele termice, transformrii si utilizrii energiei termice, legate printr-un proces comun de functionare.
38.
Reglaj calitativ
39.
Reglaj cantitativ
40. 41.
Reglaj mixt Retea termic
42.
Retea primar
termic
43.
Retea termic secundar Retea termic de transport Retea termic de distributie Sarcina termic a consumatorilor
44.
45.
46.
47.
Sistem de alimentare centralizat cu energie termic Statie termic
48.
Ansamblul instalatiilor prin care se realizeaz adaptarea parametrilor agentilor termici la necesittile consumului si prin intermediul cruia se alimenteaz cu energie termic unul sau mai multi consumatori. Statia termic poate fi:
z z z
punct de distributie punct termic statie centralizat pentru preparare ap cald de consum
49.
Subconsumator de energie termic Temperatura exterioar calcul Temperatur interioar calcul Termoficare
Persoan fizic sau juridic ale crei instalatii sunt alimentate cu energie termic din instalatiile termice ale unui consumator, pe baz de contract.
50.
Temperatura conventional a aerului exterior adoptat n calculele termotehnice ale instalatiilor de nclzire. de
51.
Temperatura conventional a aerului interior adoptat n calculele termotehnice ale instalatiilor de nclzire. de
52.
Sistem energetic de producere combinat a energiei electrice si cldurii si de distribuire a acesteia printr-o retea de agent termic. Activitatea organizat pentru transmiterea energiei termice de la productori la statiile termice sau la consumatorii racordati direct la retelele termice de transport. Productori, furnizori, operatori de distributie, consumatori, care sunt racordati si/sau utilizeaz retele termice de distributie.
53.
Transportul energiei termice Utilizator al retelelor termice de distributie
54.
[top]
ANEXA 3
PRESCRIPTII TEHNICE UTILE LA PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA
1. Prescriptii privind proiectarea si executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic: I 6-98 I 7-98 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V curent alternativ si 1500 V curent continuu.
Page 53 of 65
I 9-94 I 13-94 I 13/1-96 I 27-82 I 36-93 I 37 C1 C4 C9 C 15 C 30 C 31 C 107-82 C 112-75 C 140 C 142-85 C 167-83 C 300-94 C 56-85 P 7-88 P 100-92 P 118 P 121-89 P 122-87 PE 107 PE 203-88 PE 215 NP 029-98 GP 039-99 SC 001/96 NGPM-96 Legea 10/1995 HG 273/94 HG 425/1994 Ordin 1992 MLPTL 2/h
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire central Normativ pentru exploatarea instalatiilor de nclzire central. Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a mbinrilor Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizrii din centrale si puncte termice Instructiuni tehnice pentru echilibrarea hidraulic prin diafragme a instalatiilor si retelelor termice cu ap cald si fierbinte Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, repararea, instalarea, exploatarea si verificarea cazanelor de ap fierbinte. Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea cazanelor de ap fierbinte Instructiuni pentru autorizarea sudorilor care execut lucrri de sudur n construirea, montarea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat. Prescriptii tehnice pentru proiectarea, montare, repararea, exploatarea si verificarea conductelor de abur si ap fierbinte sub presiune. Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea cazanelor mici de abur. Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea cazanelor de abur de joas presiune si a cazanelor de ap cald. Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea izolatiilor termice la constructii civile si industriale. Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de constructii. Normativ pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat. Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii. Norme privind cuprinsul si modul de ntocmire si pstrare a crtii tehnice a constructiei. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora. Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente. Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire. Normativ pentru proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale. Normativ de sigurant la foc a constructiilor. Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea msurilor de protectie acustic si antivibrativ la cldiri industriale. Instructiuni tehnice pentru proiectarea msurilor de izolare fonic la cldiri civile, social-culturale si tehnico-administrative. Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice. Instructiuni pentru calculul hidraulic al conductelor de ap fierbinte din retele de termoficare. Regulament privind exploatarea si ntretinerea retelelor de termoficare. Normativ de proiectare si executie pentru retele termice cu conducte preizolate montate n sol utilizate la transportul agentului termic de nclzire si a apei calde de consum. Ghid pentru calculul necesarului anual de cldur a cldirilor de locuit. Solutii cadru pentru montarea contoarelor la instalatii sanitare si de nclzire din cldirile existente. Norme generale de protectia muncii. Legea privind calitatea n constructii. Regulamentul de receptie a lucrrilor de constructie si instalatiile aferente acestora. Regulamentul pentru furnizarea si utilizarea energiei termice Metodologia de calcul dinamic al valorii investitiei Structura, continutul si modul de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia public de produse Structura, continutul si modul de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia public de servicii Legea serviciilor publice de gospodrie comunal Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n constructii Hotrrea pentru aprobarea clasificatiei si a duratei normate de functionare a mijloacelor fixe.
OMI 1012/2001 OMI-MLPTL 1013/2001 Legea 326/2001 HG 392/1994 HG 266/1994
Page 54 of 65
OMI 775/ 1998 HG 348/1993
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. Hotrre privind contorizarea apei si a energiei termice la consumatori urbani, institutii si agenti economici.
2. Stasuri privind proiectarea si executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic STAS 404/1-98 STAS 404/3-87 STAS 530/1-87 STAS 530/3-87 SR 1907-1-97 SR 1907-2-97 SR 4839 - 97 SR 8591-97 STAS 4377-76 STAS 2764-86 STAS 7132-86 Tevi din otel fr sudur, laminate la cald. Tevi din otel fr sudur, laminate la cald pentru temperaturi ridicate. Dimensiuni. Tevi din otel fr sudur, trase sau laminate la rece Tevi din otel fr sudur, trase sau laminate la rece, pentru temperaturi ridicate. Dimensiuni. Instalatii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescriptii de calcul. Instalatii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul Instalatii de nclzire. Numrul anual de grade zile. Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare. Compensatoare de dilatatie. Compensatoare plane n form de U, L, Z. Prescriptii de calcul. Cazane de abur, ap fierbinte si ap cald. Debite, presiuni si temperaturi nominale. Instalatii de nclzire central. Msuri de sigurant la instalatii de nclzire central cu ap cald avnd temperatura maxim de 1150C Instalatii de nclzire central. Caracteristici termice si hidraulice ale corpurilor de nclzire. Mrimi caracteristice. Armturi industriale. Robinete cu sertar. Conditii speciale de calitate. Armturi din font si otel. Robinete cu ventil. Conditii tehnice speciale de calitate. Rezervoare le presiune atmosferic pentru instalatii. Recipiente pentru hidrofor sau boilere Pn 6 si Pn 10. Amplasarea n localittii a retelelor edilitare subterane executate n sptur. Tevi din otel sudate elicoidale, pentru uz general. Tevi din otel sudate elicoidal, pentru constructii. Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea otelurilor. Conditii speciale de calitate. Srm de otel sudare. Vat mineral si produse din vat mineral. Conditii tehnice generale. Vat mineral. Cochilii din vat mineral. Tevi din otel sudate longitudinal, pentru instalatii
