U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M.

Sandu - All rights reserved

4. Transportul apei: aductiuni si retele de distributie

Ansamblul constructiilor si instalatiilor care asigura transportul apei de la
captare la rezervoare (consumator) formeaza aductiunea.
Alegerea solutiei unei aductiuni are la baza:
 pozitiile (cotele) amplasamentelor captarii si rezervoarelor;
 traseele disponibile: cai de transport apropiate, numarul minim de
obstacole (depresiuni s.a.);
 marimea debitului si calitatea apei transportate;
 disponibilitate tehnologica: materiale, dotari electromecanice, tehnologii
de executie, alimentare cu energie;
 obiectivele aductiunii, siguranta ceruta.
Hidraulic sunt:
 aductiuni tip conducta:

Gravitational

Prin pompare

 aductiune tip canal (apeduct).

30
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

4.1 Dimensionare aductiuni

4.1.1 Aductiune gravitationala sub presiune
Se cunosc: debitul – Q, diferenta de cota între C (captare) si R (rezervor),
lungime traseu L, caracteristica materialului 1/n.
Se cere sa se determine diametrul Dn:
Q  AC RI ;
unde:
A – sectiunea [m2];
C – coeficientul Chezy; C = 1/n R0.166;
I – panta hidraulica – I=H/L.
Din expresia:
π  1  D  0.166 D H
Q (D 2 )      .
4  n  4  4 L 

Se poate obtine Dn – diametrul – prin care se poate transporta Q, pe lungimea

L, printr-un material caracterizat de 1/n, la o sarcina hidraulica H.
Valorile k = 1/n:
 83 – conducte metalice;
 90 – conducte din materiale plastice (PE, PVC, materiale compozite);
 74 – beton.
Calculul practic se efectueaza:
 prin aproximari succesive: diferite valori pentru D, pâna când se
îndeplineste conditia Q;
 cu ajutorul diagramelor – anexa 1: metal, beton, compozit; cu ajutorul
acestora cunoscând 2 valori (Q si I) se pot determina Dn si v.

4.1.2 Aductiuni prin pompare

Sectiunea (diametrul) rezulta pe baza unui calcul tehnico-economic. Diametrul
aI E anuale minime
economic reprezina acel diametru (sectiune) care realizeaza cheltuieli
din investitii si exploatare. 30

Se elaboreaza, grafic sau tabelar, calculul cheltuielilor anuale

25 pentru diferite
diametre:
aI+E 20

15

E aI 10

5
31
0
50 40 Dec 30 20 10
Di
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

unde:
I – investitie;
I = pL; p – costul unitar lei/m;
a – cota de amortisment: 10 ani  a = 0.1; 20 ani  a = 0.05;
E – cheltuieli totale cu energia de pompare;
γQH
E  n F  CF ;
102  η

unde:
 - 1 [tf/m3];
Q – debitul [m3/s];
nF – numarul de ore de functionare al Statiei de Pompare;
CE – cost unitar energie [lei/kWh];
H – înaltimea de pompare;
H  H g  h ra  h rr ;

H g  C max
Rez  C asp ;
min

hra – pierderea de sarcina pe sistemul de aspiratie ( 1.0 m);

hrr – pierderea de sarcina pe conducta de refulare;
Q2
h rr  I  L   L (dimensiuni în m);
A 2C2R
Q2
H  Hg  h ra  L.
A 2C2R
Se observa ca înaltimea de pompare variaza invers proportional cu diametrul
Dn. ¥n practica se utilizeaza notiunea de viteza economica:
 vec – 1.0 m/s, pentru Q < 300 dm3/s si functionare permanenta (nF = 8760 m);
 vec – 2 - 3 m/s, pentru Q = 100-500 dm3/s si functionare nF = 500 – 800 ore/an.

