Sunteți pe pagina 1din 42

Florian GAMAN draft

Cuprins

Cap. 2 - Planificarea proiectelor

Cuprins.............................................................................................................................................. 1
Introducere....................................................................................................................................... 2
Procesul de planificare.................................................................................................................. 4
1. Iniţierea procesului de planificare........................................................................................ 4
1.1 Contituirea echipei interne...................................................................................... 4
1.2 Asigurarea sprijnului persoanelor interesate......................................................5
2. Analiza situației curente......................................................................................................... 6
3. Definirea viziunii și obiectivelor......................................................................................... 11
4. Identificarea proiectelor....................................................................................................... 12
4.1 Identificarea proiectelor de dezvoltare..............................................................12
4.2 Identificarea surselor de finanțare......................................................................13
4.3 Ierarhizarea proiectelor de dezvoltare...............................................................14
4.4 Validarea proiectelor.............................................................................................. 15
4.5 Aprobarea strategiei de dezvoltare....................................................................15
5. Implementarea strategiei..................................................................................................... 16
6. Monitorizare............................................................................................................................ 16
Instrumente utilizate în procesul de planificare....................................................................18
Analiza SWOT............................................................................................................... 18
Diagrama GANTT......................................................................................................... 20
Analiza de prefezabilitate........................................................................................................... 21
Analiza cost-beneficiu – rol în planificare............................................................................... 21
Corelarea cu strategiile naționale și regionale......................................................................21
De reținut....................................................................................................................................... 21
Anexe.............................................................................................................................................. 21
Anexa 2.1 - Sinteză a principalelor strategii naționale și regionale de avut în vedere la
elaborarea strategiei locale de dezvoltare.............................................................................21
Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR).........................................21
Master Planul General de Transport (MPGT)...........................................................21
Strategia de dezvoltare regională.............................................................................. 21
Strategii judeţene.......................................................................................................... 21
Anexa 2.2 - Surse de finanțare nerambursabilă pentru proiecte publice........................21
Programul naţional de dezvoltare locală (PNDL)...................................................21
Programul Operaţional Regional (POR)...................................................................21
Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).............................................21

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 1


Florian GAMAN draft

Preambul

Lipsa unei planificări este o călătorie fără hartă. Sunt șanse să ajungeți
acolo unde vă doriți, dar în majoritatea situațiilor drumul va fi mai lung,
mai greu și mai costisitor.

Planificarea nu înseamnă doar redactarea unui document, ci un proces în


care efortul depus pentru fundamentarea acestuia este cel puțin la fel de
important ca documentul rezultat.

Procesul de planificare va trebui să dea un răspuns clar la 3 întrebări


esențiale:
1. Unde suntem acum? (Prezentul)
2. Unde vrem să ajungem? (Viitorul)
3. Cum ajungem acolo? (Soluțiile, proiectele)

Absence of a planning approach is a journey without a map. There are


chances to get where you want, but in most cases the road will be long,
difficult and costly.

Planning is not only preparing a document but a process in which the


effort to validate it is at least as important as the document achieved.

The planning process shall answer to 3 fundamental questions:


1. Where are we now? (Present)
2. Where are we going? (Future)
3. How do we get there? (Solutions, projects)

Ce este planificarea?

Planificarea strategică este un proces prin care este analizată situația


actuală a localității (Prezentul), este definit Viitorul localității (cum ne
dorim să fie localitatea peste 5, 10, 20 de ani etc.) și sunt identificate
soluțiile și acțiunile necesare pentru a ajunge acolo unde ne dorim.

De ce este necesară o planificare a acțiunilor localității?

• Definește un drum de parcurs: vă ajută să gândiți pe termen lung, nu


doar să „rezolvați” problemele curente ale localității.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 2


Florian GAMAN draft

• Verifică fezabilitatea ideilor: prin consultarea diferitelor părți interesate,


veți putea valida dacă ideile dvs. de proiecte sunt fezabile și veți putea
identifica din timp posibile dificultăți în implementarea acestora.

• Verificarea realității: Prin consultarea diverselor persoane interesate, veți


putea afla realitatea cu privire la cauzele unor probleme.

• Strategia localității poate fi un instrument de atragere a investitorilor:


dacă planificarea este bine realizată, obiectivele sunt realizabile, iar
planul este cuantificat și urmărit în timp, puteți oferi potențialilor
investitori un semnal de stabilitate și de seriozitate.

Ce NU este planificarea?

• Planul strategic nu garantează rezultatele exact așa cum au fost definite


acestea. Procesul de planificare este un demers continuu, care trebuie să
se adapteze schimbărilor de pe parcursul implementării acestuia. De cele
mai multe ori, sunt necesare procese de re-planificare, la intervale
rezonabile de timp.

• Planul strategic nu rezolvă situații de criză. Criza este o situație care nu a


putut fi prevazută la elaborarea acestuia, prin urmare, planul strategic va
putea fi completat/revizuit cu un plan de criză.

• Planificarea nu reflectă direcțiile de dezvoltare bune doar pentru anumite


grupuri de interese. Este greșită promovarea direcțiilor de dezvoltare
limitate la un grup restrâns de interese, pentru că astfel nu este garantat
beneficiul pentru întreaga comunitate.

• Planul strategic nu este un document la care trebuie să contribuie doar


membrii de vază ai comunității. În toate etapele planificării, trebuie ținut
cont de nevoile comunității în ansamblul ei și, nu în ultimul rând, de
informarea continuă a membrilor comunității care, astfel, pot valida
rezultatele preliminare și pe cele finale.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 3


Florian GAMAN draft

Procesul de planificare

Acest capitol prezintă cele mai importante etape în planificarea


proiectelor localității, adaptate astfel încât să poată fi parcurse cu
expertiza proprie a autorității locale.

This chapter describes the most important steps in planning local


projects, adapted to be achieved with the local authority's own expertise.

Etapele majore ale procesului de planificare sunt redate mai jos,


respectiv:

1. Inițierea procesului 2. Analiza situației


de planificare curente

3. Definirea viziunii și 4. Identificarea


a obiectivelor proiectelor

5. Implementarea
6. Monitorizare
strategiei

Fig. 1 - Etapele procesului de planificare

1. Iniţierea procesului de planificare

1.1 Contituirea echipei interne

În această etapă, se va constitui echipa din cadrul autorității locale care


va fi responsabilă de realizarea planificării.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 4


Florian GAMAN draft

În acest sens, va fi desemnată o persoană din cadrul primăriei care va fi


ajutată de persoane cu experiență în diverse domenii de activitate,
angajați ai primăriei: economiști, ingineri, agricultori etc.

În timp, se poate crea un department care să gestioneze proiectele de


dezvoltare a localității.

1.2 Asigurarea sprijnului persoanelor interesate

Succesul unui demers de planificare depinde de efortul tuturor părților


interesate în dezvoltarea localității dumneavoastră: Consiliul local și
angajații Primăriei, cetățenii localității, sectorul privat, sectorul ONG,
autoritățile județene și naționale etc.

The success of a planning approach depends on the effort of all


stakeholders submitted to the local development: Local Council and the
Town Hall’s employees, local citizens, private sector, NGOs, regional and
national authorities, etc.

Premergător acestei etape, trebuie să puteți răspunde la următoarele


întrebări:

• Care sunt părțile/entitățile care sunt interesate de dezvoltarea


localității dumneavoastră?
• Care ar putea fi interesul lor?
• Care este cea mai bună metodă de implicare a acestora în procesul
de planificare?

Echipa internă constituită anterior, imediat în perioada de mobilizare, va


iniţia prima şedinţă de lucru cu nivelele executive din cadrul Autoritatii
Publice Locale, responsabile din domeniile principale de analiză socio-
economică în vederea elaborării propunerilor concrete de organizare a
unui grup de lucru: Grupul de coordonare strategică.

Grupul de coordonare strategică

Grupul de coordonare strategică va fi alcătuit din persoane cu drept de


decizie din cadrul instituţiilor descentralizate, care pot contribui la
elaborarea planului integrat, şi reprezentanţi ai structurilor politice locale,
în vederea stabilirii acordului la nivel de politică, pentru dezvoltarea
strategică a localităţii.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 5


Florian GAMAN draft

Rolul Grupului Strategic este acela de a defini oportunităţile şi


constrângerile determinate de apartenenţa la Uniunea Europeană şi de a
defini, într-un cadru general, direcţiile de dezvoltare strategică. De
asemeni, Grupul Strategic va asigura accesul echipei de implementare la
sursele de informaţii necesare alcătuirii profilului comunităţii.

Pentru eficientizarea activităţii, numărul optim propus pentru membrii


Grupului Strategic, este de 10–15 participanţi.

Structura de lucru astfel creată va fi activă pe tot parcursul implementării


proiectelor şi va avea un rol esenţial atât în identificarea problemelor
comunităţii și a zonei țintă, cât şi în stabilirea proiectelor necesare în
conformitate cu priorităţilor de dezvoltare a comunităţii.