STAS 11247/1-79 STAS 1180-90 STAS 1181-87 STAS 8941-87 STAS 10827-87 STAS 8591/1-97 SR 6898/1-95 SR 6898/2-95 STAS112571-81 STAS 1126-87 STAS 5838/1-76 STAS 5838/2-80 STAS 5838/6-80 STAS 7656-90 [top]
ANEXA 4
A. CONTINUTUL DOCUMENTATIEI
pentru obtinerea agreerii de executie a lucrrilor de alimentare cu energie termic din partea furnizorului/distribuitorului Documentatia se ntocmeste de ctre ntreprinderile/firmele de constructie montaj sau reparatoare si se nainteaz la societatea furnizoare/distribuitoare. Documentatia va contine:
z
un memoriu n care se precizeaz felul lucrrilor (constructii-montaj si/sau reparatii), tehnologiile de executie, experienta n lucrri similare z numele, pregtirea si vechimea n specialitate a personalului tehnic de executie z dotarea cu utilaje de executie, aparatur de msur si control z lista de lucrri de referint executate
B.
Furnizorul/Distribuitorul de energie termic
Page 55 of 65
Unitatea: Adresa: Telefon: AGREERE PENTRU EXECUTIA LUCRRILOR nr............... din.......... n lista prevederilor Ordinului MLPTL nr..... si n urma verificrilor fcute si consemnate n procesul verbal nr.......... din ................ I. Se agreeaz pentru executia lucrrilor de alimentare cu energie termic ntreprinderea/firma .................... din ............... str.........................., nr......, urmare a cererii nr. ............... din .................. II. ntreprinderea/firma dispune de urmtorul personal autorizat pentru efectuarea lucrrilor de mai sus: ............................................................................................ ............................................................................................ ............................................................................................ ............................................................................................ ............................................................................................ si responsabil tehnic cu executia...................... ntreprinderea, prin reprezentatii si legali si personalul de verificare, rspund n mod solidar de respectarea dispozitiilor legale privind obiectul autorizatiei si a prescriptiilor tehnice n vigoare n domeniu. n cazul schimbrii denumirii, ntreprinderii activittii sau desfiintrii, ntreprinderea/firma (denumirea) are obligatia s anunte n termen de 15 zile, unitatea emitent a autorizatiei. Unitatea emitent Numele si prenumele Semntura L.S. [top]
ANEXA 5
MODELE DE SPECIFICATII DE ECHIPAMENTE PENTRU PUNCTE TERMICE
ANEXA NR.30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ...... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: POMP DE CONDUCT CU DUBLU ROTOR PE CIRCUITUL DE NCLZIRE Nr. Crt. 1. B. Date prezentate de contractant
A. Parametrii si conditii impuse de proiectant Parametri tehnici si functionali : Tipul: centrifug, n linie, cu motor trifazat Fluidul de lucru: apa cald 95 75 oC Temperatura maxim: 115 oC Presiune nominal: 6bar Debit nominal: 80 m3/h nltimea de pompare la debit nominal: 8 m H2O
Turatia normal: 2800 rot/min Frecventa: 50 Hz Randament global pomp 70% Putere electric: 4 kW Protectie la suprasarcin si la subsarcin Instalatie de legare la pmnt Actionare manual si automat Posibilitate de legare la tablou automatizare punct termic (controller) pentru comanda functionrii automate Conditiile privind exigentele de performant (asigurarea calittii) : - S fie agrementate tehnic MLPAT. - Nivel maxim de zgomot: 50 dB.
2.
Page 56 of 65
3.
Conditii de livrare si plat : - Se livreaz cu flansele de pe aspiratie si refulare inclusiv suruburile de prindere cu plcile de prindere pe suport sustinere. Conditii de garantie si postgarantie de la PIF: - Garantia minim: 2 ani. - Durata minim de viat:15 ani - Asigurarea pieselor de schimb n postgarantie: 15 zile. Alte conditii specifice : - Livrare furnitur n . sptmni de la ncheierea contractului. - Avans conform legislatiei n vigoare. - Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:
z z z z z z
4.
5.
prezentarea general; caracteristici tehnice; instructiuni de instalare si montaj; ncercri, probe si punere n functiune; defectiuni posibile si tehnici de depanare; instructiuni de exploatare.
- Se vor indica echipamentele si materialele necesare exploatrii si ntretinerii.
PROIECTANT, L.S.
CONTRACTANT (OFERTANT), L.S.
PRECIZRI: 1. Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanei A. 2. Contractantul (ofertantul) rspunde de corectitudinea completrii coloanei B. 3. Contractantul (ofertantul) va anexa la fiecare specificatie tehnic, fisa tehnic a furnizorului, pentru a se verifica concordanta cu parametrii tehnici nscrisi n documentele de licitatie. ANEXA NR. 30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ...... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: STATIE DE DEDURIZARE A APEI MONOBLOC B. Date prezentate de contractant (ofertant)
Nr. Crt. 1.
A. Parametrii si conditii impuse de proiectant
Parametrii tehnici si functionali : Debit statie 2 m3/h - Presiune minim de lucru 3 bari; se va specifica presiunea maxim admis; - Temperatura maxim a apei: 40oC - Kit de regenerare, cu sol.NaCl 8% - Duritatea total a apei la intrarea n statie 12 oG - Duritatea la iesire din statie 0,112 oG - Functionare continu ( 2 filtre Na-cationice) - Automatizarea procesului de regenerare, splare si afnare.
2.
Conditii privind exigentele de performant (de asigurare a calittii): - s fie agrementat MLPAT - s se prezinte cartea tehnic n limba romn Conditii de livrare si plat: - Agregatul se va livra n termen, mpreun cu schitele de montaj si certificatul de garantie - Se va livra echipat complet (inclusiv contorul de ap) - Pentru prima functionare se va asigura masa cationic si regeneratorul (sare) Conditii de garantie si post garantie: - Garantie minim 2 ani - Rezolvarea problemelor ivite n garantie n termen de 5 zile - Asigurarea pieselor de schimb n post garantie n termen de 15 zile - Asigurarea prin contract a masei cationice necesare si dup perioada de garantie. Alte conditii specifice: - Livrarea n..sptmni dup ncheierea contractului - Avans conform legislatiei n vigoare
3.
4.
5.
Page 57 of 65
- Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:

z z z z z z
prezentarea general caracteristici tehnice instructiuni de instalare si montaj incercari, probe si punere n functiune defectiuni posibile si tehnici de depanare instructiuni de exploatare
- Se vor indica echipamentele si materialele necesare exploatrii si ntretinerii - Functionare automat (dedurizare; regenerare; splare, afnare) - Alimentare electric 220 V/50 Hz - Cdere de presiune d 5-6 m H2O
PROIECTANT, L.S.
PRECIZARI: 1. Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanei A 2. Contractantul (ofertantul) rspunde de corectitudinea completrii coloanei B 3. Contractantul (ofertantul) va anexa la fiecare specificatie tehnic, fisa tehnic a furnizorului, pentru a se verifica concordanta cu parametrii tehnici nscrisi n documentele de licitatie. ANEXA NR.30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ...... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: MODUL DE EXPANSIUNE Nr. crt 1 B. date prezentate de contractant
A. Parametrii si conditii impuse de proiectant Component si parametrii tehnici si functionali: - 2 rezervoare preluare volum rezultat din dilatare si ap adaos, cu nivel liber si V = 4000 l fiecare cu stuturi pentru umplere, golire, preaplin, aspiratie pompe, legtur ntre rezervoare - 2 pompe ap de adaos: cu D = 2 m3/h; H = 45 mH20 cu putere electric instalat minim(1 n functiune+1rezerv) - robinet deversor cu 2 ci si actionare electric, presiune maxim de lucru - 5 bar (1 sau 2 bucti) - robinet electromagnetic alimentare cu ap dedurizat D = 2 m3/h, KVS si diametrul se stabilesc de furnizor - vas tampon cu membran; volumul util se determin de furnizor functie de presiune din sistem (min, max) si de debitul de ap vehiculat - tablou comand si alimentare electric si regulator numeric cu posibilitti de interconectare la controllerul centralei termice - elemente de comand si automatizare aferente; presostat, senzor nivel Caracteristicile fluidului de lucru: - temperatura maxim: 115 oC - temperatura minim: 5 oC - presiunea maxim de lucru: 5 bar - presiunea minim n sistem : 1,5 bar
Conditii privind exigentele de performant (asigurarea calittii) : - s fie agrementat MLPAT - nivel maxim de zgomot: 50 dB Conditii de livrare si de plat : Modulul se va livra cu armturile, elementele de comand si control si conductele aferente; conditii de livrare si plat conform contractului cu beneficiarul Conditii de garantie si postgarantie de la PIF: - Garantia minim: 2 ani - Asigurarea pieselor de schimb n post garantie: 15 zile - Durata minim de viat: 12 ani Alte conditii specifice : - Livrarea n sptmni dup ncheierea contractului - Avans conform legislatiei n vigoare - Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:
Page 58 of 65
prezentarea general caracteristici tehnice instructiuni de instalare si montaj ncercri, probe si punere n functiune CONTRACTANT (OFERTANT), L.S.
PROIECTANT, L.S.
PRECIZRI: 1. Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanei A. 2. Contractantul (ofertantul) rspunde de corectitudinea completrii coloanei B. 3. Contractantul (ofertantul) va anexa la fiecare specificatie tehnic, fisa tehnic a furnizorului, pentru a se verifica concordanta cu parametrii tehnici nscrisi n documentele de licitatie.
ANEXA NR.30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ....... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: SCHIMBTOR DE CLDUR CU PLCI PENTRU PREPARARE ACM Nr. crt 1. B. Date prezentate de contractant 1
A. Parametrii si conditii impuse de proiectant Parametri tehnici si functionali : - capacitate termic orar Q =0,8 Gcal/h; - temperatura agentului termic primar 130/70 oC; - temperatura agentului termic secundar 10/60 oC; - presiunea maxim de lucru 6 bar - debit agent termic primar D = 13,5 m3/h - debit ap cald de consum D = 16 m3/h
- se vor preciza pierderile de presiune pe ambele circuite ale schimbtorului;

