ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL

Avocat stagiar
Devencea Daniela-Ionela
Grupa 3
CUPRINS

I. Notiunea de actiune civila

II. Raportul dintre actiunea penala si actiunea civila exercitata in procesul penal
III. Trasaturile actiunii civile
IV. Subiectii actiunii civile
V. Exercitarea actiunii civile
VI. Exercitarea actiunii civile de catre sau fata de succesori
VII. Solutii cu privire la actiunea civila exercitata in procesul penal
 I. Consideratii generale refertitoare la notiunea de actiune in justitie

In ceea ce priveste notiunea de actiune civila trebuie avut in vedere ca potrivit art. 2 alin. (2) C.
proc.civ. dispozitiile acestui cod se aplica si in alte materii in masura in care legile care le
reglementeaza nu cuprin dispozitii contrare 1. De aceea, fata de lipsa unei definitii legale in Codul de
procedura penala, raportarea la definitia prevazuta la art. 29 C.proc.civ:

“Acțiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului
subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea
apararii partilor in proces”.

Prin raportare la definite de mai sus, in proceul penal, trebuie privita ca ansamblul mijloacelor
procesuale conferite de lege atat subiectilor ei active (partea civila, mostenitorii/succesorii acestuia,
Ministerul Public) pentru protectia dreptului subiectiv, cat si a subiectilor ei pasivi (inculpatul si/sau
partea responsabila civilmente, ori mostenitorii/succesorii in drepturi ai acestuia), pentru asigurarea
apararii2.

Solutionarea actiunii civile in procesul penal se realizeaza prin aplicarea regulilor dreptului civil
substantial3, uneori particularizate in raport de anumite notiuni, uneori particularizate in raport de
anumite notiuni care au un sens autonom potrivit dispozitiilor procesual penale.

In ceea ce priveste normele procesual civile, acestea pot fi aplicate numai daca acestea sunt
compatibile cu cardul procesual stabilit de Codul de procedura penala si numai daca nu exista o
norma procesual penala care sa reglementeze o anumita materie in mod previzibil.

De exemplu, in procesul penal asiguratorul in calitate de parte responsabila civilmente nu poate

formula cerere de chemare in garantie a unui alt asigurator cu care avea incheiata o polita de
asigurare; lichidatorul judiciar nu poate solicita suspendarea judecatii actiunii civile alaturate actiunii
penale nici in temeiul Cod. Proc. Civ si nici in baza legii insolventei, cazurile de suspendare a judecatii
actiunii civile alaturate actiunii penale fiind strict si limitative prevazute in procedura penala.

Potrivit art. 19 alin.(1) Cod procedura penala “Actiunea civila exercitata in procesul penal are ca obiect
tragerea la raspundere civile delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii pentru prejudicial
produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii penale”.

In principiu, natura juridica a raspunderii civile a persoanelor responsabile potrivit legii, este
delictuala, insa nu este exclusa si retinerea raspunderii contractuale care se grefeaza pe o raspundere
delictuala, cum este situatia asiguratorului care raspunde contractual pentru prejudicial produs prin
fapta ilicita a asiguratului4.
1
A se vedea in acest sens DCC nr. 28/2016 (M.Of. nr. 155 din 1 martie 2016)
2
Mihail Udroiu, Procedura penala. Partea Generala, Ed. C.H Beck, editia 6, vol. I, p. 75
3
Art. 19 alin. (5) Cod procedura penala
4
Decizia nr. 1/RIL/2016 (Fata de imprejurarea ca, de principiu, părţile dintr-un contract de asigurare pot stabili
întinderea despăgubirii, se poate conchide că limitele în care asigurătorul de răspundere civilă obligatorie este
ţinut să răspundă în procesul penal ca parte responsabilă civilmente sunt cele din contractul de asigurare, cu
precizarea că în respectivul contract părţile nu pot stipula limite inferioare celor stabilite de autoritatea de
supraveghere în materie.
 II. Raportul dintre actiunea penala si actiunea civila exercitata in procesul penal.

Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in procesul penal, reprezentand actiunea cu cracter
accesoriu, solutiile pronuntate de instanta cu privire la actiunea penala au o influenta hotaratoare cu
privire la modul de rezolvare a actiunii civile, si totodata, dispozittile art. 25 Cod procedura penala
fiind pe deplin aplicabile si acesteia 1.

Actiunea civila se solutioneaza in cadrul procesului penal, in faza judecatii, daca prin aceasta nu se
depaseste durata rezonabila a procesului, in cazul in care solutionarea actiunii civile intarzie
solutionarea actiunii penale, instanta poate dispune prin incheiere definitive, disjungerea actiunii
civile si judecarea acesteia separate (fiind constituit un nou dosar), tot in competenta instantei
penale si solutionat dupa aceleasi regului de procedura.

Prin urmare, actiunea civila poate fi disjunsa doar de catre instanta penala in fata careia se exercita,
procurorul, judecatorul de drepturi si libertati, sau judecatorul de camera preliminara.