Părțile interesate pot fi:


Sectorul public Sectorul privat Comunitatea

 Administrația locală  Asociații ale mediului de  Cetățenii


 Școlile afaceri local  Comunități organizate
 Administrația județeană  Companiile mari care de către cetățeni (pe
 Autoritățile centrale: derulează afaceri în cartiere, grupul tinerilor,
guvern, parlamentari care localitate grupuri de mediu,
reprezintă zona dvs.  Reprezentanți ai IMM grupuri de voluntari,
 Direcția de sănătate  Investitori grupul unei anumite
publică  Presa minorități etc)
 Inspectoratul școlar  Asociații profesionale
 Agenția pentru protecția (asociații ale
mediului producătorilor,
 Direcții regionale de meșteșugarilor etc.)
drumuri și poduri etc.  Universități
 Companii de utilități etc.

Grupul de coordonare se va constitui printr-o decizie formală a șefului


administrației publice și va raporta periodic rezultatele muncii sale.

Atenție! Transparența și accesul publicului la informațiile utilizate sau


generate de grup sunt importante pentru credibilitatea sa.

The Steering Group will be established by a formal decision of the head


of local government and would report regularly the activity results.
Note! Transparency and public access to information that is used or
generated by the group are important to ensure credibility.

2. Analiza situației curente

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 6


Florian GAMAN draft

Etapa de evaluare răspunde primei întrebări esențiale a procesului de


planificare: Unde suntem acum? (Prezentul)

Analiza situației curente presupune colectarea unui volum mare de


informații cu privire la localitate și, de multe ori, realizarea unor studii
sociologice și sondaje. În procesul de planificare strategică, pot fi folosite
o serie de metode de culegere a datelor, respectiv:

• Observația;
• Analiza documentelor existente;
• Analiza documentară a datelor statistice;
• Studii statistice cantitative: sondaj de opinie;
• Studii statistice calitative: focus-grupuri, interviuri în profunzime.

Observația

Observația, ca metodă de culegere a datelor, se poate dovedi utilă în


stituațiile în care evaluarea anumitor aspecte vizibile nu implică
cunoștințe tehnice sau de specialitate. De exemplu, prin metoda
observației se poate evalua gradul de curățenie din localitate, starea
unor elemente de infrastructură sau servicii publice (iluminat, canalizare
etc.) etc.

Observația poate fi realizată prin personalul propriu al autorității locale


sau prin implicarea în proces și a cetățenilor din localitate.

Puteți încuraja cetățenii să vă transmită prin intermediul unor formulare


de sugestii și reclamații, prin intermediul audiențelor sau al web-site-ului
propriu deficiențele pe care aceștia le constată.

Observațiile cetățenilor pot fi centralizate de către echipa internă


responsabilă de procesul de planificare și prioritizate în ordinea
descrescătoare a frecvenței de apariție a acestora.

Analiza documentelor existente

În vederea evaluării situației curente, echipa internă responsabilă de


procesul de planificare poate extrage concluzii dintr-o serie de
documente existente care fac referire la localitate, respectiv:

• Monografii ale localității. Echipa internă responsabilă de procesul de


planificare poate actualiza indicatorii statistici prezentați în cadrul
monografiilor și poate analiza cum au evoluat unii dintre aceștia.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 7


Florian GAMAN draft

• Studii și cercetări statistice ale Direcțiilor județene de statistică.


Direcțiile județene de statistică publică periodic pe website-urile proprii,
sub forma unor comunicate de presă sau rapoarte, scurte analize
demografice și economice cu privire la județul din care face parte
localitatea. Echipa internă poate extrage acele concluzii care sunt cu
certitudine aplicabile localității sau poate solicita informații și analize
suplimentare, contra-cost.
• Analize și rapoarte interne ale direcțiilor de specialitate ale primăriei.
Echipa internă responsabilă de procesul de planificare poate utiliza în
procesul de evaluare a localității unele rapoarte interne întocmite de
către direcțiile de specialitate, ca de exemplu: rapoarte privind starea
tehnică a infrastructurii de drumuri/utilități, informații cu privire la
costurile de întreținere a infrastructurii, informații ale direcției de taxe și
impozite locale cu privire la numărul de imobile, numărul de companii
înregistrate în localitate, gradul de încasare a taxelor locale etc.
• Rapoarte ale instituțiilor de control. Echipa internă poate prelua
concluziile rapoartelor/actelor rămase definitive, întocmite de instituții cu
atribuții de control, cum ar fi: Curtea de conturi, Inspectoratul de Stat în
Construcții, Inspectoratul pentru situații de urgență, Agenţia Naţională
pentru Achiziţii Publice etc.
Aceste rapoarte pot releva deficiențe/probleme cu privire la starea
infrastructurii și siguranța în exploatare a acesteia, deficiențe
administrative în cadrul aparatului de lucru al autorității locale etc.
• Strategii recent elaborate la nivel județean sau strategii recent
elaborate de către localități învecinate.
De multe ori, strategiile la nivel județean cuprind informații statistice
pentru fiecare localitate componentă, iar unele concluzii pot fi validate și
la nivel local.
Strategiile localităților învecinate pot releva probleme comune ale unei
zone geografice din care face parte și localitatea dvs., cum ar fi, de
exemplu, o infrastructură rutieră națională deficitară care afectează
dezvoltarea locală, aspecte demografice (migrația tinerilor, îmbătrânire
populației) etc.
Concluziile altor strategii locale nu vor fi preluate ca fiind aplicabile și
localității dvs. fără a fi validate de date și informații statistice.

Nu toate metodele de culegere a datelor pot fi utilizate direct de către


autoritatea locală, întrucât necesită cunoștințe de specialitate și logistică,
de care, de cele mai multe ori, nu puteți dispune prin resurse proprii.
Pentru unele dintre acestea (analiza documentară a datelor statistice,
studiile statistice cantitative și calitative), recomandăm contractarea unei

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 8


Florian GAMAN draft

companii specializate care poate oferi servicii de consultață în realizarea


de studii și cercetări de piață.

Nu întotdeauna trebuie utilizate toate metodele prezentate mai sus, dar


recomandăm să contractați minim un studiu care să analizeze în
profunzime datele statistice disponibile despre localitate (analiză
documentară a datelor statistice).

Analiza documentară va trebui să prezinte cel puțin următoarele


informații:

a) Populație

• Număr, structura după vârstă, rata de creștere, numărul


gospodăriilor, densitatea populației, persoane asistate social pe zone ale
localității (harta sărăciei);
• Angajați pe tipuri de activități – comparație cu situația regională și
națională, angajați normă completă/fracțiuni de normă, angajați de sex
masculin și de sex feminin, structura angajaților pe ocupații;
• Câștiguri lunare medii;
• Șomeri: număr total, grupe de vârstă, durată;
• Populația neocupată;
• Alte informații: de ex., estimare muncă la negru/nedeclarată.

b) Educație

• Număr și tipuri de școli, numărul profesorilor, mărimea claselor;


• Starea clădirilor școlilor, dotarea cu utilități, utilizarea de tehnologie
IT;
• Grad de promovabilitate – comparație cu media națională.

c) Economie locală

• Numărul firmelor și cifra de afaceri a acestora, evoluția în timp,


prezentarea și pe sectoare de activitate;
• Numărul și tipul firmelor închise în ultimii 5 ani: număr, mărime,
sector de activitate, data închiderii;
• Investiții străine sau cu capital românesc în localitate: număr,
mărime, sector de activitate;
• Venituri locale din taxarea companiilor;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 9


Florian GAMAN draft

• Statistici cu privire la accesul la porturi, aeroporturi, stații de cale


ferată;
• Statistici cu privire la pasageri, dacă în localitate există porturi,
aeroporturi, stații de cale ferată.

d) Infrastructură

• Situația infrastructurii de apă, electricitate, canalizare, pe zone din


localitate;
• Situația infrastructurii de acces la rute de transport rutiere, feroviare,
aeroportuare, navale;
• Există terenuri ușor disponibile pentru activități economice?
• Administrație.

e) Administrația locală

• Număr de angajați din administrația locală pe tipuri de activități,


evoluție, număr de angajați pe cap de locuitor - comparație cu media
națională;
• Opinia cetățenilor despre eficiența administrației locale;
• Gradul de informatizare al administrației locale;
• Taxe plătite prin internet: procente, tipuri de taxe;
• Gradul de interacțiune și transparență online: e-mail, forum,
audiențe online, depunerea documentațiilor, plata taxelor etc.

f) Context regional și național

• Care sunt strategiile de dezvoltare ale localităților învecinate;


• Ce oportunități de colaborare pentru dezvoltare comună există cu
localitățile învecinate;
• Care sunt strategiile de dezvoltare de la nivel național pentru zona în
care se află localitatea;
• Oportunități oferite de către guvern;
• Oportunități și amenințări identificate în strategii ale Consiliului
Județean.

Pentru analiza și sintetizarea informațiilor prezentate mai sus, pot fi


utilizate o serie de metode și tehnici avansate, dintre care recomandăm
analiza SWOT.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 10


Florian GAMAN draft

Acronimul SWOT provine din engleză: Strengths, Weaknesses,


Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe,
Oportunități, Amenințări”.