acestea vor fi utilizate pentru stabilirea nltimii de pompare a pompelor de pe cele dou circuite (Hsch). 2. Conditii privind exigentele de performant (asigurare a calittii) : - randament: minim 90% - agrement MLPAT Conditii de livrare si plat : Conform ntelegerii acceptat de beneficiar Conditii de garantie si postgarantie de la PIF : - Garantia minim: 2 ani. - Durata minim de viat:15 ani - Asigurarea pieselor de schimb n postgarantie: 15 zile. Alte conditii specifice : - Livrare furnitur n . sptmni de la ncheierea contractului. - Avans conform legislatiei n vigoare. - Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:
z z z z z z
3.
4.
5.
PROIECTANT, L.S. PRECIZRI: 1. Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanei A.
Page 59 of 65
2. Contractantul (ofertantul) rspunde de corectitudinea completrii coloanei B. 3. Contractantul (ofertantul) va anexa la fiecare specificatie tehnic, fisa tehnic a furnizorului, pentru a se verifica concordanta cu parametrii tehnici nscrisi n documentele de licitatie.
ANEXA NR.30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ..... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: SCHIMBTOR DE CLDUR CU PLCI PENTRU NCLZIRE B. Date prezentate de contractant 1
Nr. Crt. 1.
A. Parametrii si conditii impuse de proiectant Parametri tehnici si functionali : - capacitate termic orar Q = 1,6 Gcal/h; - temperatura agentului termic primar 130/70 oC; - temperatura agentului termic secundar 95/75 oC; - presiunea maxim de lucru 6 bar - debit agent termic primar D = 30 m3/h - debit agent termic nclzire D = 80 m3/h - se vor preciza pierderile de presiune pe ambele circuite ale schimbtorului; acestea vor fi utilizate pentru stabilirea nltimii de pompare a pompelor de pe cele dou circuite (Hsch).
2.
Conditii privind exigentele de performant ( asigurare a calittii) : - randament: minim 90% - agrement MLPAT Conditii de livrare si plat : Conform ntelegerii acceptat de beneficiar Conditii de garantie si postgarantie de la PIF : - Garantia minim: 2 ani. - Durata minim de viat:15 ani - Asigurarea pieselor de schimb n postgarantie: 15 zile. Alte conditii specifice : - Livrare furnitur n . sptmni de la ncheierea contractului. - Avans conform legislatiei n vigoare. - Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:
z z z z z z
3. 4.
3 4
5.
PROIECTANT, L.S.
ANEXA NR. 30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ..... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: POMP DE CONDUCT RECIRCULARE AP CALD DE CONSUM
Page 60 of 65
Nr. crt. 1.
A. Parametrii si conditii impuse de proiectant Parametri tehnici si functionali : Tipul: centrifug, n linie, cu motor trifazat Fluidul de lucru: apa cald 60 oC Temperatura maxim: 80 oC Presiune nominal: 6 bar Debit nominal: 16 m3/h nltimea de pompare la debit nominal: 12 m H2O Turatia normal: 2800 rot/min Frecventa: 50 Hz Randament global pomp 70% Putere electric: 2,2 kW Protectie la suprasarcin si la subsarcin Instalatie de legare la pmnt Actionare manual si automat Posibilitate de legare la tablou automatizare punct termic (controller) pentru comanda functionrii automate
B. Date prezentate de contractant
2.
Conditiile privind exigentele de performant (asigurarea calittii) : - S fie agrementate tehnic MLPAT. - Nivel maxim de zgomot: 50 dB. Conditii de livrare si plat : Se livreaz cu flansele de pe aspiratie si refulare inclusiv suruburile de prindere cu plcile de prindere pe suport sustinere. Conditii de garantie si postgarantie de la PIF : - Garantia minim: 2 ani. - Durata minim de viat:15 ani - Asigurarea pieselor de schimb n postgarantie: 15 zile. Alte conditii specifice : - Livrare furnitur n . sptmni de la ncheierea contractului. - Avans conform legislatiei n vigoare. - Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:
z z z z z z
3.
4.
5.
- Se vor indica echipamentele si materialele necesare exploatrii si ntretinerii. PROIECTANT, L.S. CONTRACTANT (OFERTANT), L.S.
ANEXA NR.30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ...... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: ROBINET DE SEPARARE CU TREI CI, CU ACTIONARE ELECTRIC PENTRU CIRCUITUL DE PREPARARE AP CALD DE CONSUM Nr. crt. 1. B. Date prezentate de contractant
