Asertivitatea

Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui

studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a constatat ca 85% din

participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr-un program

de dezvoltare a asertivitatii.

Respectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea distantei

dintre tine si acea persoana, ci si o distantare emorionala adecvata. Neimplicarea in intimitatea unei

persoane presupune de exemplu evitarea intrebarilor personale sau a oferirea de sfaturi nesolicitate. O

atitudine foarte afectiva si protectoare poate indica lipsa de respect fata de celelalta persoana.

Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere,

nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct. Persoanele

asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele asertive cauta sa-si

imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa-si apere atat

interesele sale cat si cele ale celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima

de sine.

Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci reprezinta o

exprimam increzatoar si controlat, la timpul potrivit si corespunzator situatiei (inteligent emotional).

Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducree in eroare a celorlaltii cu scopul de a

obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane. Asertivitatea

presupune o anumita sensibilitate fata de persoanele din jur din considerentul ca si ele au aceleasi

drepturi.

Suportul emotional

Suportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat ceea ce

descrii in cuvinte. Suportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane se simt

sustinute cand ceilalti fac un anumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de important precum

alte lucruri.

Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional:

 Respectul

 Loialitatea

 Toleranta

 Incurajarea

 Atitudinea pozitiva

 Empatia

 Flexibilitatea

Intr-o anumita prelungire a suportului emotional se afla „comportamentul non-verbal” al unei relatii.

Cum mesajul nu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine decat ceea ce

exprima o persoana. Carl Rogers a formulat expresia care o descrie probabil cel mai bine: ”atitudine

pozitiva neconditionala

Abilitatile Sociale

Abilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu toate

acestea, este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si inceraca sa

traiasca dupa asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de vedera psihologic

este important sa te intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara despre propria persoana si

costientizand de propriile nevoi. Trebui sa ne straduim sa avem relatii din care toata lumea are de

castigat (de tip Win-Win).

„Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice bine pe care pot sa-l fac, sau orice bunatate pe care

o pot arata aproapelui meu, lasa-ma sa o fac ACUM. Lasa-ma sa nu o neglijez sau sa o aman

deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata ” – Stephen Grellet

Acceptarea Celorlalti

Acceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de motive

pentru a nu ii acceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.

In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super–generalizari.

Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici

pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar

calitati negative. Levi–Straus, un sociolog francez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii.
Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o

persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe

ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare in functie de diferentele pe care le observam.

„Sunt mai puternic deci sunt mai bun”. Este important sa intelegem ca a fii diferit nu implica in a fi

mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite

situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai buna sau mai proasta. Persoanele care nu se

accepta asa cum sunt de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine.

Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa

care sa genereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie de pompieri poate

fi considerat inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are

de facut. Acceasi persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea

inadecvat, nu pentru ca este o persoana „rea” ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. Aici

Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.

Shakespeare a spus : „Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi.” Ar trebui

sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i acceptam pe ceilalti si pe noi

insine si sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a-i judeca pe altii, sau pe

noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. Abilitatile Sociale si beneficiile

acestora nu pot fi negate.

Unele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si data de noi se datorita a

doua credinte eronate:

Prima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea pe care
am pasit dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le facem
deriva din atitudinile anterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost calea cea
gresita in trecut. Moda este un prim exemplu in acest sens.

A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim
potriviti tuturor situatiilor. Fiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o experienta diferita
care a modelat aceste abilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele noastre si acestea fac
parte din propria identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o anumite abilitate care ne
impiedica sa avem rezultate bune intr-un anumit domeniu. Perfectionismul este o atitudine foarte
dura. Ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem, cu aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar
trebui sa ne comportam si cu ceilalti. Decat sa judecam cine e bun si cine nu , ar fi mai bine sa ne
intrebam: „Cum putem sa ne unim fortele astfel incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care pe
intalnim?”.

Increderea

Increderea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie. Cand avem

incredere in noi si putem extinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in schimb, aceasta

devine liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde in special de contatul

emotional cu cealalta persoana.

Cercetarile au aratat ca exista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si bolile de

inima. Cu cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste posibilitatea ca acea

persoana sa fie mahnita, iritata, nervoasa si cinica.

Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr-o cultura de incredere la nivel

inalt, membrii unei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa dezbata un conflict

intr-o maniera constructiva. Dezvoltand nivele superioare de incredere se vor reduce atitudinile

defense, competitia nesanatoasa si sabotajul.

Stephen Covey argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca gradul de

incredere al celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si competenta si e
caracterizata de onestitate, respect si credibilitate. O persoana competenta este cea care