Insa, avand in vedere ca prin Legea de modificare a Codului de procedura penala obiectul camerei
preliminare a fost transferat in etapa procesuala a judecatii in prima instant, va fi posibila reunirea
sau disjungerea cauzelor, in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal 2.

Alin. 5 al art. 26 Cod procedura penala prevede ca incheierea prin care se dispune disjungerea este
definitive, cu toate acestea, instant poate dispune si prin sentinta disjungerea actiunii civile de cea
În ceea ce priveşte răspunderea solidară sau exclusivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că dispoziţiile
art. 49 şi ale art. 55 din Legea nr. 136/1995 instituie răspunderea exclusivă a asigurătorului pentru prejudiciile
cauzate de asigurat.
Acest fapt este, de altfel, în acord, atât cu dispoziţiile legale care reglementează asigurarea de răspundere civilă
obligatorie, cât, mai ales, cu cadrul contractual care fundamentează raporturile juridice dintre părţi.
Astfel, părţile încheie un contract aleatoriu, în care riscul producerii unei fapte prejudiciabile trece de la asigurat
la asigurător, este asumat de acesta din urmă, care răspunde la producerea riscului asigurat, întrucât a  încasat
în acest scop o primă de asigurare stabilită în raport cu specificul riscului. Ca urmare, obligaţia de dezdăunare
a persoanelor păgubite prin infracţiune îşi are cauza în contraprestaţia asiguratului, respectiv în plata primei de
asigurare.
Împrejurarea că asigurătorul răspunde în limitele prevăzute în contract şi că această limitare ar putea aduce
atingere principiului reparaţiei integrale a prejudiciului nu justifică legal răspunderea solidară cu autorul faptei
ilicite, întrucât solidaritatea nu rezultă din lege sau din contract, iar asigurătorul răspunde pentru asigurat în
temeiul legii şi al contractului, asumându-şi o obligaţie proprie şi nefiind ţinut la reparaţie în condiţiile art. 1.382
din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, întrucât nu răspunde pentru o faptă prejudiciabilă pe care să fi comis-
o alături de asigurat.
În realitate, răspunderea de care este ţinut asigurătorul R.C.A. este una limitată de contractul de asigurare şi de
lege, aşa cum s-a argumentat în precedent, dar nimic nu împiedică antrenarea răspunderii civile delictuale
a asiguratului, în temeiul principiului reparaţiei integrale a prejudiciului, pentru diferenţa de despăgubire
nesuportată de asigurător.
In concluzie, Inalta Curte a stabilit faptul ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art. 86 din Codul
de procedura penala, in cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente
de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente si are obligatia de a repara
singura prejudiciul cauzat prin infracțiune, in limitele stabilite in contractul de asigurare si prin dispozitiile legale
privind asigurarea obligatorie de raspundere civila)
1
A. Andone-Bontas, G. Bodoroncea, M. Bulancea, V. Constantinescu, D. Gradinaru, C. Jderu, I. Kuglay, C.Meceanu,
L. Postelnicu. I Tocan, A. R. Trandafir, Codul de procedura penala. Comentariu p articole, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2015, p. 137.
2
Prin Legea de modificare a Codului de procedura penala a fost eliminate jurisdictia de camera preliminara.
penala, caz in care pronunta o solutie numai cu privire la aceasta din urma si continua judecata inytr-
un dosar separate cu privire la actiunea civila 1. Norma trebuie aplicata in sensul dat de interpretarea
teleological, legiuitorul intentionand sa stabileasca carcterul definitiv al dispozitiei de disjungere,
indifferent daca aceasta se dispunde pe parcursul fazei de judecata in prima instant sau odata cu
solutionarea laturii penale, prin sentinta 2.

III. Trasaturile actiunii civile

Actiunea civila are urmatoarele trasaturi:

a) Este o actiune privata, exercitatata de persoana care a suferit un prejudiciu prin savarsirea
infractiunii, are carcter reparatoriu. 3 Actiunea civila isi are izvorul intr-un prejudiciu cauzat de
infrctiune (aceeasi ca entitate materiala si juridical, din care izvoraste si actiunea penala) 4;
b) Este o actiune patrimoniala, putand fi exercitata atat inculpatului cat si a persoanei
responsabile civilmente, ori a mostenitorilor, respective succesorilor in drepturi ai acestora;
raspunderea civila poate fi transmisa pec ale conventionala ori pec ale succesorala.
c) Este o actiune divizibila, persoana prejudiciata putand solicita tragerea la raspundere civila a
uneia ori a maimultor personae care au produs prejudiciul;
d) Este o actiune disponibila, partea prejudiciata are dreptul de a introduce sau nu actiunea
civila, in virtutea regulii nemo invitus agere cogitur, de a-i stabili lijitele, de a renunta la
calitatea sa5, cu exceptia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate
restransa de exercitiu, cand actiunea civila se exercita de procurer, cee ce presupune existent
unor valente de indisponibilitate6.

