REFERAT

,,Rolul Serviciului special în derularea războiului hibrid.

Riscuri de securitate produse de acesta”

Elaborat de: Grosu Dan

2020
1
 Plan:

1. Introducere.............................................................................................pag. 3-

2. Conceptul de război hibrid și elementele acestuia................................pag. 4-

3. Războiul hibrid între statul ,,X” și statul ,,Y”…………………………..pag. 6

4. Riscuri de securitate la adresa Republicii Moldova.............................pag. 7-8

5. Concluzie...................................................................................................pag. 8

6. Bibliografie...............................................................................................pag. 9

2
 1. Introducere

Odată cu adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova la 27 august 1991,

în urma căreia Republica Moldova a devenit un stat independent, suveran și democratic, liber să-și
hotărască prezentul și viitorul fără nici un amestec din afară, legiuitorul moldav în persona
,,Parlamentul Republicii Moldova”, într-un interval de timp rezonabil a adoptat un șir de acte
legislative, care erau menite să fie pilonii de bază în procesul de constituire, formare și dezvoltare a
noului stat, cît și menite să stea la straja asigurării independenței, suveranității și integrității
teritoriale a Republicii Moldova.
Printre acestea se enumeră: Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, care
reprezintă Legea Supremă a statului, în care au fost înscrise cele mai importante principii ale vieții
economice, politice, sociale, precum și valorile pe care se sprijină statul nostru, separația puterilor
în stat, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, independența justiției, pluralismul
politic, etc; Legea nr. 618 din 31.10.1995 securității statului, în care a fost stipulate direcțiile
principale ale activității de asigurare a securității statului, amenințările la adresa securității statului,
principiile de asigurare a securității statului, cît și sistemul organelor securității statului, printre
care și Ministerul Securității Naționale, iar la moment Serviciul de Informații și Securitate al
Republicii Moldova; Legea nr. 619 din 31.10.1995 privind organele securității statului, prin care
au fost stipulate atribuțiile organelor securității statului, cît și organizarea activității acestora. Iar
una din cele mai importante legi care se află la paza independenței, suveranității țării și asigură
buna funcționare a Serviciilor speciale ale Republicii Moldova, a fost și este în opinia mea, Legea
nr. 753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Evident
că pînă la adoptarea acestei legi, au fost inițial altele (ex: Legea nr. 676-XIV), dar întru cît aceasta
este abrogată o să analizăm prevederile normelor legale din Legea nr. 753/23.12.1999.
Potrivit, Legii nr. 753 din 23.12.1999, art. 1 ,,Serviciul de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova este organul de stat specializat în domeniul asigurării securităţii naţionale
prin exercitarea tuturor măsurilor adecvate de informaţii şi contrainformaţii, de culegere,
prelucrare, verificare şi valorificare a informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi
contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţare internă sau externă pentru
independenţa, suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială, ordinea constituţională, dezvoltarea
democratică, securitatea internă a statului, societăţii şi cetăţenilor, statalitatea Republicii
Moldova, funcţionarea stabilă a ramurilor economiei naţionale de importanţă vitală, atît pe
teritoriul Republicii Moldova, cît şi peste hotare”, potrivit art. 14 ,,personalul Serviciului este

3
format din ofițeri de informații și Securitate și salariați civili, angajați în bază de contract”,
potrivit art. 21 ,,Supravegherea respectării legislaţiei Republicii Moldova de către Serviciu este
exercitată de Procuratura Generală”, potrivit art. 8, Serviciul își desfășoară atribuțiile prin
activități informative, contrainformative, cît și prin activități de combatere a infracțiunilor ale căror
urmărire penală sunt atribuite conform legislației Serviciului. Aici după părerea mea, infracțiunile
ale căror urmărire penală sunt atribuite conform legislației Serviciului, ar putea fi infracțiunile
contra autorităților publice și a securității de stat, stipulate în Capitolul XVII a Codului Penal al
Republicii Moldova. (ex: art. 337 Trădare de Patrie, art. 338 Spionajul).
Reieșind din prevederilor Legii nr. 753 din 23.12.1999 analizate supra, ajung la concluzia
că Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova este serviciul special al țării
noastre care are menirea să asigure securitatea națională al Republicii Moldova prin toate
mijloacele (legale) stipulate prin lege, prin care este posibilă descoperirea, prevenirea și
contracararea tuturor acțiunilor care reprezintă o amenințare de ordin intern sau extern, pentru
independența, suveranitatea, statalitatea și integritatea teritorială a țării, precum și a securității
cetățenilor Republicii Moldova. Serviciul dat este un organ centralizat, activitatea acestuia este
coordonată de către șeful statului (Președintele Republicii Moldova), iar controlul asupra activității
Serviciului special este exercit de Parlament, procuratură și instanțele judecătorești, în limitele
competenței lor.
Mai mult ca atât, analizând prevederile art. 7, a Legii nr. 753 din 23.12.1999, unde sunt
stipulate atribuțiile Serviciului, printre care: desfășurarea activității de combatere a terorismului și
a finanțării acestuia, a elaborării unor strategii, sisteme de măsuri îndreptate spre descoperirea,
prevenirea și contracararea diferitor acțiuni îndreptate spre favorizarea apariției unor situații
excepționale la întreprinderile de importanță vitală, acțiuni care au ca scop răsturnarea prin
violență a autorităților constitutional alese sau a acțiunilor care subminează temeliile statului și
contribuie în mod direct sau indirect la desfășurarea de acțiuni militare împotriva Republicii
Moldova, ajung la concluzia, că Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova
joacă un rol foarte important, chiar de frunte în sistemul organelor securității statului, în ceea ce
privește prevenirea, descoperirea și contracararea elementelor sau componentelor unui ,,Război
hibrid”.