În cadrul analizei SWOT, se va ține seama de faptul că:

• Punctele tari și punctele slabe sunt bazate pe informațiile culese în


etapa anterioară, într-o perioadă determinată de timp. Ele reprezintă
ceea ce există.
• Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul și se referă la
alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de
planificare. Ele reprezintă ceea ce va fi.

Detalierea metodei cu aplicabilitate în procesul de planificare strategic a


localității o regăsiți în capitolul dedicat Instrumentelor care pot fi
utilizate în procesul de planificare.

Documentele emise în urma culegerii și analizei informațiilor vor fi


discutate de către Comitetul de coordonare.

Autoritatea locală va organiza întâlniri cu cetățenii comunei, în care va


prezenta rezultatul analizei și va solicita observații. Se recomandă ca
toate întâlnirile să fie consemnate prin Procese-verbale.

Autoritatea locală va trebui să ia în calcul opiniile exprimate de


persoanele interesate în cadrul întâlnirilor de consultare publică, iar
echipa internă responsabilă de procesul de planificare să revizuiască
documentul de analiză în urma observațiilor primite de la publicul
interesat.

3. Definirea viziunii și obiectivelor


Această etapă răspunde la doua intrebare esențială a procesului de
planificare: Unde vrem să ajungem? (Viitorul).

În cadrul planificării strategice, nu se prezice viitorului, ci se imaginează


un viitor probabil al comunității în timp. Pentru aceasta, este absolut
necesară identificarea avantajelor localității și aspectele care ar putea să
asigure realizarea acestui țel.

Viziunea localității reprezinta o enunțare de elemente necuantificabile,


care formulează și descrie situația viitoare. Ea poate să reflecte:

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 11


Florian GAMAN draft

• Ce își dorește comunitatea locală;


• Care sunt domeniile de dezvoltare prioritare pentru localitate;
• Care sunt valorile comunității locale;
• Cum va fi localitatea peste o perioadă lungă de timp (ex. 30 de ani)
etc.

Un exemplu de viziune pentru o localitate din zona de munte este:


Localitatea X – „un oraș al soluţiilor ecologice, având ca principal motor al
dezvoltării în această direcţie exploatarea potenţialului turistic, devenind
un oraş în care este plăcut să locuieşti, să faci afaceri şi turism.”

Obiectivele strategice se stabilesc pe orizonturi mari de timp (3-5 ani) și


se referă fie la ansamblul comunității, fie la componentele majore ale
acesteia. Pentru a fi de calitate, obiectivele strategice trebuie:

• să fie formulate în mod clar;


• să fie formulate în mod realist pentru a putea fi realizate;
• să fie orientate spre acțiune;
• să fie acceptate de comunitate.

Viziunea și obiectivele propuse vor fi discutate de către Grupul de


coordonare strategică.

Municipalitatea va publica pe site-ul propriu, va organiza întâlniri cu


cetățenii comunei, în care va prezenta rezultatul analizei, și va solicita
observații. Toate întâlnirile vor fi consemnate prin Procese-verbale.

4. Identificarea proiectelor
Această etapă răspunde la a treia intrebare esențială a procesului de
planificare: Cum ajungem acolo? (Soluțiile, proiectele).

Pentru îndeplinirea viziunii comunității și atingerea obiectivelor propuse,


este nevoie de o serie de acțiuni grupate în proiecte care să fie
implementate.

Pentru identificarea soluțiilor și a proiectelor comunității se recomandă


parcurgerea pașilor de mai jos.

4.1 Identificarea proiectelor de dezvoltare

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 12


Florian GAMAN draft

Proiectele sunt acțiunile specifice pe care comunitatea le va lua pentru a


atinge viziunea și obiectivele de dezvoltare enunțate anterior.

O atenție deosebită trebuie acordată identificării unei largi baze de


proiecte, dintre care unele ar trebui să ofere "victorii rapide" pentru
strategie. Aceste proiecte ar trebui să includă acțiuni pentru care toate
părțile interesate (nu numai autoritatea locală) au fost de acord.

Un program de dezvoltare grupează mai multe proiecte, care sunt


adresate aceluiași domeniu.

La identificarea unui proiect, trebuie să se răspundă la următoarele


întrebări:

• Ce se dorește a se obține prin proiect în mod concret?


• Cât de urgent este proiectul pentru comunitate?
• Care sunt resursele necesare realizării proiectului: cuantificarea
resurselor informaționale, a resurselor umane, a resurselor materiale, a
resurselor financiare?
• Care este sursa de finanțare a proiectului?
• Cine este responsabil de proiect: se va identifica o persoană?
• Când va începe și când se va finaliza proiectul?
• Care sunt pașii care trebuie făcuți pentru realizarea proiectului?

Pentru fiecare proiect în parte, se va întocmi o fișă a propunerii de


proiect, conform modelului propus mai jos.

Fișa propunerilor de proiect


Data:
Fișa nr:
A. Denumirea proiectului:
B. Scurtă descriere a proiectului propus:
C. Localizare:
D. Obiectiv(e):
E. Rezultate estimate:
F. Beneficiari propuși:
G. Cost estimat:
H. Sursa propusă de finanțare:
I. Propunător sau departament responsabil:
J. Informații de contact despre propunător sau departamentul responsabil:

4.2 Identificarea surselor de finanțare

Identificarea surselor de finanțare a proiectelor se va face în corelație cu


impactul previzionat al acestora, respectiv:

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 13


Florian GAMAN draft

• Dacă se estimează că proiectul va avea un impact cel puțin la nivel


regional sau că poate contribui prin rezultatele sale la îndeplinirea
indicatorilor strategici naționali sau regionali, acesta va putea fi finanțat
din fonduri europene nerambursabile sau prin programe de finanțare
nerambursabilă ale Guvernului României sau ale altor entități;
• Dacă proiectul are impact doar la nivel local, acesta poate fi finanțat
prin accesarea unor programe destinate dezvoltării locale (ca de
exemplu, PNDL), din veniturile constituite la bugetul local sau din
împrumuturi de la instituții financiar-bancare;
• Proiectele care privesc reabilitarea/modernizarea sau extinderea
serviciilor comunitare de utilități publice (așa cum sunt definite de Legea
serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006), dacă nu se pot
derula prin accesarea de fonduri europene nerambursabile, se vor
finanța exclusiv din resursele financiare proprii sau atrase ale operatorilor
serviciilor publice. Finanțarea de la bugetul local sau garanții de la
bugetul local pentru proiect reprezintă ajutor de stat și necesită
avizul/decizia Consiliului Concurenței.

Pe parcursul procesului de identificare a surselor de finanțare, se va


evalua în mod realist dacă posibilitățile de finanțare disponibile pot
acoperi toate nevoile de finanțare ale proiectelor. În caz contrar,
proiectele pot fi amânate sau eșalonate pe o perioadă mai lungă de
timp, în funcție de resursele care pot fi atrase, pot fi redimensionate sau
chiar se poate renunța la implementarea unor dintre ele.

4.3 Ierarhizarea proiectelor de dezvoltare

Pentru clasificarea şi ierarhizarea proiectelor de investiţii, se va pleca de


la stabilirea unui punctaj pentru fiecare proiect pe baza unei serii de
criterii sociale, economice, financiare, de sănătate publică.

Fiecare proiect de investiţii primeşte un punctaj ca urmare a evaluării lui


pe baza criteriilor stabilite, urmând a se realiza o ierarhizare a acestor
criterii în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute.nb

Redăm mai jos un exemplu de formular care poate fi utilizat pentru


evaluarea proiectelor în vederea prioritizării lor.

Criteriu Punctaj
Sănătate şi siguranţă publică
1. proiectul înlătură un pericol mare al sănătăţii şi siguranţei 0-5 puncte
2. proiectul reduce cazurile posibile de deces, vătămare sau boală 0-5 puncte

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 14


Florian GAMAN draft

Calitatea mediului
3. proiectul reduce gradul de poluare a mediului (aer, zgomot,
0-10 puncte
deşeuri solide sau lichide) în raza localității
Calitatea vieţii
4. proiectul îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii unui număr
0-10 puncte
mare de cetăţeni
Dezvoltarea economică
5. proiectul va încuraja noi investiţii de capital în localitate şi va
0-5 puncte
genera dezvoltarea economică
6. proiectul va crea noi locuri de muncă pentru cetăţenii localității
0-5 puncte
pe perioada realizării şi după finalizare
7. proiectul odată finalizat va genera reduceri ale costurilor de
funcţionare şi întreţinere ale infrastructurii/echipamentelor pe 0-5 puncte
termen lung
8. beneficiile aduse de proiectul odată finalizat vor fi cel puţin egale
0-5 puncte
sau mai mari decât cheltuielile de realizare
Documentaţie
9. documentaţia tehnică şi financiară a proiectului este bine gândită,
0-10 puncte
finalizată şi aprobată
Pun ctaj maxim 60
Tabel 1 - Exemplu de formular de ierahizare a proiectelor, Sursa: Agenţia Statelor Unite pentru
Dezvoltare Internaţională, Proiectul Regional pentru Europa de Est

4.4 Validarea proiectelor

Proiectele propuse vor fi discutate de către Comitetul de coordonare. Se


va evalua modul în care acestea însumate vor conduce la îndeplinirea
obiectivelor propuse.