32
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

4.1.3 Aductiuni de tip canal (apeduct)

Canale deschise se utilizeaza pentru transportul apelor brute; la debite mari, în
conditii de traseu favorabil (panta radier  panta teren); au probleme în perioada de
iarna (înghet, gheata, zai) si pentru transportul apelor brute cu încarcare mare în
suspensii.
Forma optima: sectiune trapezoidala; în functie de viteza apei, natura terenului
în care se construieste, stabilitate taluze se protejeaza corespunzator cu: peren de
anrocamente, din placi de beton.
Dimensionarea cuprinde:
- Stabilirea formei sectiunii pe baza caracteristicilor ternului
h

h2
h Q=f(h)
h
h1

Q1 Qd Q2 Q
A  (b  m  h)  h ;

m = ctg ;
P  b  2h 1  m 2 ;
R = A/P;
C = 1/nR0.166.
Q=AC R I R
Se dau diferite valori pentru h si se traseaza cheia limnimetrica Q = f(h); cu Qd
se obtine înaltimea apei în canal.
¥n expresii IR – reprezinta panta radierului dupa directia de curgere; sau
diferenta de cota (raportata la lungime) între doua sectiuni succesive ale canalului în
care miscarea se poate considera permanenta si uniforma.
Apeducte. Sunt canale închise, utilizate pentru transportul apei curate (potabile) pe
distante mari, în conditii favorabile de teren.
S-au executat din cele mai vechi timpuri din: zidarie de piatra, de caramida,
din beton simplu. ¥n timpurile moderne se executa din tuburi prefabricate de beton
armat, materiale compozite, PVC sau PE.
Forma optima este circulara datorita comportarii bune hidraulic, cât si la
solicitarile terenului în care se pozeaza.
Dimensionarea este identica cu cea de la canale deschise.

33
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

4.2 Tuburi pentru constructia aductiunilor

4.2.1 Tuburi din otel
Utilizate datorita usurintei executiei (îmbinare cu sudura) si adaptarea usoara
la sarcini interioare si exterioare nelimitate.
Necesita masuri deosebite pentru protectia la coroziune.
¥mbinare: prin sudura sau flanse cu buloane pentru spatii vizitabile. Sunt
necesare masuri speciale pentru executia sudurilor: compatibilitate electrod – material
tub, temperatura mediului ambiant, protectia si controlul cordoane sudura.
Flansele de îmbinare au perscriptii determinate de marime, numarul de
buloane, diametrul acestora si presiunea de strângere pe baza presiunii din conducta.

Figura 4.1. ¥mbinarea tevilor de otel: a - cap la cap, conducta cu pereti subtiri; b - cap la cap, conducta
cu pereti grosi; c - ordinea de executie a cordoanelor de sudura; d - îmbinarea cu flansa cu gât; e -
sudarea corecta a flansei disc pe capatul conductei

Protectia tuburilor din otel

 prin izolare cu straturi protectoare din citom si pânza la interior si exterior,
functie de agresivitatea terenului de pozare; exemplu: izolatie foarte
întarita (rezistivitate sub 5 m): grund, 2 înfasurari de rezistenta între 3
strate de bitum si o înfasurare de protectie ( = 10 - 12 mm);

34
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

 protectie catodica: la 1 – 2 km se leaga la conducta electrozi de metal

introdusi în pamânt; se creeaza un circuit între electrozi (anod) si conducta
(catod); circuitul se asigura cu o sursa electrica.

4.2.2 Fonta de presiune

Cele mai vechi tuburi utilizate. Au fost cele mai utilizate în secolul trecut.
Durabilitate mare (aductiune în functiune peste 100 ani), rezistente la
coroziune.
Ca dezavantaj: material nerezistent la sarcini dinamice si seismice; îmbinare
cu mufa si plumb stemuit, deosebit de costisitoare si manopera mare.

4.2.3 Fonta ductila

Material aparut în anii 1950, care elimina dezavantajele fontei de presiune
(este elastic) datorita grafitului încorporat sub forma de granule (sau bile).
Tuburile sunt protejate la interior cu un strat de mortar de ciment cu nisip
tratat termic si la exterior cu protecitie de Zn.
¥mbinarile se realizeaza cu mufa cu filet, cu presetupa care strânge, prin filet
sau buloane, garnitura.
Figura 4.2. Tipuri de îmbinari folosite pentru tuburile de fonta

¥n conditii de executie controlata de calitate, aductiunile din fonta ductila

prezinta siguranta deosebita. Sunt scumpe (3 – 5 USD/kg de fonta ductila).
4.2.4 Betonul armat precomprimat
Betonul armat precomprimat a fost utilizat curent în anii 1960 – 1990.
Materialul este precomprimat atât pe directie longitudinala, cât si transversala.
Betonul utilizat este de marca superioara si tratat controlat.
¥mbinarea se realizeaza cu garnitura de cauciuc, deformata între mufa si
capatul drept al tubului urmator.