A. Parametrii si conditii impuse de proiectant Parametri tehnici si functionali : Tipul: Robinet cu 3 ci, de separare, cu actionare electric pe returul de agent termic primar, pentru reglajul temperaturii la nivelul shimbtorului de preparare ap cald de consum Fluidul de lucru: ap fierbinte 130 70 oC Temperatura maxim: 150 oC
Page 61 of 65
Caracteristica de lucru: liniar Cderea de presiune maxim: 1,7m H2O Diametrul nominal va fi ales de furnizor functie de KVS calculat pentru un debit de trecere D = 80 m3/h Procentul de reglare: min.1:30 Presiunea nominal: 6 bar Actionarea electric: furnizorul va preciza puterea, turatia si tensiunea de alimentare 2. Conditiile privind exigentele de performant : - S fie agrementat MLPAT. - Documentatie tradus n limba romn. Conditii de livrare si plat : - Se vor livra si contraflansele si suruburile de prindere. - Condtii de livrare si de plat conform contractului cu beneficiarul. Conditii de garantie si postgarantie de la PIF : - Garantia minim: 3 ani. - Durata minim de viat: 5ani - Asigurarea pieselor de schimb n postgarantie: 15 zile. Alte conditii specifice : - Livrarea furniturii complete n . sptmni de la ncheierea contractului. - Avans conform legislatiei n vigoare. - Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:
z z z z z z
3.
4.
5.
PROIECTANT, L.S.
ANEXA NR.30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ..... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: ROBINET DE REGLAJ CU DOU CI, CU ACTIONARE ELECTRIC PENTRU CIRCUITUL DE PREPARARE AGENT TERMIC NCLZIRE Nr. crt. 1. B. Date prezentate de contractant
A. Parametrii si conditii impuse de proiectant Parametri tehnici si functionali : Tipul: Robinet cu 2 ci, de separare, cu actionare electric pe turul de agent termic primar, pentru reglajul temperaturii la nivelul shimbtorului de preparare agent termic nclzire Fluidul de lucru: apa fierbinte 130 oC Temperatura maxim: 150 oC Caracteristica de lucru: liniar Cderea de presiune maxim: 1m H2O Diametrul nominal va fi ales de furnizor functie de KVS calculat pentru un debit de trecere maxim D = 80 m3/h Presiunea nominal: 6 bar Actionarea electric: furnizorul va preciza puterea, turatia si tensiunea de alimentare Conditiile privind exigentele de performant :
2.
Page 62 of 65
- S fie agrementat MLPAT. - Documentatie tradus n limba romn. 3. Conditii de livrare si plat : - Se vor livra si contraflansele si suruburile de prindere. - Condtii de livrare si de plat conform contractului cu beneficiarul. Conditii de garantie si postgarantie de la PIF: - Garantia minim: 3 ani. - Durata minim de viat: 5ani - Asigurarea pieselor de schimb n postgarantie: 15 zile. Alte conditii specifice : - Livrarea furniturii complete n . sptmni de la ncheierea contractului. - Avans conform legislatiei n vigoare. - Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:
z z z z z z
4.
5.
- Se vor indica echipamentele si materialele necesare exploatrii si ntretinerii. PROIECTANT, L.S. CONTRACTANT (OFERTANT), L.S.
ANEXA NR.30 - SPECIFICATII TEHNICE PERSOANA JURIDIC ACHIZITOARE (INVESTITOR): OBIECTIVUL: PUNCT TERMIC PENTRU NCLZIRE SI PREPARARE AP CALD DE CONSUM SPECIFICATIA TEHNIC (FISA TEHNIC) NR. ..... UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC: ROBINET DE REGLAJ CU DOU CI, CU ACTIONARE ELECTRIC PENTRU CIRCUITUL DE PREPARARE AP CALD DE CONSUM Nr. A. Parametrii si conditii impuse de proiectant crt. 1. Parametri tehnici si functionali : Tipul: Robinet cu 2 ci, de separare, cu actionare electric pe turul de agent termic primar, pentru reglajul temperaturii la nivelul shimbtorului de preparare ap cald de consum Fluidul de lucru: apa fierbinte 130 oC Temperatura maxim: 150 oC Caracteristica de lucru: liniar Cderea de presiune maxim: 1m H2O Diametrul nominal va fi ales de furnizor functie de KVS calculat pentru un debit de trecere maxim D = 30 m3/h Presiunea nominal: 6 bar Actionarea electric: furnizorul va preciza puterea, turatia si tensiunea de alimentare Conditiile privind exigentele de performant : - S fie agrementat MLPAT. - Documentatie tradus n limba romn. Conditii de livrare si plat : - Se vor livra si contraflansele si suruburile de prindere. - Condtii de livrare si de plat conform contractului cu beneficiarul. Conditii de garantie si postgarantie de la PIF : - Garantia minim: 3 ani. B. Date prezentate de contractant
2.
3.
4.
Page 63 of 65
- Durata minim de viat: 5ani