Toate întâlnirile vor fi consemnate prin Procese-verbale.

Autoritatea locală va publica pe site-ul propriu și va organiza întâlniri cu


cetățenii comunei în care va prezenta rezultatul analizei și va solicita
observații.

Unele proiecte care presupun înființarea sau extinderea de servicii


publice plătite (ex. canalizare, apă, gaz etc.) vor trebui să fie validate de
către cetățenii cărora li se adresează prin studii de suportabilitate și
disponibilitate. Aceștia vor fi întrebați dacă vor folosi serviciul public
creat sau extins prin proiect, dacă sunt dispuși să plătească pentru acesta
și cât, care este tariful maxim al serviciului public pe care ar fi dispuși să îl
plătească.

Răspunsurile cetățenilor la studiu se vor consemna în chestionare.


Raportul de analiză al chestionarelor va reliefa dacă cetățenii doresc
serviciul și sunt dispuși să plătească prețul acestuia. În caz contrar,
proiectul nu va fi validat.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 15


Florian GAMAN draft

4.5 Aprobarea strategiei de dezvoltare

Documentul final al strategiei se va aproba de către Consiliul Local prin


HCL/HCJ.

5. Implementarea strategiei
Această etapă presupune implementarea fiecărui proiect prevăzut de
strategia de dezvoltare.

Pentru fiecare proiect, trebuie să existe un director (manager) de proiect


care să elaboreze un program de activităţi, să coordoneze angajaţii şi
orice altă entitate din exterior, necesară pentru finalizarea proiectului, și
să monitorizeze bugetul individual al proiectului. Directorul de proiect
trebuie, de asemenea, să înainteze un raport lunar scris conducătorului
autorității locale.

Implementarea unui proiect se va face folosindu-se o metodologie de


management de proiect, urmărindu-se respectarea etapelor din ciclul de
viață a proiectului, așa cum a fost acesta prezentat în capitolul 1.

6. Monitorizare
Procesul de monitorizare urmăreşte furnizarea de informaţii
independente şi imparţiale entităţilor implicate (Beneficiar, Finanțator,
Comunitate locală etc.), precum şi efectuarea de recomandări pentru
îmbunătăţirea performanţei în implementarea acţiunilor viitoare, și se
face pentru fiecare proiect al strategiei în parte.

Acest lucru se poate realiza printr-o evaluare continuă a implementării


proiectelor în raport cu graficele de timp stabilite în etapa de
programare a proiectului şi cu gradul de utilizare corectă şi eficientă a
fondurilor.

Echipa de management a proiectului va raporta periodic (recomandat


lunar) către Reprezentantul legal a autorității locale și către Grupul de
coordonare strategică stadiul derulării contractelor de servicii, de
furnizare sau de execuție a lucrărilor atribuite în cursul implementării

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 16


Florian GAMAN draft

proiectelor, rezultatele obţinute şi gradul de îndeplinire a indicatorilor de


realizare. De asemenea, raportul va include și stadiul activităţilor propuse
în proiect, conform graficului de timp planificat.

Activitatea de monitorizare se va realiza și prin intermediul şedinţelor de


progres (la care se recomandă să participe și membri ai Grupului de
coordonare strategică).

Şedinţele de progres ale proiectului se vor organiza lunar. La fiecare


şedinţă de progres, Echipa de management a proiectului va actualiza
informaţiile despre stadiul managementului proiectului, problemele
critice care afectează implementarea, soluţii identificate pentru
ameliorarea sau rezolvarea problemelor, precum şi alte elemente legate
de proiect. Recomandările rezultate în urma şedinţei vor fi comunicate
Grupului de coordonare strategică, care va lua decizii în ceea ce priveşte
orice modificare asupra implementării proiectului.

In cazul apariției de devieri de la planificare, a situațiilor de criză sau de


forță majoră, de modificări ale elementelor de precondiție, de reacții
negative sau neașteptate din partea participanților la strategie sau
proiect etc., activitatea de monitorizare va determina acțiuni de ajustare
– restructurare – alocări suplimentare, prin care să se asigure cele mai
eficiente și raționale soluții de remediere și readucere a Strategiei sau
proiectelor pe sensul de implementare prevăzut și, astfel, să se asigure
obținerea impactului așteptat.

Periodic (de obicei anual), pe baza informațiilor oferite de procesul de


monitorizare, se revizui strategia de dezvoltare. Grupul de coordonare
strategică ar trebui să fie implicat în procesul de revizuire.

Municipalitatea va publica pe site-ul propriu și va organiza întâlniri cu


cetățenii comunei, în care va prezenta rezultatul revizuirii și va solicita
observații.

Toate întâlnirile vor fi consemnate prin Procese-verbale.

Documentul revizuit al strategiei se va aproba de către Consiliul Local


prin HCL.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 17


Florian GAMAN draft

Instrumente utilizate în procesul de


planificare

În cadrul acestui capitol propunem două instrumente avansate care pot


fi utilizate în procesul de planificare, respectiv:

• Analiza SWOT – pentru identificarea nevoilor și strategiilor de


dezvoltare a localității;
• Diagrama GANTT – pentru planificarea, coordonarea și
monitorizarea permanentă și reală a progresului proiectelor.

Analiza SWOT
Acronimul SWOT provine din engleză Strengths, Weaknesses,
Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe,
Oportunități, Amenințări”.

Rolul analizei SWOT este acela de a ajuta la:

• Identificarea de proiecte care pot consolida punctele tari;


• Implementarea de proiecte care să îmbunătățească acele aspecte ce
reprezintă puncte slabe;
• Exploatarea oportunităților prin acțiuni și programe specifice;
• Evitarea amenințărilor care pot pune in pericol dezvoltarea localității.

Elemente care pun


Elemente benefice
în pericol
SWOT atingerii
atingerea
obiectivelor
obiectivelor

Elemente interne
(la nivel de
localitate, PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
administrație
locală)

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 18


Florian GAMAN draft

Elemente externe
(localități
învecinate, de la
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
nivel județean sau
național, de la nivel
internațional)
Fig. 2 - Reprezentarea grafică a concluziilor Analizei SWOT

Pentru identificarea Punctelor tari și slabe ale localității, precum și a


oportunităților și amenințărilor pentru localitate, vor trebui date
răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele întrebări:

Pentru identificarea Punctelor Tari:

• La ce aspecte localitatea este în topul localităților din


regiune/România?
• Localitatea este amplasată în apropierea unui mare oraș, este
traversată de o cale rutieră de importanță națională sau europeană?
• Ce aptitudini are forța de muncă din localitate?
• Ce resurse unice deținem?
• De ce resurse financiare dispunem?
• Ce tehnologie folosim?

Pentru identificarea Punctelor Slabe:


• La ce aspecte suntem pe ultimele poziții în clasamente?
• Ce fel de instruire le lipsește angajaților noștri?
• Care este gradul de îndatorare?
• Care este gradul de colectare a taxelor și impozitelor?
• Cât de mult ne permitem să împrumutăm? 
• Ce nu facem bine?
• Ce ar trebui să fie îmbunătățit?
• Ce ar trebui evitat pentru a nu repeta greșelile din trecut?

Pentru identificarea Oportunităților:


• Ce schimbări ale mediului extern putem exploata?
• La ce tehnologie nouă am putea avea acces?
• Din ce sectoare de activitate am putea atrage companii să își
desfășoare activitatea în localitate?
• Care sunt punctele slabe ale localităților vecine, dacă acestea există?
• Unde se poate identifica sau cum se poate crea un avantaj în raport
cu localitățile vecine?

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 19


Florian GAMAN draft

Pentru identificarea Amenințărilor:


• Ce ar putea face localitățile vecine în detrimentul nostru?
• Ce legislație nouă ne-ar putea lovi interesele?
• Ce schimbări ale normelor sociale, ale profilurilor populației și ale
stilurilor de viață ar putea fi o amenințare pentru noi: Schimbările
tehnologice? Schimbări ale cererii pentru anumite tipuri de servicii
publice, probabil legate de influența deosebită a Internetului?
• Cum ne va afecta evoluția economiei globale: ce domenii de
activitate se pot restrânge sau chiar dispărea?

Diagrama GANTT
O diagramă Gantt este o reprezentare grafică a proiectelor componente
ale unei strategii sau ale activităților unui proiect și este utilizată în
planificarea, coordonarea și monitorizarea permanentă și reală a
progresului proiectelor.

Diagrama sau graficul GANTT prezintă estimarea duratei proiectului, a


resurselor necesare și a ordinii în care trebuie îndeplinite activitățile.

Pentru construirea diagramei Gantt, se recomandă parcurgerea


următoarelor etape:

1. definirea activităţilor necesare pentru implementarea proiectului;


2. estimarea duratei fiecărei activităţi;
3. ordonarea activităţilor într-o succesiune logică;
4. marcarea grafică a succesiunii activităţilor cu ajutorul unor linii orizontale
(aceste linii arată momentul începerii şi terminării fiecărei activităţi).

Ilustrarea grafică a acestui instrument de planificare se face într-un tabel,


respectiv:

• Pe coloane, se figurează periodele de timp pe care se preconizează a


se realiza proiectul/strategia, în unități de măsură distincte (ore, zile,
săptămâni, luni);
• Pe linii, sunt prezentate distinct toate activitățile identificate;
• În dreptul sau deasupra fiecărei sarcini/activități, vor fi trecuți cei
responsabili de aceasta și, eventual, resursele necesare (resurse umane,
resurse financiare, resurse logistice etc.).
• Se vor menționa în cadrul Gantt și evenimentele importante (critice)
pentru proiect, chiar dacă ele nu reprezintă o sarcină în sine.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 20


Florian GAMAN draft

2016Luna n
2015Luna 1

2015Luna 2

Luna...
Activitate Responsabil Resurse

Constituire echipă de Ciprian C. - Manager Resurse


proiect de proiect umane

Laura B. - Asistent Sala ședințe,


Ședința de start
Manager de proiect laptop etc.

Costuri
Maria R. - experți
Realizare achiziții
Responsabil achiziții externi –
5.000 lei

Derularea contractului Ilie V. – Responsabil


800.000 lei
de lucrări tehnic, Ciprian C.

Ilie V. – Responsabil Transport


Recepția la terminarea auto comisie,
tehnic, Ciprian C.
lucrărilor sala de lucru
Comisia de recepție comisie
Fig. 3 – Model Diagrama GANTT a unui proiect

La întocmirea diagramei Gantt, se va estima un număr rezonabil de


sarcini (recomandat nu mai mult de 15-20), astfel încât să fie ușor de
urmărit și interpretat. În situația unor proiecte mai complexe, pot fi
evidențiate și sarcini secundare, părți ale unei activități principale.

Analiza de prefezabilitate

Analiza de prefezabilitate, pe baza datelor tehnice și economice ale


investitorului, identifică sursele posibile de finanțare și amplasarea
potențială a obiectivului de investiții, având drept scop fundamentarea
necesității și oportunității realizării investiției.

Cu aplicabilitate pentru proiectele de infrastructură, anterior realizării


documentației necesare pentru finanțarea proiectului, este recomandat
să fie derulate o serie de studii preliminare, respectiv:

• Studiu de prefezabilitate conform prevederilor HG 28/2008 pentru


proiectele majore de investiții;

• Studiu de amplasament pentru proiectele care implică construcția de


clădiri, astfel încât să poată fi identificată locația optimă pentru proiect;

• Expertiză tehnică pentru proiecte de reabilitare/modernizare a clădirilor;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 21


Florian GAMAN draft

• Studii de suportabilitate și disponibilitate, în vederea înființării sau


extinderii unor servicii publice (apă-canal, gaze naturale, încălzire
centralizată etc.);

• Studiu de trafic pentru proiectele de drumuri;

• Studiu de însorire pentru proiecte care prevăd producerea și utilizarea


energiei solare;

• Studiu de vânt pentru proiecte care prevăd producerea și utilizarea


energiei eoliene.

Analiza cost-beneficiu – rol în planificare

Încă din etapa de planificare, prin realizarea unei analize cost-beneficiu,


chiar și sumară, se pot valida sursele de finanțare propuse pentru
proiect și se poate lua o decizie fundamentată dacă proiectul merită să
fie finanțat sau nu.

Analiza cost beneficiu (ACB) este un demers prevăzut de Hotărârea de


Guvern nr. 28/2008, rolul ei fiind acela de a determina impactul specific
al unui proiect prin evaluarea beneficiilor generate și a costurilor
implicate. În interpretarea analizei cost-beneficiu se va urmări schema
logică pe care o redăm mai jos.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 22


Florian GAMAN draft

Analiza financiară

Indicatorii financiari Indicatorii financiari sunt:


sunt:
FVNA < 0 și FRIR < 4%
FVNA > 0 și FRIR > 4%
Proiectul necesită finanțare
Decizie nerambursabilă, se trece la
următoarea etapă de analiză

Analiza economică
Proiectul nu necesită
sprijin financiar Se analizează beneficiile și
nerambursabil costurile pentru societate

Se vor identifica
surse alternative de
finanțare Indicatorii economici Indicatorii economici
(împrumuturi sunt: sunt:
bancare, emitere de EVNA < 0 și ERIR < 5,5% EVNA > 0 și ERIR > 5,5%
obligațiuni, etc. în Decizie
cazul în care Proiectul merită finanțare
rezultatul analizei
economice impune
realizarea Analiza de risc și
proiectului). Proiectul nu merită
senzitivitate
finanțare (impactul
socio-economic
asupra comunității
este negativ)
Proiectul nu va fi
implementat

Fig. 4 - Schema logică a Analizei cost-beneficiu

Ca urmare a aplicării schemei logice de mai sus asupra rezultatelor


analizei cost-beneficiu, se pot valida sursele de finanțare propuse prin
strategie.

In cazul în care, ca urmare a analizei cost-beneficiu, proiectul nu poate fi


finanțat din sursele propuse, Autoritatea locală poate lua următoarele
decizii:

• Redimensionează proiectul astfel încât acesta să fie fezabil a fi


finanțat din sursele propuse prin strategie;
• Revizuiește strategia și identifică alte surse de finanțare;
• Revizuiește strategia și renunță la proiect.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 23


Florian GAMAN draft

Corelarea cu strategiile naționale și regionale

În elaborarea strategiei de dezvoltare locală, trebuie să aveți în vedere


corelarea acesteia cu strategiile naționale, regionale și județene
relevante.

Corelarea strategiei locale cu strategiile naționale și regionale se face


atât la nivelul obiectivelor strategice, cât și la nivelul proiectelor propuse
și a rezultatelor estimate ale acestora.

When developing the local development strategy, you shall have regard
to its correlation with national, regional and county strategies relevant
for the document.

Correspondence of the local strategy with national and regional


strategies shall be achieved having in view both strategic objectives and
proposed projects, including their estimated results.
Astfel, este necesar ca obiectivele strategiilor naționale și regionale
aplicabile localității dumneavoastră să se regăsească, adaptate
specificului și potențialului local, și în cadrul strategiei dumneavoastră.

La nivel de proiect, trebuie să aveți în vedere că strategiile naționale sau


regionale sunt susținute prin programe de finanțare nerambursabilă
naționale sau regionale. Astfel, veți putea analiza în ce măsură proiectele
propuse de dumneavoastră contribuie la realizarea unor obiective
specifice la nivel național sau regional, astfel încât să le puteți finanța din
fonduri nerambursabile.

De asemenea, se va analiza promovarea unor proiecte care să fie


complementare cu proiecte implementate la nivel național sau județean.

În practică, pe parcursul elaborării strategiei de dezvoltare a localității


dumneavoastră este recomandat să:

• Studiați strategiile naționale, regionale sau județene și să identificați


acele obiective pe care le considerați relevante pentru nevoile localității
dumneavoastră;
• Formulați obiectivele locale de dezvoltare astfel încât acestea să fie
similare cu obiectivele naționale, regionale sau județene identificare prin
parcurgerea punctul de mai sus;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 24


Florian GAMAN draft

• Proiectele și rezultatele așteptate ale acestora se vor prezenta astfel


încât să răspundă atât obiectivelor locale cât și obiectivelor specifice și
tipurilor de proiecte propuse prin strategiile naționale, regionale,
județene.

Pentru a vă asigura că strategia dumneavoastră este corelată cu


strategiile naționale sau regionale vă recomandăm să utilizați un tabel
similar cu cel de mai jos.

Obiectiv strategie Obiectiv strategie Obiectiv strategie Proiecte locale


locală, exemplu națională corespondent regională corespondent propuse
Exemplu: Utilități șiStrategia de dezvoltare Strategie judeţeană, Realizarea rețelei
mediu la teritorială a României Obiectiv exemplu: de apă și
standarde (SDTR), Obiectiv Realizarea și canalizare în satul
europene în general 2 - Creșterea dezvoltarea serviciilor H;
comuna D. calității vieții prin publice de utilități Modernizarea
dezvoltarea stației de epurare;
infrastructurii tehnico- Etc.
edilitară și a serviciilor
publice în vederea
asigurării unor spaţii
urbane şi rurale de
calitate, atractive şi
incluzive
Tabel 2 - Exemplu de corelație cu strategiile naționale și regionale

Cu scop informativ, prezentăm în Anexa 2.1 principalele documente de


planificare strategică la nivel național și regional de care este necesar să
țineți cont în elaborarea strategiei localității.

De reținut

• Planificarea nu înseamnă doar redactarea unui document, ci un


proces în care efortul depus pentru fundamentarea acestuia este cel
puțin la fel de important ca documentul rezultat.
• Procesul de planificare va trebui să dea un răspuns clar la 3 întrebări
esențiale:
• Unde suntem acum? (Analiza situației curente);
• Unde vrem să ajungem? (Definirea viziunii și a obiectivelor);
• Cum ajungem acolo? (Identificarea proiectelor).