35
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

Figura 4.3. ¥mbinare tuburi beton armat precomprimat

Tuburile din beton armat precomprimat au constituit o buna solutie pentru

etapa în care au fost promovate prin robustetea solutiei. ¥n timp a aparut starea de
oboseala a armaturii la sarcini alternative (variatia zilnica a presiunii în conducta) si
deficiente legate de îmbatrânirea garniturii. Comportare slaba la sarcini dinamice si
seismice.

4.2.5 Materiale plastice

Sub forma polietilenei de înalta (medie) densitate (PEID) sau policlorura de
vinil (PVC); în ultimii 15-20 ani s-a dezvoltat o gama foarte larga de tuburi si la
diametre foarte mari.
Avantajele materialelor plastice
 usoare (PE - 0.93 g/cm3, PVC – 1.4-1.6 g/cm3) si cu facilitati deosebite de
executie si montaj prin sudura sau lipire;
 rezistente la coroziune atât a apei cât si a terenului în care se pozeaza.
Dezavantaje
 comportarea în timp, pe durate mari (20-30 ani), practic cu numeroase
necunoscute;
 coeficienti de dilatatie termica relativ mari care necesita masuri speciale de
pozare.

36
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

4.2.6 Alte tipuri de materiale

Materiale compozite: PAFS – poliesteri armati cu fibra de sticla în diferite
tehnologii.
Se executa pâna la diametre de 2400 mm si presiune de lucru 20-30 bar.
Tuburile se executa din înfasurari de fibra de sticla continue si toate combinate
cu un întaritor din nisip în miezul de turnare.
Sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru usurinta montajului (îmbinari la 6
m).
¥mbinarea se realizeaza cu mufa de trecut pe tub din acelasi material, prin
lipire sau cu inele de cauciuc elastomeric, montate în santuri special prevazute în
peretele exterior al tubului si al mufei.
Avantajele sunt impuse de greutate (1/4 fata de tuburile din fonta), rezistente
la coroziune si comportarea buna la sarcini dinamice.
Dezavantaje. Nu se cunoaste cu precizie comportarea în timp îndelungat (50
ani), atât din punct de vedere al calitatii apei transportate, cât si al comportarii
structurale.

4.3 Echipare aductiuni

Pentru interventii si exploatare aductiunea trebuie echipata cu:
 camine pentru vane, ventil si golire;
 camine pentru limitarea presiunii;
 masive de ancoraj;
 constructii speciale la subtraversari: râuri, cai ferate, drumuri;
 dispozitive de masurare a debitelor, combaterea loviturii de berbec.
Caminele de vane se prevad pentru izolarea tronsoanelor; distantele maxime în
aliniament nu depasesc 750 – 1000 m; în general se cupleaza cu piese de golire, ventil
sau saubtraversari;
Camine de golire în toate punctele joase;
Camine de ventil în toate punctele înalte pentru evacuare aer (sau introducere
aer la golire);
Figura 4.4. Camin de vana de linie si golire

37
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

Masive de ancoraj
La toate conductele îmbinate cu mufe si capat drept sunt necesare masive de
ancoraj pentru preluarea fortei de smulgere din curba.
Practic, este necesar ca rezultanta fortelor din presiunea apei sa fie mai mica
decât împingerea pasiva a pamântului.
1   
R  I  p  a  b  γ  h 2  tg 45  
2  2 
Figura 4.5. Masiv de ancoraj

Subtraversari
 la cai de comunicatii se realizeaza tub în tub; diametrul tubului de protectie
(1.5 – 2.0) Dn; pe fiecare parte a caii sunt necesare camine, cel din amonte
prevazut cu vana de izolare, iar cel din aval cu golire;
 la râuri în mai mult de doua fire izolate cu vane pe fiecare mal; pomparea
sub albie se realizeaza protejat sub adâncimea de afluiere; albia trebuie
stabilizata în zona de o parte si de alta a subtraversarii.
Protectia împotriva loviturii de berbec
Se adopta masuri pentru:

38
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

 închiderea lenta a vanelor într-o perioada data de timp;

 prevederea de recipienti cu perna de aer.
Siguranta aductiunilor
¥ntreruperea functionarii unei aductiuni poate conduce la oprirea apei în
sistem.
Se adopta masuri prin:
 cresterea capacitatii de înmagazinare în rezervoare cu volumul de apa
necesar pe perioada refacerii avariilor (12 - 14 ore);
 solutia cu dublarea aductiunii si mentinerea unui fir în functiune, cu
restrictie de debit;
 dotarea aductiunilor si a operatorului cu dispozitive automate si sisteme de
interventie rapide, care sa asigure reducerea si refacerea avarilor într-o
perioada mai scurta;
 asigurarea functionarii sistemului de aductiune la parametrii proiectati
(debite, presiuni, revizii) conform caietelor de sarcini, factori care
combinati cu o executie buna pot elimina neajunsurile date de posibilitatea
aparitiei avariilor.

4.4 Exemple de calcul

4.4.1 Exemplul nr. 1
Calcul tehnico-economic pentru aductiunea data în figura, si alegere pompe.
Lungime aductiune L = 3 km;
Debit transportat Q = 200 dm3/s;
a = 0.1;
nF = 365  24 ore;
CE = 2500 lei/kWh;
Aductiunea se realizeaza din tuburi PAFS.
Viteza economica vec = 1 m/s;
Q = A  vec; A = D2/4  D = 500 mm;

50

REZERVOR

SP

10 C
39
ASPIRATIE
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

Diametru conducta [mm] Dn 350 Dn 400 Dn 500 Dn 600 Dn 700

Pret conducta pe metru 6.48 7.40 9.25 12.95 18.50
liniar [ 106 lei]

a – rata de amortizare a investitiei;

I – Investitia;
E – Energia necesara pentru pompare pentru un an de zile
E = P  nF;
γ  Q  Hp
P ;
102  η

 - 1 tf./m3 – greutatea specifica a apei;

Q = 200 dm3/s – debitul care se pompeaza;
Hp – înaltimea de pompare [m];
 - randamentul pompelor (70 %).
Dn i vef hrr Hp P E I aI E+aI
[mm] [m/s] [m] [m] [kW] [kWh] [106 [106 [106 lei]
lei] lei]
350 0.007 1.6 21 62 173.67 1521345 19425 1943 5745.86
400 0.004 1.12 12 53 148.46 1300504 22200 2220 5471.26
500 0.002 0.95 6 47 131.65 1153277 27750 2775 5658.19
600 0.0007 0.8 2.1 43.1 120.73 1057580 38850 3885 6528.95
700 0.0004 0.65 1.05 42.05 117.79 1031815 55500 5550 8129.54
Dupa cum se poate observa din tabel, costul minim se obtine pentru diametrul
Dn600 mm, deci aductiunea se va construi din tuburi PAFS cu diametrul Dn600 mm.
S-au ales (1+1) EP tip KSB Omega 200-420 cu urmatoarele caracteristici: Q =
200 dm3/s; Hp = 45 m.

4.4.2 Exemplul 2
Sa se realizeze cheia limnimetrica pentru un apeduct din beton sclivisit (k=74)
(figura) cu panta radierului iR = 2.5‰, Q = 1.5 m3/s.

40
U.T.C.B. - Cat. I.S.P.A. - Colectiv Prof. M. Sandu - All rights reserved

A= b  h; b = 1 m; P = b + 2h; R = A/P;
Q  AC RI R ; C = k  R1/6.

h A P R R1/6 C Q
[m] [m2] [m] [m] [m] [m3/s]
0.25 0.25 1.50 0.17 0.74 54.89 0.28
0.50 0.50 2.00 0.25 0.79 58.73 0.73
0.75 0.75 2.50 0.30 0.82 60.54 1.24
0.87 0.87 2.74 0.32 0.83 61.12 1.50
0.87 0.87 2.74 0.32 0.83 61.12 1.50

Cheie limnimetrica
Q=1.50 mc/s
1

0.9

0.8

0.7

0.6
Q [mc/s]

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50

h [m]

41