5.
- Asigurarea pieselor de schimb n postgarantie: 15 zile. Alte conditii specifice : - Livrarea furniturii complete n . sptmni de la ncheierea contractului. - Avans conform legislatiei n vigoare. - Echipamentul va fi nsotit de cartea tehnic n care se vor indica:
z z z z z z
PROIECTANT, L.S.
PRECIZRI: 1. Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanei A. 2. Contractantul (ofertantul) rspunde de corectitudinea completrii coloanei B. 3. Contractantul (ofertantul) va anexa la fiecare specificatie tehnic, fisa tehnic a furnizorului, pentru a se verifica concordanta cu parametrii tehnici nscrisi n documentele de licitatie. [top]
ANEXA 6
DATE SUPLIMENTARE PRIVIND FUNCTIILE SI ECHIPAMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE TELEGESTIUNE

Functiile nivelurilor de conducere - nivel 1 - de culegere, achizitie date Echipamentele de achizitie de la acest nivel se cupleaz cu aparatura de msur, comand, control si transmitere date la nivelul ierarhic superior. Acest nivel trebuie s ndeplineasc urmtoarele functii:
z
asigurarea interfetei de proces cu sistemul de supraveghere si conducere, prin achizitia automat, msurarea si reglarea parametrilor din proces z transmiterea parametrilor prelucrati periodic cu reactualizarea automat a informatiilor z prelucrarea informatiilor pentru crearea de baze de date istorice, evenimente, grafice etc. z accesul la nivel superior prin protocoale standardizate
- nivel 2 - de comand si supraveghere proces (dispecerat sectie,dispecerat CT) Echipamentele aferente acestui nivel asigur controlul si monitorizarea ariei sau zonei din proces prin intermediul interfetelor de comunicatie n statiile de lucru (operare) - nivelul 3 nivelul de management si optimizare a procesului Acest nivel corespunde competentelor dispecerului coordonator al sistemului , la nivel central, a crui sarcin principal este de a asigura echilibrul dintre producere si consum, a gestiona alarmele generate n sistem, arhivarea datelor istorice de evolutie a unor parametrii din sistem etc. n conditii de economicitate si sigurant. Sistemul de conducere prin dispecer tip SCADA se compune din echipamente, produse sau procedee materiale sau logice, destinate functiilor de gestiune, securitate, control-comand si mentenant a procesului, interconectate la retele interioare sau exterioare (publice) de telecomunicatie. Dispeceratele de energie termic, pentru a putea supraveghea si controla att sursele cat si retelele de distributie, se prevd a fi dotate, in functie de mrimea si complexitatea sistemului de alimentare cu energie termic: computer (server) de gestiune complet, de sintez a informatiilor primite de la dispeceratele de zon (la dispeceratul central) z computer personal PC compatibil IBM z una sau dou imprimante ( pentru tiparirea rapoartelor zilnice si pentru tiparire alarme si testri) z unitatea de alimentare cu energie electric de sigurant z interfata de comunicatie incluznd unitatea de apelare telefonic sau statia radio software-ul atasat aplicatiei date pentru supravegherea retelei, comunicatia bidirectional cu echipamentul din statia de pompare si din cminele cu vane motorizat z schema sinoptic pentru supravegherea sistemului fizic (la dispeceratul central)
z
Page 64 of 65
Dotarea dispecerilor cu echipamentele de supravegere, control-comand va permite preluarea de date privind: a) Msurare a parametrilor din sistem
z temperatur, presiune, debit de la : plecrile din surs (central, punct termic) z cminele de vane si noduri din retea ; z statii intermediare de pompare
b) Comenzi
z
vanele de sectionare ale magistralelor de termoficare si pompele principale din statiile intermediare de pompare (se stabilesc prin proiect)
c) Semnalizri
z z
de pozitie a vanelor cu actionare automat din reteaua de termoficare de stare (pornit/oprit) a pompelor din statiile intermediare de pompare z de stare (normal sau avarie) a conductelor sistemului
Dotarea se stabileste prin proiect dup analiza tehnico-economic a solutiei de telecomunicatie d) Telecomunicatii
z
legturi telefonice directe; z legturi radio; cabluri de telecomunicatii
e) Calculator de proces
z
n cazul sistemelor complexe, pe msura rezultatelor cercetrilor si experimentrilor efectuate
Dotarea caminelor de vane si a nodurilor termice: a) Msurare