In DCC nr. 633/2018 s-a retinut ca “deprincipiu, persoana vatamata este libera sa decida daca
declanseaza actiunea civila separate de procesul penal, dupa cum tot ea este libera sa decida
daca declanseaza actiunea civila separat de procesul penal, dupa cum tot ea este cea care
poate sa dispuna de acest instrument juridic in cursul procesului penal, actiunea civila
alaturata actiunii penale fiind guvernata deprincipiul disponibilitatii. Principiul disponibilitatii
este caracteristicprocesului civil, iar, in lumina lui, persoana vatamata poate determina nu
numai axistenta actiunii civile in cadrul procesului penal – prin declansarea procedurii
judiciare, prin formularea cererii de constituire de parte civila, ci si continutul acestei actiuni,
prin stabilirea cadrului procesual in privinta partilor si din perspectiva apararilor formulate.

e) Este o actiune accesorie actiunii penale, desfasurandu-se dupa normele procedurii penale.
Actiunea civila nu poate fi exercitata daca nu a fost pusa in miscare actiunea penala, iar
prejudiciul care poate fi solicitat este doar cel rezultat din fapta vizata de actiunea penala.
Accesorietatea actiunii civile in procesul penal nu trebuie asimilata principiului accesorium
sequitur principale, deoarece actiunea civila chiar exercitata in procesul penal nu urmeaza
1
M. Udroiu, op. cit. p.77
2
A. Andone-Bontas, G. Bodoroncea, M. Bulancea, V. Constantinescu, D. Gradinaru, C. Jderu, I. Kuglay, C.Meceanu,
L. Postelnicu. I Tocan, A. R. Trandafir, op. cit. p. 137
3
M. Udroiu, op. cit. p. 80
4
Gh. Mateut, Procedura penala. Partea generala, Ed. Universul Juridic, 2019, p. 160-163
5
Ibidem
6
M.Udroiu, op. cit. p.80
 soarta actiunii penale, solutiile fiind nu numai esentialmente diferite, dar uneori
contradictorii. Actiunea civila este esentialmente o varietate a ctiunii civile generice, avand
unele diferente specific. Actiunea civila nu se disociaza de elementele care ii sunt specific
actiunii civile generale, ci doar le particularizeaza in procesul penal 1.

Spre deosebire de actiunea civila exercitata in fata instantei civile, in cazul in care este alaturata
actiunii penale, actiunea civila imprumuta unele elemente de oficialitate de la aceasta:

a) Instanta de judecata trebuie sa se pronunte din oficiu cu privire la restabilirea situatiei

anterioare savarsirii infractiunii2;
b) In cazul in care persoana vatamata este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu
capacitate restransa3 de exercitiu fiind exercitata din oficiu de procuror,a carui interventie
este obligatorie daca reprezentantul legal ramane in pasivitate 4.
c) Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie in cazul in care persoana prejudiciata este lipsita
de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa 5.

IV. Subiectii actiunii civile

Potrivit art. 19 alin. (2) Codul de procedura penala, partile actiunii civile exercitate in procesul penal
sunt numai inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente in calitate de titular ai
drepturilor subiective si obliatiilor correlative deduse judecatii in vederea protectiei lor juridice 6.

In cazul persoanelor lispsite de capacitate de exercitiu sau a celor care au capacitate de exercitiu
restransa, statul, prin intermediul Ministerului Public poate exercita actiunea civila in procesul penal
fara a deveni parte in aceasta actiune7.

1. Partea civila

Partea civila este persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal si
este parte in procesul penal8.

Au calitate de parte civila si succesorii personei prejudiciate, daca exercita actiunea civila in cadrul
procesului penal9.

1
I. Deleanu, Actiunea civila in procesul penal in Dreptul nr. 5/2009, p27-29, 34.
2
Art. 25 alin. (3) Cod procedura penala
3
Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sunt: minorul care nu a implinit varsta de 14 ani si interzisul
judecatoresc, potrivit art. 43 alin. (1) Cod. civ. Iar cele cu capacitate de exercițiu restransa sunt minorii care au
implinit varsta de 14 ani, după cum dispune art. 41 alin. (1) Cod. Civ..
4
Gh.Mateut, op. cit. 160-163
5
Art. 249 alin. (7) Cod procedura penala.
6
M. Udroiu, op.cit. 108
7
Ibidem

8
Art. 84 alin. (1) Cod procedura penala.
9
Art. 84 alin. (2) Cod procedura penala
 Desi denuntatorul unei infractiuni nu are calitatea de persoana vatamata,nu este exclus sa aiba
calitatea de parte civila in procesul penal (ex. Copilul victimei infractiunii de omor, care denunta
fapta descoperita, si care ulterior solicita acordarea dedaune material constand in cheltuielile
ocazionate de inmormantarea parintelui) 1;

Daca persoana prejudiciata nu are capacitate de exercitiu nu se poate constitui personal parte
civila in procesul penal, ci numai prin intermediul reprezentantului legal, daca persoana
prejudiciata are capacitate restransa de exercitiu, aceasta se poate constitui parte civila in
procesul penal daca este asistata la efectuarea acestui act de ocrotitorul legal. In cazul acestor
personae trebuie avut in vedere ca procurorul este obligat sa exercite actiunea civila in numele
persoanei care are capacitate d exercitiu restransa, daca aceasta ramane in pasivitate 2.