2. Conceptul de război hibrid și elementele acestuia

Studiind literatura de specialitate, am întâlnit că războiul hibrid este un instrument folosit în
confruntarea dintre Federația Rusă și Occident. Acesta se manifestă sub diverse forme, acoperind
mai multe dimensiuni sau domenii, cum ar fi: economic, informational, social, informatic, militar,
politic, etc.
4
 În opinia cercetătorului rus, Iurii Fedorov, războiul hibrid este un complex de măsuri, care
îmbină în sine acțiuni militare în înțelegerea lor tradițională cu metode non-militare de
destabilizare, distrugere și lichidare a inamicului, incluzând exercitarea presiunii economice,
instigarea la conflicte politice și sociale, implementarea activității subversive și a unor companii
propagandistice în masa.
O altă definiție în literatura de specialitate a războiului hibrid ar fi că acesta ,,încorporează o
gamă largă de mijloace utilizate în război, inclusive capabilități convenționale, tactici și
formațiuni neregulate, acte teroriste, violență și constrângere nediferențiată precum și confuziile
(lacunele) legislative”.
Din analiza diverselor opinii asupra ,,războiului hibrid” sau cum mai este numit ,,războiul de
nouă generație”, redate mai sus, am format și eu o definiție proprie a acestui tip de război.
Astfel, în opinia mea, Războiul hibrid – reprezintă o totalitate de mijloace non-militare, cît și
parțial militare, desfășurate atât de state, cît și de entități nestatale, asupra unui alt stat, prin
utilizarea diferitor acțiuni de ordin economic (embargouri, sancțiuni), informational (recurgerea la
propaganda, dezinformare, manipulare), militar (sprijinirea unor forte paramilitare, grupări fără
semn de indentificare), care urmărește afectarea securității naționale, iar prin urmare paralizarea
vieții sociale, economice a statului aflat în conflict.
Reieșind din numeroasele definiții ale diferitor experți, cercetători în domeniul militar expuse
supra și a formării unei definiții proprii a termenului de ,,război hibrid”, voi încerca în continuare
să redau și să analizez care sunt trăsăturile/caracteristicile unui război hibrid, desprinse chiar din
definiția mea.
După părerea mea trăsăturile/caracteristicile unui război hibrid sunt:
- acest tip de război poate fi desfășurat sau inițiat de: un stat-supraputere asupra altui
stat-supraputere (ex: Federația Rusă asupra SUA), un stat-supraputere asupra unui stat
(ex: Federația Rusă asupra Ucrainei), o structură non-statală asupra unui stat (ex: actorul
non-statal Hezbollah asupra Libanului);
- este un război greu de preîntâmpinat, deoarece este imprevizibil;
- pentru atingerea scopurilor propuse de statul agresor sunt folosite mijloacele non-militare,
iar dacă este folosită forța militară, aceasta se folosește în secret;
- războiul hibrid urmărește și are ca scop blocare vieții economice, sociale, politice, etc.
- mijloacele non-militare folosite de agresor sunt de ordin economic, informational, social,
militar, informatic, politic, etc;
- pot fi folosite Serviciile speciale ale statului agresor, pentru mărirea eficienței acțiunilor
îndreptate spre statul atacat;
- este un război în care acțiunile militare nu sunt prioritare, acestea au doar funcția de
catalizator;

5
 - elementele războiului hibrid sunt: atacurile cibernetice care pot fi asupra site-urilor
instituțiilor statului, sprijinirea unor forțe paramilitare, dezinformarea și propaganda prin
mass-media și rețelele de socializare, presiunile de ordin economic, ca de exemplu
embargourile, etc.