z z
presiunea pe conductele de ducere si ntoarcere ale magistralelor si ramificatiilor, nainte si dup vane; temperatur pe conductele de ducere ale magistralelor si pe conductele de ntoarcere ale ramificatiilor; z duritatea apei (prize si rcitor probe) pe conductele de ntoarcere ale ramificatiilor; z transmiterea la distant a parametrilor.
b) Comenzi
z
vanele si pompele locale;
c) Semnalizri
z z
de pozitie a vanelor cu actionare automat din retea; de pozitie a aparatelor de conectare a pompelor locale.
d) Telecomunicatii
z
legturi telefonice directe si radio cu dispecerii de executie, dup caz.
Functiile specifice ndeplinite de automatizare n cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu cldur sunt functii operative prin care se asigur supravegherea si conducerea direct a procesului n timp real. Functiile specifice de supraveghere-conducere a PT: a) Functie de supraveghere:
z
msurare parametrii tehnologici: presiune, debit, temperatur, energie termic, energie electric z supravegherea strii utilajelor: - manual /automat z pornit/oprit z semnalizare iesiri din limitele normale la parametrii si utilaje (avarii) z afisare n format alfa numeric: z valorile parametrilor msurati/calculati z mesaje: avarie, stri z liste de evenimente z coduri si index la contoare
b) Functie de comand, reglare :