2. Constituirea ca parte civila in procesul penal.

Potrivit art. 20 alin (1) Cod procedura penala, consituirea ca parte civila se poate face pana la
inceperea cercetarii judecatoresti. Organele judiciare au obligatia a aduce la cunsotinta persoanei
vatamate acest drept.

Constituirea ca parte civila se poate face in scris sau oral, cu indicarea naturii si intiderii
pretentiilor, a motivelor si probelor pe care se aceasta se intemeiaza.

In cazul in care constituirea ca parte civilase face oral, organelle judiciare au obligatia de a
consemna aceasta intr-un process verbal, sau, dupa caz, incheiere de sedinta.

Dispozitiile art. 20 alin. (1),(2), si (4) Cod de procedura penala, trebuie interpretate ca insituind un
filtru de admisibilitate a cererii de constituire ca parte civila in procesul penal,instanta de judecata
constatand ca nu sunt indeplinite cerintele , respinge cererea ca inadmisibila, (inclusiv atunci
cand acesta a fost tradiv formulate), prin incheiere supusa apelului odata cu fondul 3.

In cazul in care instanta de apel dispune trimiterea cauzei spre rejudecare, persoana prejudiciata
se poate constitui parte civila doar daca instanta de control judiciar nu a mentinut niciunul dintre
actele efectuate in prima instant in cursul cercetarii judecatoresti, deoarece in acestfel este
plasata situatia in care nu a fost inceputa cercetarea judecatoreasca in cauza. Daca instant de
apel a mentinut o parte din din probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti
(ex.inscrisurile sau rapoartele de expertiza administrate) si a dispus rejudecarea careluarea
cercetarii judecatoresti, nu ar fi admisibila formularea unei cereri de constituire ca parte civila in
procesul penal, deoarece judecata se reia din stadiul cercetarii judecatoresti 4.

In cazul nerespectarii conditiilor de admisibilitate a cererii de constituire caparte civila, persoana

vatamata sau succesorii acestuia nu se mai pot constitui parte civila in procesul penal, putand
introduce actiune la instant civila.5

Pana la terminarea cercetarii judecatoresti in prima instant,conform art. 20 alin. (5) Cod
procedura penala, partea civila poate:
1
M. Udroiu, op. cit. 109
2
Ibidem
3
Ibidem
4
M. Udroiu, op.cit. 112
5
Art. 20 alin. (4) Cod procedura penala
 a) Indrepta erorile material din cuprinsul cererii de constituire caparte civila;
b) Mari sau micsora intinderea pretentiilor;
In cazul in care dupa consituirea de parte civila s-au nascut ori s-au descoperit noi pagube
material si/sau morale, aceste pagube putand fi solicitate numai in fata instantei civile,
neputand fi assimilate unei mariri a pretentiilor civile 1.
c) Solicita reperarea prejudiciului material prin plata unei despagubiri banesti, daca repararea in
natura nu mai este posibila

In cazul in care un numar mare de personae care nu au interese contrarii s-au constituit parte civila,
acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte intereselein cadrul procesului penal. In cazul in
care partile civile nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului
penal, procurorul sau instant de judecata poate desemna, prin ordonanta, respective prin incheiere
motivate, un avocet din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Incheierea sau ordonanta va fi
comunicata partilor civile, care trebuie sa incunostinteze procurorul sau instant, in cazul in care
refuza sa fie reprezentanti prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedura
communicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat la cunostinta sunt prezumate a fi
cunoscute de catre persoanele reprezentate.

Daca persoana vatamata a transmis pe cale conventionala, fie cu titlu oneros fie cu titlu gratuit,
dreptul la repararea prejudiciului unei alte personae, inainte de constituirea ca parte civila, cesionarul
dreptului litigious nu va putea exercita actiunea civila in cadrul procesului penal, ci numai in fata
instantei civile. (daca banca prejudiciata ca urmare a comiterii infractiunii de inselaciune cu ocazia
incheierii unorcontracte de credit de nevoi personale transite creanta sa unei societati de recuperare
a creantelor inainte de constituirea caparte civila in procesul penal, cesionarul creantei se va putea
indrepta impotriva debitorului cedat doar in fata instantei civile.

Daca transmiterea conventionala a dreptului la repararea prejudiciului pretins are luc dupa
constituirea ca parte civila, actiunea civila poate fi solutionata in cadrul procesului penal, sau poate fi
disjunsa de aceasta pentru a fi solutionata separate de instant penala.

Prin cesionarea dreptului la repararea prejudiciului pretins nu se transmite calitatea de persoana

vatamata, in aceste conditii pentru ca impacarea sa inlature raspunderea penala este necesara o
intelegere tripartite, intre inculpate, creditorul cesionar al dreptului la repararea prejudiciului si
persoana vatamata2, in urma caruia rezulta stingerea definitiva a conflictului civil si penal.