3. Războiul hibrid între statul ,,X” și statul ,,Y”

După ce am analizat o mulțime de documente și am studiat un set larg de literatură juridică,
iar în final ajungând la o definiție proprie a conceptului de ,,război hibrid” și totodată din definiția
dată am putut să identific care sunt trăsăturile, elementele, caracteristicile unui astfel de război,
acuma îmi pun întrebarea dacă în urma analizei acestui tip de război, pot să identific la moment un
exemplu sau cîteva exemple a unor războaie de tip hibrid care s-au petrecut s-au încă mai au loc.
Cu siguranță că răspunsul este da.
După părerea mea, un exemplu a războiului hibrid a fost cel din anul 2014 între Federația
Rusă și Ucraina, soldat cu anexarea Peninsulei Crimeii de către Federația Rusă.
Ca elemente ale războiului hibrid, utilizate de Federația Rusă în conflictul cu Ucraina, după
părerea mea au fost și sunt: acordarea de ajutor financiar cît și material pentru organele politice
separatiste și a forțelor paramilitare a acestora, iar necatând la faptul că Rusia susține indensiv,
noile republici separatiste formate (Republica Populară Lugansk și Republica Populară Donețk),
dacă nu mă greșesc Rusia pe plan internațional nu a recunoscut aceste noi republici autoproclamate
sau cel puțin la momentul actual nu le-a recunoscut, aceasta denotă încă odată că în cazul dat este
vorba de un război hibrid.
Un alt element al războiului hibrid dintre aceste state este utilizarea de către Rusia a
atacurilor de ordin informațional, adică a utilizării propagandei prin mass-media rusească, prin care
se invinuia de situația creată în Ucraina, a guvernului ucrainean, cît și a adversarului pe plan
global, a SUA. Mai mult ca atât prin manipulare se aducea ofense, diferite denigrări asupra
Președintelui de atunci, domnului Petro Poroșenko, care era acuzat de vinderea cernoziomului din
regiunea carpați spre Uniunea Europeană, etc.
Ca alt element folosit în războiul dat de către Federația Rusă și cel mai important după
părerea mea este și a fost angajarea unor militari, fără semne de indentificare, așa ziși ,,soldații
verzi”, datorită căruia și a fost posibilă anexarea Peninsulei Crimeii de către Federația Rusă fără
nici un glonț.
Și un ultim element pe care l-aș putea indentifica, ca parte componentă a războiului hibrid,
dintre aceste două țări ar putea fi utilizarea de către Federația Rusă a Serviciilor sale speciale, care
potrivit presei ucrainene au contribuit la săvîrșirea cîtorva acte teroriste pe teritoriul Ucrainei și
anume lichidarea prin aruncarea în aer a mașinilor unor angajați de rang înalt a Serviciilor speciale

6
de securitate a Ucrainei. Aceste acțiuni au putut fi posibile după opinia părții Ucrainene, doar cu
ajutorul și implicarea Serviciilor speciale ale Federației Ruse.
În final în urma acestei analize a războiului hibrid dintre aceste doua state vecine, putem
face concluzia asupra faptului de eficiență a unui astfel de război hibrid pentru țara agresoare (se
poate solda cu acapararea unor teritorii imense fără jertfe omenești, și fără nici un glonde eliberat,
plus și cu o populație care va fi loială noilor autorități) și cît de dezastruas poate fi acest război
numit hibrid, pentru țara agresată, care se poate alege cu pierderea unor teritorii, destabilizarea
vieții politice, paralizarea unor sectoare din domeniul economic, etc.

4. Riscuri de securitate la adresa Republicii Moldova

Analizând Legea nr. 112 din 22.05.2008 pentru aprobarea Concepției securității naționale a
Republicii Moldova și Legea nr. 299 din 21.12.2017 privind aprobarea Concepției securității
informaționale a Republicii Moldova, am ajuns la concluzia că riscurile la adresa securității
Republicii Moldova în caz de dezlanțuire a unui război hibrid asupra acesteia este foarte mare și
mai mult ca atât are un arial destul de mare cuprinzind atât domeniul economic, informațional,
politic, militar, social cît și informatic.
În acest sens, analizând actele legislative enumerate supra, am ajuns la concluzia că
riscurile și amenințările la adresa securității Republicii Moldova sunt:
- conflictul transnistrean, care este generat de existența unui regim separatist în stânga
nistrului. În acest fel, de facto Republica Moldova nu deține controlul constituțional a
acestui teritoriu, iar situația este agravată de prezența ilegală pe teritoriul necontrolat de
Republica Moldova a forțelor militare streine, în persoana ,,Armata 14”. Aici putem să ne
punem întrebarea dacă ar putea cîndva ca o parte a personalul Armat 14 să se transforme
în ,,soldații verzi” cum a fost posibil în Peninsula Crimeia;
- lipsa resurselor energetice proprii și insuficiente, care au demarat în dependența energetică
a Republicii Moldova făță de un număr limitat de furnizori externi, practic doar de
Federația Rusă cu unele excepții;
- riscurile apariției unor tensiuni interetnice, datorită faptului că Republica Moldova se
caracterizează ca un stat multinational și polietnic;
- riscurile de apariție a unor tensiuni de ordin politic, datorită existenței unor curente politice
de nationalism și de separatism, care a favorizat împărțirea societății moldovenești în două
tabere;
- incapacitatea statului de a crea condiții social-economice de trai decente pentru cetățenii
săi, care în consecință poate să se declanșeze într-o nesupunere și a neîncrederii față de stat
și a instituțiilor statului de către societate;

7
 - riscul de tranzitare a armelor, munițiilor, a altor substanțe exploazive și radioactive peste
frontiera de stat a Republicii Moldova, datorită practic lipsei de supravegherei a acesteia pe
segmentul Ucrainean, care ar putea aduce atingere intereselor securității naționale.
Astfel, după părerea mea toate acestea reprezintă sau pot reprezenta niște vulnerabilități de
ordin economic, militar, politic, social, în cazul unei declanșări asupra țării noastre a unui război
hibrid din partea unui stat agresor, iar Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova
îi va fi foarte greu să facă față acestor provocări sau chiar dacă ar prevedea din tip aceste atacuri
hibride, Serviciul dat nu va avea la îndemână meganismele pentru prevenirea sau reducerea acestor
amenințări . Aici după părerea mea, pentru a micșora vulnerabilitatea țării noastre față de un actual
război hibrid, ce va ataca domeniul energetic Guvernul Republicii Moldova trebuie să găsească în
cel mai scurt timp unele soluții de a micșora dependența Republicii Moldova fața de un singur
furnizor de gaze naturale, sau de energie electrică. O soluție ar fi după opinia mea construirea unei
conducte de gaz între România și Republica Moldova, pentru ca cetățenii Republicii Moldova să
aibă acces și la gazele românești și să numai fie atît de independenți de ,,GazProm” și șantajați de
Federația Rusă.

5. Concluzie
Reieșind din specificul războiului hibrid și a vulnerabilității statelor care pot fi jertfe a
acestor ,, războaie hibride”, ajung la concluzia că Serviciile speciale ale acestor țări, iar în cazul dat
referindum-ă la Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, acesta trebuie să fie și
este organul specializat în domeniul asigurării securității naționale, care are un rol important de
prevenire, descoperire și contracarare a acestor acțiuni stipulate supra, care fac parte din războiul
hibrid, și care sunt menite să submineze temeliile unui stat de drept, să lichideze la maxim
suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării.
Astfel, analizând legislația națională, consider că legiutorul moldav a pus un set de pîrgii la
îndemâna Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova pentru a indentifica, analiza
și cel mai important de a stopa sau cel puțin de a preveni conducerea țării de posibelele atacuri
hibride îndreptate asupra Republicii Moldova sau care ar putea fi îndreptate asupra acesteia, de
către alți subiecți statali sau non-statali, care ar avea interese în acest sens, ca în Republica
Moldova să existe de exemplu o instabilitate economică, social-politică, etc.
Sunt ferm convins că Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova
întreprinde toate măsurile posibile conform competenței sale pentru a reduce la minim
componentele unui război hibrid: dezinformarea în masă a populației Republicii Moldova, aici pot
da exemplu de constatare de către Serviciu a unui șir de saituri care în contextul pandemiei de
Covid-19, distribuiau informații false, astfel creând instabilitate socială în țară; indentificarea

8
persoanelor care fac parte din Serviciile speciale ale unor state streine și care au menirea să
intervină în declanșarea unui război civil, etc.

6. Bibliografie

1. Legea nr. 618 din 31.10.1995 securității statului;

2. Legea nr.753 din 23.11.1999 privind Serviciul de Informații și Securitate;
3. Legea nr. 299 din 21.12.2017 privind aprobarea Concepției informaționale a Republicii
Moldova;
4. Legea nr. 112 din 22.05.2008 pentru aprobarea Concepției securității naționale a
Republicii Moldova:
5. Legea nr. 619 din 31.10.1995 privind organele securității statului