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 25


Florian GAMAN draft

• Pentru succesul demersului de planificare trebuie să implicați toate


părțile care ar putea fi interesate de dezvoltarea localității
dumneavoastră;
• Localitatea nu se poate dezvolta izolat de alte localități. Din acest
motiv, în elaborarea strategiei de dezvoltare locală, trebuie să aveți în
vedere atât obiectivele propuse prin strategiile naționale, regionale și
județene cât și strategiile vecinilor dumneavoastră.

Anexe

• Anexa 2.1 – Sinteză a principalelor strategii naționale și regionale de


avut în vedere la elaborarea strategiei locale de dezvoltare
• Anexa 2.2 – Surse de finanțare nerambursabilă pentru proiecte
publice

Anexa 2.1 - Sinteză a principalelor strategii naționale și regionale de


avut în vedere la elaborarea strategiei locale de dezvoltare

Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR)

Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) este documentul


programatic pe termen lung, prin care este conturată viziunea de
dezvoltare a teritoriului naţional pentru orizontul de timp 2035 şi sunt
stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acţiuni şi proiecte concrete la
nivel teritorial. Purtând subtitlul România policentrică 2035, SDTR
reprezintă un cadru integrat de planificare a proceselor de dezvoltare de
la nivelul teritoriului naţional, constituind documentul strategic cu rol de
directivare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi a planurilor de
urbanism prevăzute de lege.

Având ca reper situaţia actuală a teritoriului naţional și oportunităţile de


dezvoltare, SDTR propune o serie de obiective de dezvoltare cu
relevanţă pentru diferite zone de la nivelul teritoriului naţional, cu o sferă
de impact diferită în funcţie de specificul geografic şi caracteristicile
socio-economice, funcţionale şi culturale ale teritoriului.

Astfel, demersurile strategice angrenate de Strategia de dezvoltare


teritorială a României sunt încadrate în următoarele 5 obiective
generale de o importanţă deosebită pentru teritoriul naţional :

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 26


Florian GAMAN draft

• Obiectiv general 1 - Asigurarea unei integrări funcţionale a


teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării
eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband;
• Obiectiv general 2 - Creșterea calității vieții prin dezvoltarea
infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării
unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;
• Obiectiv general 3 - Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive
şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor
funcționale urbane;
• Obiectiv general 4 - Protejarea patrimoniului natural și construit şi
valorificarea elementelor de identitate teritorială;
• Obiectiv general 5 - Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare
a proceselor de dezvoltare teritorială.

Obiectivele generale sunt declinate într-un pachet de obiective specifice


care formează cadrul strategic de obiective al Strategiei de dezvoltare
teritorială a României.

Având în vedere specificul domeniului de amenajare a teritoriului,


Strategia de dezvoltare teritorială a României are un caracter
multidimensional, atât prin natura domeniului său de aplicare, cât şi prin
mijloacele publice necesare pentru a atinge obiectivele de dezvoltare
teritorială.

Astfel, operaţionalizarea strategiei se realizează prin măsuri teritoriale şi


acţiuni strategice, pe două niveluri:

• Nivelul naţional: reprezintă un pachet de măsuri teritoriale şi ţinte


strategice care răspund unei provocări cu o localizare neomogenă la
nivelul teritoriului naţional sau care sunt generate de o politică
sectorială.
• Nivelul zonelor specifice: reprezintă un pachet de măsuri teritoriale şi
acţiuni strategice având ca sferă de aplicabilitate anumite zone specifice
de la nivelul teritoriului naţional.

Master Planul General de Transport (MPGT)

Master Planul General de Transport (MPGT) reprezintă un document


strategic de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru sectorul
rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal în acord cu nevoile de
dezvoltare ale țării, obiectivele de dezvoltare ale Uniunii Europene
precum și cu obiectivele de dezvoltare economică ale regiunilor. În

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 27


Florian GAMAN draft

cadrul acestuia au fost identificate, prioritizate şi planificate intervenţiile


necesare pentru perioadele 2014-2020 şi 2020-2030, pe fiecare mod de
transport. MPGT va fi actualizat de regulă o dată la 5 ani, în funcţie de
evoluţiile macroeconomice, creştere PIB, modificări ȋn nivelul şi structura
populaţiei,a veniturilor, gradul de monitorizare, evoluţiile dezvoltării
regionale şi, nu în ultimul rând, de gradul de realizare a investiţiilor
propuse.

Ca document strategic, MPGT oferă un program etapizat de intervenții


care includ nu doar propuneri de îmbunătățire a infrastructurii de
transport, dar și propuneri legate de întreținere, management și
operațiuni, precum și de siguranță în transport. Master Planul General de
Transport oferă, de asemenea, justificarea proiectelor ce vor fi incluse în
Programul Operațional Infrastructură Mare (Transport) 2014-2020 pentru
finanțare din fonduri structurale, precum și pentru proiectele incluse în
Facilitatea Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF). De asemenea,
MPGT oferă baza și pentru proiectele ce vor fi implementate după anul
2020, deși natura precisă a programelor de finanțare după momentul
2020 nu este încă definită.

Obiectivul general al MPGT ȋl reprezintă asigurarea condiţiilor pentru a


realiza un sistem de transport eficient, durabil, flexibil, sigur, echilibrat
între modurile de transport, în armonie cu mediul şi în conectivitate cu
reţelele transeuropene de transport – preocupare esenţială pentru
dezvoltarea economică a României.

Obiectivele Strategice ale Master Planului General de Transport sunt:

• Eficiența economică: sistemul de transport trebuie să fie eficient în


ce privește operațiunile de transport și utilizatorii acestuia. În mod
specific, beneficiile sistemului de transport ar trebui să depășească
costurile investițiilor;
• Sustenabilitatea: sistemul de transport trebuie să fie sustenabil din
punct de vedere economic, financiar și al mediului. Modurile de
transport așa numite durabile, care sunt mai eficiente energetic și au un
grad mai scăzut de emisii ar trebui dezvoltate în mod prioritar;
• Siguranța: investițiile în transporturi ar trebui să conducă la un
sistem de transport mai sigur. Costul economic al accidentelor este
transformat în valori monetare în cadrul evaluării economice dar,
deoarece unul din obiectivele principale ale Guvernului, ale UE și ale
Caietului de Sarcini este reducerea accidentelor din sectorul
transporturilor, siguranța trebuie să rămână un obiectiv separat;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 28


Florian GAMAN draft

• Impactul asupra mediului: sistemul de transport nu trebuie să aibă


un impact negativ asupra mediului fizic;
• Dezvoltare Economică Echilibrată: sistemul de transport trebuie
configurat astfel încât să permită dezvoltarea economică atât la nivel
național, cât și regional. Investițiile trebuie, de asemenea, să favorizeze
echitatea în privința cetățenilor României.

Strategia de dezvoltare regională

Strategia de dezvoltare regională este parte a Planului de Dezvoltare


Regională, principalul document de planificare elaborat la nivel regional,
ce reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel naţional în raport cu
nevoile specifice la nivel de regiune, dar şi cu direcţiile strategice de
politică ale celorlalţi principali finanţatori ai programelor de dezvoltare
aferente regiunii respective. Documentul reprezentă baza strategică
pentru fundamentarea proiectelor iniţiate la nivelul regiunii şi poate să
fie luat în considerare de autorităţile naţionale pentru fundamentarea
programelor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare.

Fiind fundamentate pe o diagnoză detaliată, concretizată prin analiză


socio-economică regională şi analiză SWOT a fiecărei regiuni, Strategia
de dezvoltare regională este realizată pornind de la nevoile majore ale
regiunii și are în vedere valorificarea potențialul său real de dezvoltare.

Planul de Dezvoltare Regională este însoțit de o listă de propuneri de


proiecte majore, cu un impact larg, semnificativ, care va permite o mai
bună implementare a acestuia.

Acestea sunt elaborate de către Agenţiile de Dezvoltare Regională,


conform metodologiei stabilite de către Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Administraţiei Publice şi corelate cu strategiile existente la nivel
judeţean şi naţional.

Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt


următoarele:

• Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe


stimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate
(cu dezvoltare ȋntârziată); preîntîmpinarea producerii de noi dezechilibre;
• Îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi
de acces la instrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre
(fonduri structurale şi de coeziune);

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 29


Florian GAMAN draft

• Corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare;


stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale, care
contribuie la dezvoltarea economică şi care este ȋn conformitate cu
prevederile legale şi cu acordurile internaţionale ȋncheiate de Romania.

Pentru perioada 2014-2020, cele 8 Agenţii de Dezvoltare Regională au


stabilit strategii de dezvoltare regionale, ce au următoarele obiective
comune :

• Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării;


• Optimizarea utilizării şi protejarea resurselor naturale;
• Dezvoltare unei infrastructuri moderne.

Dintre obiectivele specifice ale fiecărei regiuni, cele mai importante


sunt :

• ADR NE – Îmbunătăţirea capitalului uman;


• ADR SE – Întărirea capacităţii administrative şi intensificarea
cooperării transfrontaliere terestre şi maritime;
• ADR SV-Oltenia - Crearea de noi locuri de muncă, creşterea
incluziunii sociale şi reducerea sărăciei;
• ADR Sud Muntenia – Creşterea rolului aşezărilor rurale şi a
contribuţiei agriculturii la economia regiunii Sud Muntenia;
• ADR Vest – Îmbunătăţirea nivelului productivităţii;
• ADR NV - Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune;
• ADR Centru - Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea
activităților culturale și recreative;
• ADR Bucureşti-Ilfov – Tranziţia către o economie cu emisii scăzute de
dioxid de carbon.

Strategii judeţene

Strategiile de dezvoltare judeţene sunt elaborate de Consiliile Judeţene,


conform atribuţiilor prevăzute de legea nr. 215 din 2001 a administraţiei
publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Acestea urmăresc integrarea pe orizontală a planificării dezvoltării
economice, sociale şi spaţiale la nivel zonal, judeţean, regional, naţional
şi european, dar şi integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de
activitate.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 30


Florian GAMAN draft

Anexa 2.2 - Surse de finanțare nerambursabilă pentru proiecte publice

Programul naţional de dezvoltare locală (PNDL)

Obiectivele de investiţii ce pot fi finanţate ȋn cadrul Programului naţional


de dezvoltare locală trebuie să se încadreze în cel puţin unul dintre
următoarele domenii specifice:

• realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de
alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei;
• realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de
canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate;
• realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea/dotarea unităţilor
de învăţământ preuniversitar, respectiv: grădiniţe, şcoli generale primare
şi gimnaziale, licee, grupuri şcolare, colegii naţionale, şcoli profesionale,
şcoli postliceale, unităţi de învăţământ special de stat;
• extinderea/reabilitarea/modernizarea/dotarea unităţilor sanitare;
• construirea/modernizarea/reabilitarea drumurilor publice clasificate
şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri
judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau
drumuri publice din interiorul localităţilor;
• realizarea/reabilitarea/modernizarea de poduri, podeţe sau punţi
pietonale;
• realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea unor obiective
culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale
multifuncţionale, teatre;
• realizarea/extinderea/modernizarea platformelor de gunoi;
• realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea pieţelor publice,
comerciale, a târgurilor, oboarelor, după caz;
• realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea bazelor sportive;
• realizare/extindere/reabilitare/modernizare a sediilor instituţiilor
publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a
instituţiilor publice din subordinea acestora;
• construcţia/extinderea/reabilitarea infrastructurii turistice dezvoltată
de autorităţile publice locale ca instrument de punere în valoare a
potenţialului turistic local, pentru obiectivele de investiţii aflate în
proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau
în administrarea acestora.

Programul Operaţional Regional (POR)

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 31


Florian GAMAN draft

Axa prioritară 3 - Prioritatea de investiții 3.1- Sprijinirea eficienței


energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din
surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și
în sectorul locuințelor

Acţiunile finanţate în cadrul acestei priorități de investiții pentru măsurile


de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice se referă la:

• îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii (pereți exteriori,


ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor
și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
• reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și
transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de
ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și
achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la
sistemele de încălzire centralizată, după caz;
• utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea
necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde
de consum;
• implementarea sistemelor de management energetic având ca scop
imbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de
energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru
promovarea și gestionarea energiei electrice);
• înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu
corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de
viață;
• orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor
proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol,
lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de
reparații la fațade etc.);

Axa prioritară 3 - Prioritatea de investiții 3.2 - Promovarea strategiilor de


reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu,
în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor

Acțiuni orientative pentru finanțare:

• investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex.


achizitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv
pentru proiecte pilot de introducere a transportului public în localități

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 32


Florian GAMAN draft

urbane; modernizarea materialului rulant electric (tramvaie),


modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric
public; modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului
public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi
pentru transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive pentru
vehiculele de transport public; imbunătățirea stațiilor de transport public
existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru
mijloacele de transport in comun; realizarea de sisteme de e - ticketing
pentru călători; construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii
rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea
nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie şi exploatare al rețelei de
transport (cu asigurarea creării/modernizării traseelor pentru pietoni și
bicicliști, acolo unde este posibil) etc.);
• investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire
infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare
a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea/ reabilitarea
pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente
(puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de
zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în
anumite zone etc.) ;
• alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex.
realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente
inovative şi eficiente de management al traficului; modernizarea/
reabilitarea infrastructurii rutiere fundamentate de masurile propuse de
PMUD pentru reducerea emisiilor de CO2 realizarea sistemelor de tip
park and ride; realizarea de perdele forestiere - alineamente de arbori
(cu capacitate mare de retenție a CO2).

Beneficiari eligibili: autorităţi publice locale urbane, cu excepția


municipiilor reședință de județ.

Axa prioritară 4- Prioritatea de investiții 4.1 - Promovarea strategiilor de


reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu,
în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor

Acțiuni orientative pentru finanțare:

• investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex.


achizitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv
pentru proiecte pilot de introducere a transportului public în localități

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 33


Florian GAMAN draft

urbane; modernizarea materialului rulant electric (tramvaie),


modernizarea/reabilitarea/extinderea traseelor de transport electric
public; modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului
public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire de depouri
noi pentru transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive
pentru vehiculele de transport public; îmbunătățirea stațiilor de transport
public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale
pentru mijloacele de transport în comun; realizarea de sisteme de e-
ticketing pentru călători; construirea/modernizarea/reabilitarea
infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public)
pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie şi
exploatare al rețelei de transport etc;
• investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire
infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare
a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea/reabilitarea
pistelor/traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente
(puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de
zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în
anumite zone etc.) ;
• alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex.
realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente
inovative şi eficiente de management al traficului;
modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere fundamentate de
masurile propuse de PMUD pentru reducerea emisiilor de CO2
realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere
- alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2).
Beneficiari eligibili: autorităţi publice locale urbane din muncipiile
reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după
caz), cu excepția municipiului Tulcea.

Axa prioritară 4- Prioritate de investiții 4.2.- Realizarea de acțiuni


destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere
a zgomotului

Vor fi finanțate urmatoarele tipuri de activități asupra terenurilor supuse


interventiei:

• demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;


• realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare de trotuare;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 34


Florian GAMAN draft

• amenajarea spațiilor verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea


terenului; montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare,
pergole, grilaje etc.; plantarea/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare
arbori);
• crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone
speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii etc.);
• instalare Wi-Fi în spațiile publice;
• dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi etc.);
• modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse
intervențiilor, inclusiv înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice
(străzile urbane sunt eligibile în situații excepționale, numai în măsura în
care astfel de investiții sunt necesare pentru facilitarea accesibilității la
obiectivul de investiții).

Beneficiari eligibili: autorităţi publice locale din muncipiile reședință de


județ (exclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz), cu
excepția municipiului Tulcea.

Axa prioritară 4 - Prioritate de investiții 4.3 - Oferirea de sprijin pentru


regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din
regiunile urbane și rurale

Acţiunile finanţate ȋn cadrul acestei priorităţi de investiţii  :

• investiții în facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi


de mici dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe, locuri de joacă
pentru copii, precum și facilități pentru activități sportive și recreaționale
(ex. terenuri de sport etc.);
• investiții în clădiri destinate utilizării publice pentru activități
educative, culturale și recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau
extinde serviciile publice de bază (construcție/reabilitare/modernizare),
inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice;
• construcția/reabilitarea/modernizarea tuturor tipurilor de utilități de
bază la scară mică (cum ar fi infratructura edilitară de gaze, electricitate,
apă, salubritate);
• construcția/reabilitarea/modernizarea străzilor de importanță
secundară, inclusiv trotuare, piste pentru bicicliști, alei pietonale, căi de
acces.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 35


Florian GAMAN draft

Beneficiari eligibili: autorităţi publice locale din muncipiile reședință de


județ, (exclusiv localitățile din zona funcțională urbană), cu excepția
municipiului Tulcea.

Axa prioritară 4 - Prioritate de investiții 4.4 - Investițiile în educație, în


formare, inclusiv în formare profesională pentru dobândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și formare

Acţiunile finanţate ȋn cadrul acestei priorităţi de investiţii  :

• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea


infrastructurii educaţionale antepreșcolare și preșcolare (creșe și
grădinițe);
• construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea
infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic și
învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice şi şcoli profesionale).

Beneficiari eligibili : autorităţi publice locale din muncipiile reședință de


județ, (exclusiv localitățile din zona funcțională urbană), cu excepția
municipiului Tulcea.

Axa prioritară 5 - Prioritate de investiții 5.1- Conservarea, protejarea,


promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural finanţate ȋn cadrul


acestei priorităti de investiţii includ:

• restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor


istorice;
• restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare,
frescelor, picturilor murale exterioare;
• restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;
• dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea
condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
• dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi
imobil;
• activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat,
inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.

Beneficiari eligibili: autorități ale administrației publice locale și centrale.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 36


Florian GAMAN draft

Axa prioritară 5 - Prioritate de investiții 5.2 - Realizarea de acțiuni


destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere
a zgomotului

• Vor fi finanțate urmatoarele tipuri de activități asupra terenurilor


supuse interventiei:
• demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;
• realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
• amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea
terenului; montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare,
pergole, grilaje etc.; plantarea/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare
arbori);
• crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone
speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii etc.);
• instalare Wi-Fi în spațiile publice;
• dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi etc.);
• modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse
intervențiilor, inclusiv înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice
(străzile urbane sunt eligibile în situații excepționale, numai în măsura în
care astfel de investiții sunt necesare pentru facilitarea accesibilității la
obiectivul de investiții).

Beneficiari eligibili: autorități publice locale din mediul urban, cu excepția


municipiilor reședință de județ.

Axa prioritară 6 - Prioritate de investiții 6.1 - Stimularea mobilității


regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura
TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale

Tipuri de acţiuni orientative care vor fi finanţate  :

• modernizarea si reabilitarea (pentru îmbunătățirea parametrilor


relevanți- creșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței etc.) reţelei de
drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa (drumuri județene
sau trasee compuse din mai multe drumuri județene legate direct) sau
indirecta (drumuri județene/trasee legate de rețea prin intermediul unui
drum național modernizat) cu reteaua TEN-T, construirea unor noi
segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri
expres;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 37


Florian GAMAN draft

• construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum


judeţean ce vor face parte din drumul judetean respectiv,
construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru
creșterea siguranței circulației;
• construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere
(construirea doar pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi
TEN T a drumurilor județene) şi construirea pasarelelor pietonale;
• construirea/modernizarea de stații pentru transport public pe traseul
drumului județean;
• realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și
biciclisti (trasee pietonale și piste pentru biciclisti unde situația din teren
o permite), inclusiv semnalistica verticală pentru treceri de pietoni cu
alimentare fotovoltaică;
• realizarea de perdele forestiere și parapeti pentru protecție,
realizarea de investiții suplimentare pentru protecția drumului respectiv
față de efectele generate de condiții meteorologice extreme (provocate
de schimbări climatice sau alte cauze excepționale) – inundații, viscol etc.

Beneficiari eligibili : unități administrativ teritoriale, în calitate de


administrator al infrastructurii de transport rutier de interes judeţean. În
funcție de competențele asupra obiectivului de investiție se pot crea
parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale (UAT judeţe
şi UAT oraş/municipiu/comună).

Axa prioritară 7 - Prioritate de investiții 7.1 - Sprijinirea unei creșteri


favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului
endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să
includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și
sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale
specifice.

Principalele acțiuni care vor fi finanțate vizează (enumerarea nu are


caracter exhaustiv):

• dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură


rutieră, rețele de captare și transport, parcuri balneare, modernizare și
creare baze de tratament);
• crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor
aferente;
• amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum
şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 38


Florian GAMAN draft

• dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru


valorificarea atracțiilor turistice;
• activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului
finanțat.

Beneficiari eligibili  : autorități și instituții ale administrației publice locale


și parteneriate între acestea. În vederea asigurării concentrării teritoriale,
implementarea se va realiza numai în stațiunile turistice definite conform
legii HG 852 din 2008, pentru aprobarea normelor şi criteriilor de
atestare a staţiunilor turistice, precum și pe teritoriul Deltei Dunării.

Axa prioritară 8 - Prioritate de investiții 8.1 - Investiţiile în infrastructurile


sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional
şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi
promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile
sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile
instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale

Acţiunile sprijinite în cadrul acestei priorităţi de investiţie se referă la:

• construcție/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor


comunitare integrate socio-medicale;
• reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii
ambulatoriilor, inclusiv a celor provenite din reorganizarea/raţionalizarea
spitalelor mici, ineficiente;
• reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de
unităţi de primiri urgenţe;
• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/dotarea infrastructurii de
servicii sociale fără componentă rezidențială (centre de zi, centre de tip
„respiro”, centre de consiliere, centre / servicii de abilitare/reabilitare,
cantine sociale etc.);
• construcţia/reabilitarea/ modernizarea/ dotarea de case de tip
familial, apartamente, locuinţe protejate etc.

Beneficiari eligibili: autorități ale administrației publice locale.

Axa prioritară 9 - Prioritate de investiții 9.1- Dezvoltare locală plasată sub


responsabilitatea comunităţii

Tipurile de acțiuni care vor fi avute în vedere pentru finanțare vizează:

• investiţiile în infrastructura de locuire - construirea/


reabilitarea/modernizarea locuinţelor sociale;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 39


Florian GAMAN draft

• investiţii în infrastructura de sănătate, servicii sociale –


reabilitarea/modernizarea centrelor comunitare integrate medico-
socială;
• investiţii în infrastructura de educaţie – construire/reabilitare/
modernizare de unităţi de învăţământ preuniversitar (creşe, grădiniţe,
şcoli primare, şcoli gimnaziale etc.);
• investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității
defavorizate, respectiv construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor
pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement
și sport etc.;
• crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi
nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților publice,
zone verzi neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale și
comerciale etc.);
• construirea/ dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor
de economie socială de inserţie.

Beneficiarii eligibili  : grupurile de acţiune locală, constituite din


reprezentanţi ai autorității publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de
afaceri local, ai societăţii civile, ai zonei urbane marginalizate selectate
pentru intervenție.

Axa prioritară 10 - Prioritate de investiții 10.1- Investițiile în educație, și


formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și formare

Sunt finanţate următoarele tipuri de investiţii  :

• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea


infrastructurii pentru educația timpurie - educaţionale antepreșcolare și
preșcolară (creșe și grădinițe);
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea
infrastructurii educaţionale pentru învățământul general obligatoriu
(școli I - VIII);
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea
infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic și
învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice şi şcoli profesionale);
• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaţionale universitare.

Beneficiarii eligibili  : autorităţi și instituții ale administraţiei publice locale

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 40


Florian GAMAN draft

Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM)

Proiectele ce pot fi finanţate ȋn cadrul Programului Operaţional


Infrastructură Mare trebuie să se ȋncadreze ȋn una din următoarele
priorităţi de investiţii :

Axa prioritară 2 - Prioritate de investiții 7.c- Dezvoltarea și îmbunătățirea


sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot
redus) și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile
interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor
multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova
mobilitatea durabilă la nivel regional și local

Acţiuni finanţate ȋn cadrul acestei priorităţi de investiţii  :

• măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului şi securităţii


transporturilor pentru toate modurile de transport, prin acțiuni specifice
de tipul, dar nu exclusiv:
• implementarea mijloacelor de semnalizare orizontală şi verticală;
• implementarea unor măsuri specifice în localităţile liniare de-a lungul
drumurilor europene şi naţionale (semnalizarea trecerilor de pietoni,
benzi de viraj, stații de autobuz laterale, parcări etc.);
• construcția unor bariere de tip New Jersey pe toate drumurile
naționale cu 4 benzi fără protecție între sensurile de mers;
• trecerea la un profil de 2+1 benzi alternativ pe sensurile de mers pe
toate drumurile naţionale cu profil periculos (tip „2 x 1.5” benzi) prin
implementarea sistemelor de transport inteligente (ex. ERTMS,
VTMIS, Ro-RIS) şi a interfeţelor între diverse moduri de transport
STI,acolo unde nu au fost implementate ca parte a intervenţiilor la
nivelul infrastructurii, pentru creșterea siguranței la nivelul acțiunilor
de control a traficului;
• treceri la nivel rutier/feroviar îmbunătăţite;
• extinderea sistemelor mobile și fixe de monitorizare a traficului și de
supraveghere automată, pe toate modurile de transport;
• perdele forestiere, panouri parazăpezi sau alte soluții echivalente de
protecție în vederea asigurării protecţie a căilor de comunicaţie
împotriva înzăpezirii /altor calamități naturale (pentru infrastructura
existentă, unde nu se prevăd investiții integrate prin POIM din alte
OS);
• achiziţionarea de echipamente de pe şenale - canal navigabil şi alte
tipuri de echipamente cu rol în asigurarea siguranţei şi securităţii
transporturilor indiferent de modul de transport;

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 41


Florian GAMAN draft

• alte acţiuni cu rol de creşterea a siguranţei pe toate modurile de


transport, inclusiv proiectele fazate;
• măsuri destinate protecţiei mediului, la nivelul tuturor modurilor de
transport (ex: instalarea de panouri de protecţie împotriva zgomotului,
covoarea astfaltice fonoabsorbante, perdele forestiere, achiziţia de nave
multifuncţionale PSI şi asistenţa în activităţile de depoluare pe căile
navigabile şi maritime).

Beneficiarii eligibili  :

• autorităţile publice locale care gestionează infrastructura din


interiorul localităţilor/infrastructură rutieră de tip drum naţional care face
legături Interurbane;
• poliția rutieră și Poliția Transporturi, individual sau în parteneriat sau
cu aplicantul pentru proiectele de siguranţă şi securitate;
• autorităţi publice locale care gestionează infrastructura din interiorul
localităţilor/infrastructură rutieră de tip drum naţional care face legături
interurbane.

Cap. 2 - Planificarea proiectelor 42

S-ar putea să vă placă și