3. Constituirea ca parte civila in nume propriu sau iuris hereditatis

Victima dirececta a infractiunii se poate constitui in nume propriu parte civila in procesul penal.

Codul civil permite constituirea ca parte civila si a altor personae decat victim directa a infractiunii,
pentru repararea prejudiciului prin ricoseu, cauzat unor victimeindirecte, dupa cum urmeaza:

1
Art. 27 alin. (6) Cod procedura penala
2
M. Udroiu, op. cit. 110
 a) Se poate constitui parte civila in procesul penal in nume propriu persoana indreptatita,
potrivit legii, la intretinere 1 din partea celui care a decedat ca urmare a comiterii
infractiunii,fiind astfel vatamat dreptul creditorului la intretinere din partea victimei. Se poate
constitui parte civila in nume propriu si persoana care care desi nu era titularea unui drept la
intretinere avea un interes legitim, deoarece victim, fara a fi obligata de lege, ii presta
intretinerea in mod current, iar aceasta continuitate a beneficiilor patrimoniale primite cu
titlu de intretinere fiind intrerupta de comiterea infractiunii 2.
b) Pentru repararea prejudiciului nepatrimonial se pot constitui parte civila in nume propriu si
urmatoarele victim indirecte ale decesului victimei directe: asecendentii, descendentii,
fratii,surorile si sotul victimei care a decedat ca urmare a savarsirii infractiunii pentru durerea
sufleteasca incercata prin moartea victimei, precum si orice alta persoana care ar putea
dovedi existenta unui asemenea prejudiciu3;
In cazul decesului unei persone fizice, care a suferit o vatamare a integritatii corporale sau a
sanatatii prin savarsirea unei infractiuni, care nu s-a constituit parte civila in timpul vietii,
mostenitorii acestuia se pot constitui parte civila numai cu privire la prejudiciul material nu si
cu privire la cel nepatrimonial, deoarce potrivit art. 1391 alin. (4) Cod civil, dreptul la
despagubire pentru daune morale nu trece, in acestcaz, la mostenitori, care il pot insa
exercita, numai daca actiunea a fost pornita de defunct prin constituire de parte civila in
procesul penal, in cazul in care anterior decesului victim infractiunii se constituise parte civila,
solicitand atat repararea prejudiciului patrimonial cat si pe cel nepatrimonial, dispozitiile art.
1391 alin. (4) C. civ., permit mostebitorilor victimeinsa continue actiunea cu privire la ambele
forme de prejudiciu, in acest caz exercitarea actiunii avand loc iure hereditatis in conditiile art
24 alin. (1) Codul de procedura penala.
c) Unitatile spitalicesti se pot constitui parte civila in nume propriu pentru prejudiciile
patrimonialeproduse ca urmare a cheltuielilor efectuate cu ingrijirile acordate victimei directe
a infractiunii;
d) Potrivit art. 25 din Legea nr. 132/2017, in cazul in care infractiunea a fost comisa ca urmare a
unui accident rutier,asiguratorul de raspundere civilapentru prejudicii produse prin accidente
de vehicule se poate constitui parte civila pentru recuperarea sumelor platite drept
despagubiri in urmatoarele conditii:
- accidentul a fost produs cu intentie;
- accidentul a fost produs in timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale
privind circulatia pedrumurile publice ca infractiuni savarsite cu intentie;
- accidentul a fost produs in timpul cand autorul infractiunii savarsite cu intentie incearca
sa se sustraga de la urmarire;
- persoana raspunzatoare de producerea prejudiciului a condus vehiculul fara
consimtamantul contractantului;
- asiguratul a refuzat in modnejusificat indeplinirea obligatiilor sale impiedicad in acest
sens fel asiguratorul RCA sa desfasoare propria investigatie conform prevederilor art 21

1
Potrivit art. 516 Cod civil, exsita obligatie de intretinere intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si
surori, precum si intre celelalte personae anume prevazute de lege.
2
Art. 1390 Cod civil
3
Art. 1391 alin. (2) Cod civil
 alin. (3), iar asiguratorul este in masura sa probeze ca acest fapt a condus la plata
nejustificata de despagubiri.

In caz de deces, reorganizare, desfiintare sau dizolvare a partii civile, daca exista deja o constituire a
partii civile in cauza, mostenitorii sau succesorii in drepturi ori lichidatorii pot continua exercitarea
actiunii civile incepute de partea civila; pentru a fi aplicabile dispozitiile art. 24 alin. (1) Codul de
procedura penala referitoare la exercitarea actiunii civile iure hereditatis trebuie indeplinite doua
conditii cumulative:

a) mostenitorii/succesorii in drepturi sa fi facut dovada acceptariimostenirii,respective a faptului

ca sunt succesorii in drepturi ai persoanei juridice care si-a incetat existent sau a fost
reorganizata;
b) mosenitorii/succesorii in drepturi sa-si fi exprimat optiunea de a continuea exercitarea actiunii
civile, in termen de cel mult doua luni (termen procedural de decadere) de la data decesului
sau reorganizarii, desfiintarii ori dizolvarii.

Instanta penala va lasa nesolutionata actiunea civila in cazul in care mostenitorii/succesorii nu

opteaza pentru continuarea exercitarii actiunii civile in termenul de doua luni.

4. Renuntarea la pretentiile civile

Partea civila poate renunta, in tot sau in parte, la pretentiile civile formulate, pana la terminarea
dezabterilor in apel.

Renuntarea se poate face

- Prin cerere scrisa (sub semnatura private sau prin inscris autentic);
- Oral in sedinta de judecata.

Ministerul Public

Daca persoana prejudiciata nu are capacitate de exercitiu nu se poate constitui personal parte civila
in procesul penal, ci numai prin intermediul reprezentantului legal, daca persoana prejudiciata are
capacitate restransa de exercitiu, aceasta se poate constitui parte civila in procesul penal daca este
asistata la efectuarea acestui act de ocrotitorul legal. In cazul acestor personae trebuie avut in
vedere ca procurorul este obligat sa exercite actiunea civila in numele persoanei care are capacitate
d exercitiu restransa, daca aceasta ramane in pasivitate 1.

Intrucat art. 20 alin. (2) Codul de procedura penala nu distinge intre subiectii active ai actiunii civile,
de aceea si atunci cand actiunea civila este exercitata de procuror trebuie sa se supuna acelorasi
conditii prevazute de lege, adica sa se precizeze in scris sau oral cel mai tarziu pana la inceperea
cercetarii judecatoresti, motivele de fapt si de drept pe care se fundamenteaza pretentiile.

3. Inculpatul

1
Ibidem
Sub aspectul laturii civile, inculpatul este cel caruia i se imputa fapta ilicita cauzatoare de prejudicii,
fiind astfel subiect pasiv principal si parte in latura civila a cauzei.

Inculpatul, partea civila si partea responsabila, dupa caz, civilmente pot incheia o tranzactie sau o
accord de mediere cu privire la pretentiile civile.

Inculpatul, cu acordul partii civilmente, poate recunoaste in tot sau in parte pretentiile civile. In
ipoteza recunoasterii pretentiilor civile, instant oblige la despagubirii masura recunoasterii, cu privire
la pretentiile nerecunoscute pot fi administrate probe.

In cazul in care mai multi inculpate sunt trimisi in judecata pentru comiterea aceleiasi infractiuni,
raspunderea civila a acestora va fi solidara. Daca participanii la comiterea unei infractiuni sunt trimisi
in judecata in cause diferite, care nu auu fost reunite (intr-o cauza sunt trimisi in judecata coautorii,
iar in alta cauza instigatorii si complicii), fiecare instanta se va pronunta cu privire la repararea
integral a prejudiciului de catre inculpati. 1

Daca in cauza au fost trimisi in judecata mai multi inculpate care au contribuit prin fapta lor la
producerea prejudiciului, iar in cursul judecatii a intervenit decesul unuia dintre acestia, instanta se va
pronunta cu privire la actiunea civila, ceilalti inculpate raspunzand solidar pentru prejudiciul
produs.Lasarea nesolutionata a actiunii civile intervine numai in ipoteza in care singurul inculpat
trimis in judecata decedeaza incursul procesului penal 2.

Partea responsabila civilmente

Este persoana fizica sau juridical, care potrivit legii civile, are obligatia legala sau conventionala de a
repara intregul prejudiciu in intregime sau in parte, singura sau in solidar, prejudiciul cauzat prin
infractiune si care este chemata sa raspunda in proces.

Poate fi parte responsabila civilmente:

a) Persoana care exercita supravegherea copiilor minori la data savarsirii infractiunii, chiar daca
acestia au devenit majori la data sesizarii instantei ori a interzisilor judecatoresti la data
comiterii infractiunii, chiar daca ulterior acestora le este ridicata interdictia;
b) Comitetii pentru pagubele produse de prepusii lor;
c) Asiguratorul va raspunde ca parte responsabila civilmente in temeiul contractului de
asigurare si in limita asigurarii3.

A. Participarea partii responsabile civilmente in procesul penal

Participarea in procesul penal a partii responsabile civilmente se realizeaza prin:

- Introducerea acesteia in cauza,

- Prin interventia ei in cauza.

1
M. Udroiu, op. cit. p 131
2
ibidem
3
1/RIL/2016 ICCJ.
Potrivit art. 21 alin. (1) Codul de procedura civila introducerea in procesul penal a partii responsabile
civilmente poate avea loc la cererea partii civile ori a mostenitorilor sau succesorilor acesteia.

Can procurorul exercita actiunea civila, acesta este obligat sa introduca partea responsabila
civilmente in process in cursul urmaririi penale, nemaiputand sa ceara introducerea partii
responsabile civilmente in fata instantei de judecata in fata primei instante de judecata, ca efect al
DCC nr. 257/2017.

In cazurile in care persoana prejudiciata nu este lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate
restransa de exercitiu, procurorul nu poate cere.

In urma DCC nr. 257/2017 este inadmisibila introducerea in procesul penal a partii responsabile
civilmente civilmente pana la inceperea cecetarii judecatoresti. Curtea a arătat că este necesar ca
partii reponsabile civilmente sa i se asigure posibilitatea dreptului de a formula cereri si exceptii cu
privire la legalitatea sesizarii instantei, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre
organele de urmărire penala, in procedura camerei preliminare.

Prin Legea de modificare a Codului de procedura penala s-a prevazut ca in procesul penal a partii
responsabile civilmente poate avea loc pana la inceperea cercetarii judecatoresti. Aceste dispozitii au
fost appreciate drept constitutionale. Astfel prin DCC nr. 633/2018 referitoare la obiectia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind
Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciara, Curtea Constitutionala a retinut existenta unei noi viziuni a legiuitorului in cee
ce priveste structura procesului penal, astfel ca legiuitorul abroga procedura de camera preliminara si
o inlocuieste cu procedura verificarilor prealabile la judecata in prima instant pe care o include in titlul
III – Judecata, al Partii speciale.

Trebuie retinut faptul ca cercetareajudecatoreasca nu incepe cu citirea actului de sesizare si ca

momentul inceperii cercetarii judecatoresti este momentul sedintei de judecata care se declara de
catre instanta, in sedinta publica, dupa incuviintarea probatoriului 1.

Partea responsabila civilmente poate formula aprarari atat in favoarea inculpatului, dar si in nume
propriu, in vederea demonstrarii inexistentei unei raspunderi civile pentru fapta altuia.

V. Exercitarea actiunii civile

Reprezinta dreptul procesual al persoanei vatamate printr-o infractiune sau la succesorilor acesteia
de a opta intre exercitarea actiunii civila in fata instantei civile sau in fata instantei penale.

Dreptul de optiune al persoanei vatamate are, in principiu,caracter definitiv, (electa una via,non datur
recursus ad alteram), cee ace presupune ca odata aleasa calea de reparare a prejudiciului, civila sau
penala, persoana vatamata,nu poate in principiu renunta la ea, pentru a urma pe cea pentru care nu
optase initial, sub sanctiunea decaderii drepului de a a obtine repararea prejudiciului.

Potrivit art. 27 Cod procedura penala reglementeaza cazurile de solutionare a actiunii civile la
instanta civila:
1
M. Udroiu,op. cit,p. 145.
 a) Daca nu s-au constituit parte civila in procesul penal, persoana vatamata sau succesorii
acesteia pot introduce la instanta civila actiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin
infractiune.
b) Persoana vatamata sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civila in procesul penal,
pot introduce actiune la instanta civila daca, prin hotarare definitiva, instanaa penala a lăsat
nesoluționata actiunea civila. Probele administrate in cursul procesului penal pot fi folosite in
fata instantei civile.
c) Persoana vatamata sau succesorii acesteia care s-au constituit parte civila in procesul penal
pot sa introduca actiune in fata instanței civile dacă procesul penal a fost suspendat. În caz de
reluare a procesului penal, acțiunea introdusă la instanța civilă se suspendă în condițiile
prevazute la lit. g (alin. 7 din codul de procedura penala),
d) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care au pornit acțiunea în fața instanței civile, pot
să părăsească această instanță și să se adreseze organului de urmărire penală, judecătorului
ori instanței, dacă punerea în mișcare a acțiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a
fost reluat după suspendare. Părăsirea instanței civile nu poate avea loc dacă aceasta a
pronunțat o hotărâre, chiar nedefinitivă.
e) În cazul în care acțiunea civilă a fost exercitată de procuror, dacă se constată din probe noi că
prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotărârea definitivă a instanței penale, diferența
poate fi cerută pe calea unei acțiuni la instanța civilă.
f) Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acțiune la instanța civilă, pentru
repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.
g) În cazul prevăzut la lit. a, ( alin. 1), judecata în fața instanței civile se suspendă după punerea
în mișcare a acțiunii penale și până la rezolvarea în primă instanță a cauzei penale, dar nu mai
mult de un an.

Are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile, care judeca actiunea civila, cu privire la
existent faptei si a persoanei care a savarsit-o, insa nu cu privire la exsitenta prejudiciului ori a
vinovatiei autorului faptei ilicite:

a) Hotararea definitive de achitare.

b) Hotararea definitiva de incetare a procesului penal,
c) Incheierea definitiva prin care judecatorul de camera preliminara respinge ca nefondata o
plangere impotriva unei solutii de clasare sau cea prin care admite plangerea schimba
temeiula cesteia,
d) Incheirea definitiva a judecatorului de camera preliminara prin care a fost confirmata solutia
de renuntare la urmarire penala, ori cea prin care s-a dispus inlocuirea solutiei de renuntare la
urmarirea penala cu o solutie de clasare.

Are autoritate de lucru judecat in fata instentei civile cu privire la existent faptei, personei care a
savarsit-o, precum si cu privire la existent prejudiciului (nu si a intinderii acesteia) ori a vinovatiei
autorului faptei ilicite, hotararea definitive prin care se dispune:

a) Condamnarea
b) Renuntarea la aplicarea pedepsei
c) Amanarea aplicarii pedepsei
Potrivit art. 29 Cod procedura penala:

Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care
judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o. Instanța civilă nu
este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește
existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite.

Hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de
lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența faptei penale, a persoanei care a
săvârșit-o și a vinovăției acesteia.

Potrivit art. 486 alin. (2), În cazul în care instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției și între
părți nu s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere cu privire la acțiunea civilă, instanța lasă
nesoluționată acțiunea civilă. În această situație, hotărârea prin care s-a admis acordul de
recunoaștere a vinovăției nu are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în fața
instanței civile.

VI. Exercitarea actiunii civile de catre sau fata de succesori

Acțiunea civilă rămâne în competența instanței penale în caz de deces, reorganizare, desființare sau
dizolvare a părții civile, dacă moștenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii acesteia
își exprimă opțiunea de a continua exercitarea acțiunii civile, în termen de cel mult două luni de la
data decesului sau a reorganizării, desființării ori dizolvării.

În caz de deces, reorganizare, desființare sau dizolvare a părții responsabile civilmente, acțiunea
civilă rămâne în competența instanței penale dacă partea civilă indică moștenitorii sau, după caz,
succesorii în drepturi ori lichidatorii părții responsabile civilmente, în termen de cel mult două luni de
la data la care a luat cunoștință de împrejurarea respectivă.

VII. Solutii cu privire la actiunea civila exercitata in procesul penal

Procurorul, judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara nu se pot

pronunta cu privire la admisibilitatatea si temeinicia actiunii civile exercitate in procesul penal, nu
poate decide lasarea nesolutionata si nu poate dispune disjungerea actiunea civila de actiunea
penala.

In cazul dispunerii unei solutii de clasare sau renuntare la urmarirea penala, procurorul poate lua
masuri cu privire la restituirea lucrurilor sau poate sesiza judecatorul de camera preliminara cu privire
la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat.

Când acțiunea civilă are ca obiect repararea prejudiciului material prin restituirea lucrului, iar aceasta
este posibilă, instanța dispune ca lucrul să fie restituit părții civile.

Instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală
sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.
Instanța se pronunță prin aceeași hotărâre atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile.

A. Daca pronunta o solutie de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a

aplicarii pedepsei, instant de judecata poate admite in tot sau in parte actiunea civila,
respinge ca neintemeiata actiunea civila( nu a probat prejudiciul, a fost deja reparat),
In cazul in care solutia de condamnare , de renuntare la aplicarea pedepseisau de amanare a
aplicarii pedepsei este pronuntata ca urmare a admiterii acordului de recunoastere a
vinovatiei si intre parti nu a fost incheiata tranzactie sau acord de mediere cu privire la
actiunea civila, instant penala va lasa actiunea civila nesolutionata 1.
B. Daca pronunta o solutie de achitare a inculpatului:
- Va respinge ca neintemeiata actiunea pentru cazurile prevazute la art. 16 alin (1) lit. a)
fapta nu exista, sau c) nu exista probe ca o persoana a savarsit o infractiune
- Poate admite in tot sau in parte actiunea civila sau respinge actiunea civila, in cazul
achitarii pronuntate in temeiul art. 16 alin.(1) lit. b), teza a II-a- fapta nu a fost savarsita cu
vinovatia prevazuta de lege sau art. 16 alin. (1) lit. d) - exista o cuza justificativa sau de
neimputabilitate,
- Lasa nesolutionata actiunea civla in cazul achitarii pronuntate in temeiul art. 16 alin. (1), lit
b) teza I – fapta nu este prevazuta de legea penala
C. In ipoteza in care instant dispune incetarea procesului:
- Pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. e) lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea
organului competent ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în
mișcare a acțiunii penale; f) a intervenit amnistia, decesul suspectului ori al inculpatului
persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică; ( cu
exceptia prescriptiei raspunderii penale), lit. i) există autoritate de lucru judecat; lit. j) a
intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii, ori in cazul retraagerii
plangerii prelabile [art. 16 alin. (1). Lit.g) teza I Cod procedutra penala]
- Poate admite in tot sau in parte actiunea civila sau poate respinge actiunea civila, in cazul
prevzut la lit f) privind prescriptia raspunderii penale, si art. 16 alin. (1) lit. h) - există o
cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
- Constata stinsa actiunea civila in cazul incetarii procesului penal in urma impacarii sau in
urma incheierii unui accord de mediere [art. 16 alin.(1) lit. g), teza a II-a Cod procedura
penala.]

1
Art 486 alin. (2) Cod procedura penala