z
reglarea specializat a temperaturii pentru nclzire si ap cald consum, reglarea debitelor; z comenzi de protejare a instalatiei z selectarea regimului de functionare a utilajelor si echipamentelor
Page 65 of 65
comenzi de configurare echipamente
[top]

NP058 2002

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP058 2002

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

1.8. Nu fac obiectul prezentului normativ:

2. CONDITII GENERALE DE REALIZARE A INVESTITIILOR. AVIZE SI ACORDURI

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

proiectului de executie ; proceselor verbale de receptie; autorizatiei de functionare.

Legea 72/12.07.1996 privind finantele publice;

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

4. AGREEREA FIRMELOR DE PROIECTARE SI EXECUTIE. AUTORIZAREA INSTALATORILOR

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

5. SOLUTII DE ALIMENTARE CENTRALIZAT CU CLDUR

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

6. 12. Sarcina termic de calcul a punctelor termice se determin functie de:

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

7. REGLAREA FURNIZRII CLDURII GRAFICE DE REGLAJ

- Din punct de vedere al elementelor reglate ( al debitului de cldur transmis consumatorilor):

reglaj calitativ ; reglaj cantitativ; reglaj mixt (calitativ - cantitativ).

reglare continu constant; reglare continu variabil; reglare cu ntreruperi.

7.9. Graficele de reglaj se ntocmesc n urmtoarele ipoteze:

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

manual (la sistemele care nu au suferit modernizri sau reabilitri); automat.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

Diametrul nominal al conductelor, Dn

De la suprafata izolatiei pn la peretele canalului

Intre suprafetele straturilor de izolatie a dou conducte nvecinate

De la suprafata izolatiei pn la planseul canalului

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

400.450 500...600 700...800 900...1000 1100...1200

200 200 200 300 350

160 200 200 300 300

120 150 150 200 250

1,5 1,5 2,0

0,5*) 0,5 0,5 0,6**) 1,5

0,5 0,6 1,5 0,5

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

5,0 6,0 7,0

conf.tab. 8.44 pct.1 [mm] 3,50

4,00 5,00 6,00 cf.normativelor specfice 5,00

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

0,60* 3,00* 0,60 1,00

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

150 175 200 250 300 350 400 450

75 80 90 100 115 130 145 160

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

8.143. Calculul hidraulic nu se poate face fr a cunoaste:

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

8.149. Pentru fiecare tronson din schem se specific:

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

9. EXECUTIA RETELELOR TERMICE

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA I