Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Studii Europene

JAPONIA
ÎN CONTEXT
GLOBAL

Prof. Coord.: Studenți:

Monica Burcă-Voicu Ardelean Beatrice-Carla

Avadănii Ana-Maria

Bumb Marco Călin

 Cuprins
Introducere...................................................................................3
Japonia internațional....................................................................4
Agricultură................................................................................4
Pescuit.......................................................................................4
Tehnologie.................................................................................5
Japonia și restul lumii................................................................5
Japonia și Uniunea Europeană.....................................................6
Studiu de caz: Japonia și România..............................................9
Concluzii....................................................................................12
Bibliografie................................................................................13

2
 Introducere
Japonia, supra-numită și Țara Soarelui Răsare, este una din cele mai puternice țări de pe
planetă din punct de vedere al culturii, prosperității și inovației. Această țară trece printr-un
proces de formare dificil, datorat în primul rând poziției geografice, aflată la extrema extremei,
dar și din cauza mai multor factori externi și interni cu care se confruntă.

Arhipelagul Nipon este izolat de întreaga lume, fiind format din 4 insule principale și
câteva insule mai mici. Această structură geografică neobișnuită a avut ca repercursiuni formarea
unui stat descentralizat. Pe tot parcurul istoriei asistăm la alternări de putere între Shogunat și
Împărat, între centru și periferie.

Cum orice decizie are o urmare, proclamația Împăratului de a anula proprietatea privată
pentru a centraliza statul, după modelul chinez al dinastiei Tang, aduce după sine revoltele
nobililor care creează a doua mare putere în stat: Shogunatul. Această putere nobilă militară se
impune prin forță și reușește să submineze autoritatea împăratului până când acesta ajunge să
aibă doar putere simbolică.

Fiind un stat insular, cucerirea lor era foarte dificilă, posibilă doar pe cale navală.
Atacatorii străini nu reușesc să atace și să supună poporul japonez, iar datorită pericolului
subliniat prin repetatele atacuri asupra lor, Shogunatul decide închiderea tuturor granițelor
Japoniei. Acest lucru are ca urmare oprirea dezvoltării economice și încetinirea inovației, o
stagnare din punct de vedere tehnologic, fiind de altfel prima mișcare împotriva globalizării. Un
avantaj al acestei închideri este întărirea culturii Japoneze, orientarea spre tradiție prin
învățăturile samurailor și dezvoltarea spiritului național.

Anul 1868 aduce cu sine o schimbare colosală, deoarece Japonia intră într-o eră de
occidentalizare, după două secole de izolare, în urma cotropirii americane. Cu toate acestea, „fii
samurailor nu s-au declarat niciodată dinainte învinși [...] și cu toată ura și neîncrederea lor
firească față de niște posibili invadatori, japonezii au respectat întotdeauna spiritul unei civilizații
pe care au avut inteligența să dorească a o asimila”.1

Prin urmare, Japonia alege să adopte obiceiuri din exterior, pe baza fodului național și să
îl transforme în ceva mai bun, să îl aducă la un standard mai ridicat la care să se poată folosi de
el. Acceptă idei dar nu se lasă colonizată, întrucăt nu își va da niciodată tradiția și cultura la o

1
Vadime & Danielle Elisseess, Civilizația japoneză, Ed. Meridiane, 1996, pg. 111.
3
 parte. Această sinteză ajută Japonia să devină unul din cei mai importanți actori de pe scena
globală nu doar pe plan cultural ci și economic.

Japonia internațional
În 2019, PIB-ul raportat al Japoniei era de 5,0817 trilioane USD, fiind estimată o scădere
a acestuia în 2020, luând în considerare criza actuală și datele oferite de Banca Mondială.

Conform IMF (International Monetary Fund) Japonia este a 3-a țară ca PIB și a treia cea
mai dezvoltată putere economică. Găsim astfel în cadrul acestei surse date din ultimii doi ani și
estimările pentru anul 2020 (Tabelul 1).2

Țara Subiect Unități Note/Surse 2018 2019 2020

Schimbare Sursă: Cabinet Office of Japan
Japonia Inflație 0.979 0.477 -0.063
procentuală via Haver database
Procent din
Sursă: Cabinet Office of Japan
Japonia Rata de șomaj totalul forței 2.442 2.358 3.305
via Haver database
de muncă
Volumul importului Schimbare Sursă: Cabinet Office of Japan
Japonia 3.719 -0.702 -8.321
de bunuri și servicii procentuală via Haver database
Volumul exportului Sursă: Cabinet Office of Japan
Japonia Procent 3.486 -1.611 -11.59
de bunuri și servicii via Haver database
Tabelul 1: Inflație, Șomaj, Import, Export

Agricultură
Relieful Japoniei nu i-a permis să se dezvolte în agricultură la fel de mult ca alte state,
dar în ciuda factorilor nefavorabili, japonezii s-au adaptat, folosind culturi terasate de dimensiuni
mici. Cea mai cultivată cereală, care aduce de altfel cele mai mari profituri și vânzări este
orezul.3 Datorită faptului că sunt cei mai mari consumatori de orez, este și normal să fie și cei
mai mari producători, exportând în 2018 orez în valoare de 3.25 bilioane de yeni.4

Pescuit
Un alt sector în care Japonia s-a dezvoltat la un nivel uriaș este pescuitul și industria
maritimă. Fiind un stat insular, Japonia are acces la ocean și deci, la toată lumea. Totuși, datorită
pescuitului excesiv practicat în anii 1900, volumul de pește prins în Japonia este în cădere liberă,
estimându-se că până în 2050, acest volum să ajungă la 0. 5 Tot în această parte a economiei,

2
https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October/weo-report?
c=158,&s=PCPIPCH,TM_RPCH,LUR,&sy=2018&ey=2020&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=
country&ds=.&br=1, accesat la 06.11.2020
3
https://ro.ripleybelieves.com/what-are-biggest-industries-in-japan-5743, accesat la 06.11.2020
4
https://www.nippon.com/en/features/h00262/, accesat la 06.11.2020
5
https://www.nippon.com/en/in-depth/d00455/building-a-future-for-japan%E2%80%99s-fisheries-industry.html,
accesat la 06.11.2020
4
Japonia se face remarcată prin construcția de nave, culminând cu 1875, fluctuând în timp spre
numere din ce în ce mai mici de vase construite. Un studiu arată că în 2011, navele de mare tonaj
și transportoarele de petrol erau principalele nave construite, ajungându-se la un total de 663 de
nave construite doar în acel an.6 Câteva exemple de companii care transportă containere cu vase
japoneze, la nivel global sunt: Ocean Trans Co., K-Line, Hyundai Merchant Marine Co.

Tehnologie
Din punct de vedere al tehnologiei, Japonia este cel mai inovator stat, locul 3 mondial la
producția de mașini, unul din liderii mondiali încă din anii ‘60.7 Dintre cele mai renumite mașini
create de japonezi amintim: Toyota, Nissan, Honda, Suzuki și Mazda. Japonia își face simțită
prezența și în domeniul telefoanelor și aparaturii electronice cu brand-urile Sony sau Panasonic
ca cele mai renumite și de calitate companii japoneze.

Japonia și restul lumii

Japonia a reprezentat mereu un ajutor, un sprijin pentru țările asiatice, astfel încât, în
1990, aceste țări, incluzând Korea de Sud, Singapore și Indonezia, erau responsabile pentru
28.8% din exportul Japoniei, procent mai mic decât 34% în 1960, dar care se păstrează constant
în ultimii 20 de ani (1970-1990).8

În 2019, situația Japoniei în ce privește exporturile a fost după cum urmează:

2019 (USD) Schimbare anuală (%) Procent din total

Țară/Regiune Export Import Export Import Export Import
Asia 379,118,785 343,133,436 -6.4 -3.3 53.7 47.6
America de
Nord 148,754,269 91,092,595 -0.4 -2.4 21.1 12.6
Europa 89,929,929 100,531,366 -1.8 1.7 12.7 13.9
Orientul
Mijlociu 21,630,176 81,134,895 -1.9 -13.5 3.1 11.3
Rusia 7,173,900 14,311,740 -1.7 -8.1 1.0 2.0
Africa 9,019,034 8,411,534 10.6 -6.2 1.3 1.2
Tabelul 2: Import/Export pe regiuni în 2019

Putem astfel conclude că, Japonia exportă mai multe bunuri decât importă. Principalul
partener economic este Asia și mai exact China, care se menține ca importator magistral până în
prezent, în Septembrie 2020 fiind responsabilă pentru 21,9% din exporturile Japoniei.9

6
Organisation for Economic Co-operation and Development, Peer Review of the Japanese Shipbuilding Industry,
OECD Publications, 2016, p. 10
7
https://www.japanindustrynews.com/2016/03/japanese-automotive-industry/, accesat la 06.11.2020
8
Ronald Dolan, Japan: a country study, Library of Congress Cataloging-in-Publication Data, 1992, p. 408-412
9
https://www.jetro.go.jp/en/reports/statistics/, accesat la 06.11.2020
5
 Această putere globală a crescut într-un ritm inimaginabil încă din 1868 și nu pare să
încetinească prea curând. Statul Nipon reușește să își mențină cultura și tradiția intactă în timp ce
se situează ca una din cele mai mari puteri la nivel mondial, în toate ramurile la care are acces,
prin inovare și muncă asiduă.

Japonia și Uniunea Europeană

Pentru a ne aprofunda mai mult în economia globală a Japoniei, vom analiza relația
economică a acesteia cu Uniunea Europeană. Între cele două puteri există o legătură strânsă,
întrucât sunt parteneri importanți din punct de vedere strategic, politic și economic deja de
aproape 5 secole. Cele două au în comun realizări colosale din punct de vedere economic,
acoperind împreuna 40% din PIB-ul mondial, 30% din comerțul mondial și furnizează cca 50%
din fluxul mondial de FDI (investiții straine directe).10

La 1 ianuarie 2002, a fost încheiat un Acord de recunoaștere reciprocă, care

reglementează accesul produselor pe piață, prin eliminarea barierelor tehnice. Acest Acord
operează pentru sectorul de produse electrice, R&TTE (Echipament Radio și Telecomunicații),
GMP (Bunele Practici), GLP (Bunele Practici de Laborator). Un alt acord negociat începând din
2013 de către cele două, având o importanță sporită, este Acordul de Parteneriat Economic
(APE), fiecare parte având propriul său interes în domeniu. UE aduce în discuție preocupările
sale care includ domeniile licitațiilor publice, FDI, sănătatea, telecomunicații, transportul aerian
și naval și serviciile financiare, în timp ce Japonia s-a orientat asupra problemelor conexe la
legislația de mediu, standardele de contabilitate, permisele de muncă și rezidența și permisele de
conducere auto.11 Putem înțelege astfel că cele două părți au interese destul de diferite, interese
care totuși le-au unit prin acest acord, eliminând pe parcurs în jur de 98% din toate tarifele și
barierele netarifate și modernizarea regulilor comerciale, un important efect fiind reducerea
prețurilor de achiziții pentru piesele de mașini japoneze în UE, Japonia primind, în schimb, o
reducere de 30% pentru brânzeturi europene. Alte puncte-cheie ale acestui tratat sunt: creșterea
exporturilor UE de carne de vită și crearea unor oportunități pentru exporturile carne de porc,
înlăturarea obstacolelor economice în domeniul căilor ferate, înlăturarea tarifelor la produse
cosmetice, chimice, textile și articolele de îmbrăcăminte în sectoarele competitive ale UE și
deschiderea unor noi piețe de servicii, printre acestea numărându-se e-commerce,
telecomunicații, transport și servicii financiare.

10
Îndrumar de Afaceri în Relațiile cu Japonia 2018, pagina 7, accesat 06.11.2020.
11
Îndrumar de Afaceri în Relațiile cu Japonia 2019, pagina 7-8, accesat 06.11.2020.
6
 Negocierea eliminării complete sau reducerea barierelor tarifare și netarifare în domeniul
comerțului reciproc, a fost însă finalizată la 9 decembrie 2017, din februarie 2019 urmând să
intre în vigoare Acordul Comercial dintre UE și Japonia. Fostul președinte al Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker a declarat asupra noului acord „La aproape cinci secole după ce
europenii au stabilit primele relații comerciale cu Japonia, intrarea în vigoare a Acordului de
parteneriat economic UE-Japonia va aduce relațiile noastre comerciale, politice și strategice la
un cu totul alt nivel. Îmi exprim aprecierea față de votul de astăzi al Parlamentului European,
care consolidează mesajul fără echivoc al Europei: împreună cu partenerii și prietenii
apropiați, precum Japonia, vom apăra în continuare comerțul liber, reciproc avantajos și bazat
pe norme. Și, dincolo de vorbe sau intenții, acest acord va aduce beneficii semnificative și
concrete întreprinderilor și cetățenilor din Europa și Japonia.”12 Aceste cuvinte reușind să
captureze esența Acordului comercial dintre cele două puteri.

Parteneriatul comercial dintre Japonia și Uniunea Europeană a avut de suferit multe

fluctuații pe parcursul anilor, mai ales în ultimele decenii, înregistrând o scădere semnificativă în
2009, apoi importul UE de bunuri din Japonia urcând înapoi până în 2011, după care a scăzut din
nou în 2014, la 56,6 miliarde EUR, reușind să crească înapoi până în 2016 la 66,7 miliarde EUR.
Cu toate acestea, Japonia rămâne cel de-al șaselea cel mai important partener comercial al UE.
2009 a reprezentat o creștere și pentru exporturi, care au reușit să ajungă în 2012 până la 55,7
miliarde EUR, păstrând, relativ, același pas, până când a avut o creștere majoră în 2016,
ajungând la 58,1 miliarde EUR. Analizând aceste 2 date de import și export se poate ajunge la
concluzia că deficitul comercial dintre UE și Japonia a ajuns la sub 10 miliarde EUR în ultimii
ani. 2010-2016 au reprezentat o perioadă de o creștere colosală a exporturilor UE de servicii
către Japonia, înregistrând o ridicare de 50%, de la 19 miliarde la peste 29 miliarde EUR, pe
când importurile au ajuns de la 13 miliarde la 16 miliarde EUR. Pe lângă astea, în 2015, UE a
devenit și investitor net în Japonia.

Investițiile străine directe ale UE în Japonia, variind, desigur, în funcție de rata de schimb
a yenului, au crescut in 2015 la 10,9 miliarde EUR, pe când investițiile japoneze în UE au fost de
6,1 miliarde EUR.13 Uniunea Europeană este a doua cea mai importantă destinație de investiții a
Japoniei, după SUA, Japonia fiind mai dependentă de UE din acest punct de vedere decât invers.
Spre exemplu, în anul 2015 s-au înregistrat 5074 de întreprinderi japoneze care asigurau un
număr de 625000 de locuri de muncă și având o cifră de afaceri de 375000 milioane EUR, în
contrast cu 1347 de întreprinderi ale UE pe teritoriul Japoniei, cu un număr de 167192 de locuri

12
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_18_6749, accesat 06.11.2020.
13
Îndrumar de Afaceri în Relațiile cu Japonia 2019, pagina 8-9, accesat 06.11.2020.
7
de muncă, și o cifră de afaceri de 86684 milioane EUR. 14 Din punct de vedere al IMM-urilor
deschise de Uniunea Europeană în Japonia (care sunt într-un număr mai mare decât
multinaționalele europene), acestea sunt concentrate într-un număr mai redus de sectoare de
activitate, în timp ce marile companii sunt mult mai egal distribuite. Spre exemplu, arii de
activitate precum Agricultura, Păduritul și Pescuitul; Mineritul și Carierele; Mâncarea; Băuturile,
care pot avea deschise chiar si 96 de firme, comparativ cu Produsele de Tutun, în a cărui sector
s-au deschis 42 de firme.15

Pentru o privire de ansamblu, principalele bunuri exportate de către Japonia către UE

sunt: mașinării, autovehicule, produse chimice, plastic și instrumente medicale și optice, și
bunurile importate către Japonia din UE sunt de asemenea, produse chimice, autovehicule,
mașinării, instrumente medicale și optice, și, de asemenea, mâncare și băutură.

Integrarea economiei japoneze în Uniunea Europeană este, de asemenea, evidențiată prin

existența remarcabilă a multinaționalelor japoneze în UE, lucru care nu poate fi spus atunci când
vine vorba de multinaționalele europene pe teritoriul Japoniei, fiind mai reduse ca număr.
Potențialele motive pentru aceasta sunt atât de natură economică, cât și culturală. Din punct de
vedere economic, Japonia nu dispune pe teritoriul propriu, de resurse naturale, ceea ce ar putea
trezi dezinteresul Uniunii Europene de a-și deschide acolo companii, iar din punct de vedere
cultural, Japonia mereu s-a evidențiat prin o distanțare față de obiceiurile altor țări, adoptând o
poziție de defensivă când vine vorba de pătrunderea influențelor străine pe propriul teritoriu.

Japonia și Uniunea Europeană sunt două puteri economice dezvoltate, care reușesc să se
completeze una pe alta, Japonia exportând bunuri industriale și servicii, în timp ce Uniunea
Europeană ajută Japonia prin oferirea de materii prime, în ultimii ani dezvoltând exportul
produselor de agricultură și mâncare. Relațiile lor continuă să se îmbunătățească în timp ce se
ajung la noi negocieri cu privire la libera circulație și taxe cât mai favorabile pentru ambele părți.

14
The Economic Impact of the EU-Japan Economic Partnership Agreement (EPA), pagina 15, accesat 06.11.2020.
15
The Economic Impact of the EU-Japan Economic Partnership Agreement (EPA), pagina 18, accesat 06.11.2020.
8
 Studiu de caz: Japonia și România
Pentru un ultim studiu de caz vom analiza relațiile economice existente între Japonia și
România. Relațiile dintre aceste două state sunt speciale, fiind ”fundamentate pe valori comune
și pe convergența pozițiilor față de problemele internaționale„ 16și datează încă din 1917, la nivel
de legație, după fiind întrerupte în contextul celui de-al Doilea Război Mondial pe data de 31
octombrie 1944 și reluate în 1959.17 În anul 1960 are loc semnarea, la Tokyo, a Acordului
comercial și de plăți româno-japonez care își încetează valabilitatea în urma aderării României la
Uniunea Europeană, astfel încât, din 2007, raporturile comerciale ale acestor două țări sunt
reglementate de regimul juridic al UE. Printre alte acorduri se numără și: tratatul de prietenie și
alianță (1969), acordul cu privire la renunțarea la taxe de viză și acordarea de facilități în
domeniul vizelor, aranjament privind cooperarea în domeniul științei și tehnologiei (1975),
Memorandum de înțelegere între Bursa de valori București și Bursa din Tokyo (1999), etc.18 Cu
toate acestea, prevederile specifice din unele tratate bilaterale româno-nipone rămân în vigoare.
Pentru Japonia, România, în anul 2018, a fost al 53-lea partener la importuri și al 60-lea la
exporturi, valoarea exporturilor nipone publicate de Ministerul de Finanțe Japonez fiind de circa
444 milioane de dolari, iar valoarea importurilor fiind de circa 851 milioane de dolari, astfel din
perspectiva datelor japoneze, în acest an se înregistrează cel mai mare nivel de schimburi
comerciale bilaterale din perioada 2014-2019,urmând ca în anul 2019, semestrul I să apare o
scădere semnificativa a acestor numere, exporturile nipone scăzând la 206 milioane de dolari, iar
importurile la 473 milioane de dolari. Totuși aceste date oferite de Japonia diferă semnificativ de
datele procurate de statistica vamală românească, din care reiese că, în anul 2018, Japonia
importă din România produse în valoare de circa 296 milioane de dolari si exportă 413 milioane
de dolari. Printre bunurile exportate de către Japonia, principalele produse, prezentate în ordine
descrescătoare sunt: autoturisme și autovehicule pentru transport de persoane, părți și accesorii
de autovehicule, rulmenți cu bile, cu galeți, cu role sau cu role-ace, aparate comutare, tăiere,
protecție circuite electrice sub 1000 V și mașini, dispozitive mecanice care funcționează
individual, acestea reprezentând procentual din totalul exporturilor: 11,7%, 7.1%, 5.9%, 5.1% și
respectiv 5%. Cât despre principalele bunuri importate de către Japonia din România se numără:
lemn și produse lemnoase, alte tutunuri prelucrate și înlocuitori de tutun, instrumente și aparate

16
Ministerul Afacerilor Externe, Prima Pagina Japonia, 1 pag, http://www.mae.ro/node/2047#null, accesat în data de
11.04.2020
17
Ministerul Afacerilor Externe, Prima Pagina Japonia, 2 pag, http://www.mae.ro/node/2047#null, accesat în data
de 11.04.2020
18
Camera de Comerț și Industrie România-Japonia, Acorduri Bilaterale, https://ccirj.ro/oportunitati-de-
afaceri/acorduri-bilaterale, accesat în data de 11.04.2020
9
pentru reglarea sau controlul automat, articole de îmbrăcăminte și miere naturala, în procentaj de
53,6%, 25,9%, 3,8%, 2,7% și, respectiv, 1,7%. Observând aceste numere putem deduce ca
majoritatea importurilor făcute de către Japonia sunt de materii prime necesare datorita lipsei de
resurse naturale, iar în cazul exporturilor acestea sunt de produse finite. 19

Ca țară investitoare, Japonia ocupă locul 5 în lume, iar pentru România este de asemenea
un foarte important investitor, ocupând locul 23 în topul investitorilor străini, dintre țările
asiatice fiind întrecută doar de China, care ocupa locul 18. Cu toate acestea, analizând sectorul
de investiții, relațiile dintre Japonia și România au suferit încercări destul de grele, la începutul
anilor 90 autoritățile nipone considerând că România este o țară întârziată atât din punct de
vedere al reformelor economice, cât și democratice, astfel FDI-ul japonez fiind aproape
inexistent în România, comparativ cu alte țări din Europa, în anul 2012, din procentajul total de
FDI japonez, doar 2% era trimis în România, în timp ce în alte țări din estul Europei precum
Polonia, Republica Cehă și Ungaria primind 11%, 10% și, respectiv, 7%, aceste valori fiind în
continuare neînsemnate dacă este să le comparam cu cele din țările vestice. Pentru a întări
relațiile cu România și pentru a ajuta în accelerarea procesului de reforme, Japonia a acordat
sprijin financiar și tehnic, sub forma unor împrumuturi pentru dezvoltarea infrastructurii și
energiei pe o durată de 30-40 de ani, cu o rată a dobânzii de 0,75% și o perioadă de grație de 10
ani, și de asemenea și ajutoare nerambursabile în sectoare precum agricultura, IT, sănătate,
cultură, mass-media și mediu. La acestea se adaugă și reorganizarea, în anul 2000, a Comitetului
Economic Mixt Româno-Japonez, lansarea în 2008 a Asociației de Afaceri Româno-Japoneze,
dar și acordul de 2 ani din 2009 care prevedea scutirea cetățenilor români de viză la călătoriile
turistice în Japonia, acord pe care, în anul 2012, guvernul japonez a decis să-l prelungească cu 3
ani, promovând astfel libera circulație și schimburile culturale. În anul 2014, s-au înregistrat 270
de companii cu capital japonez pe teritoriul României, dintre care 24 companii de producere și
42 de fabrici ce au acumulat un total de circa 32000 de angajați. Principalele locații alese de
Japonia pentru deschiderea de afaceri se concentrează în jurul Bucureștiului și a Transilvaniei,
majoritatea fiind din industria auto care totodată exportă majoritatea produselor lor. Astfel
printre principalii investitori japonezi din România se numără companii precum: Sumitomo
Electric Wiring System, Yazaki Corporation, Takata Petri, Fujikura Automotive care antrenează
6000, 5000, 5000 și respectiv 3000 de angajați.20 Astfel, viitorul investiților Japoniei în România
19
Ministerul Pentru Mediul De Afaceri, Comerț Și Antreprenoriat, Îndrumar De Afaceri Japonia, 35 pag,
http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/JAPONIA-Indrumar-de-afaceri-2019.pdf, accesat in data de
11.04.2020
20
Ministerul Pentru Mediul De Afaceri, Comerț Și Antreprenoriat, Îndrumar De Afaceri Japonia, 35 pag,
http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/JAPONIA-Indrumar-de-afaceri-2019.pdf, accesat in data de
11.04.2020

10
este strâns legat de perspectivele economiei globale, creșterea economică a României, dar și de
negocierile ce se vor mai încheia între Japonia și Uniunea Europenă. Cu toate acestea România
va stârni interesul Japoniei în special datorită poziționării ei geografice care ii oferă potențialul
sa devină punctul de legătură dintre Asia și Europa datorită dorinței de reînnoire a Drumului
Mătăsii, și care totodată promovează proiecte precum Black Sea synergy și strategia pentru
regiunea Dunării.21

21
Iulia Monica Oehler- Șincai, „Is Romania Attractive For Japanese Investors? A Comparative Analysis At The Eu
Level”, În Bogdan Glăvan, Romanian Economic And Business Review, București, Pro Universitaria, 2015, pp 226-
245

11
 Concluzii
Pentru o perioadă foarte lungă de timp, țările din est s-au aflat mereu în urmă din punct
de vedere al dezvoltării, spre deosebire de Vest, această mentalitate păstrându-se până acum.
Japonia, Țara Soarelui-Răsare, un titlu care dorește să evidențieze atât caracterul estic al
Japoniei, fiind o țară chiar mai estică decât China, cât și totodată să scoată în valoare unicitatea
acestei țări, care, mai degraba, în ciuda poziționării ei în est, de-a lungul istoriei s-a identificat
mai degrabă cu Vestul. Fie ca discutăm de perioada Evului Mediu, în care Japonia adoptă un
sistem feudal asamănător celui european, ori de perioada colonială, în care această țară insulară
nu doar că a evitat sa fie colonizată, ci chiar a avut tendințe coloniale. Și deși deschiderea
Japoniei către restul lumii a avut dificultățile ei datorate mentalității de izolare a arhipelagului
nipon, dorința de a rămâne competitivă cu restul puterilor statale a determinat-o să asimileze
ideile venite de peste țărm și intervenția americană care a spart blocada niponă (vasele negre ale
americanilor) a transformat Japonia de astăzi într-o importantă putere la nivel mondial
evidențiindu-se printr-o rată incredibilă a investiților, forță de muncă incredibilă, absorbția rapidă
și utilizarea eficientă a tehnologiilor și politica pro-creștere a guvernului.

Din nefericire, pe lângă cultura fenomenală și diversă pe care o deține, in contextul

actual, Japonia este dezavantajată din alte puncte de vedere, fiind dependentă de comerț, aceasta
nu dispune de un abundent de resurse naturale precum alte țări, singurul ei as din mânecă fiind
serviciile oferite. Economia ei fluctuează într-un mod constant din cauza acestor lucruri,
creșterea PIB-ului de la an la an fiind foarte scăzută în comparație cu alte țări (<1% per an) la
care se mai adaugă și îmbătrânirea populației, aceasta fiind determinată de scaderea numărului
de nou născuți și creșterea numărului oamenilor bătrâni. Dacă la începutul mileniului populația
Japoniei avea pestea 100 milioane de tineri, acum acest numar a scăzut considerabil de la an la
an, în 2019 ajungându-se la o populație tânără de aproximativ 90 de milioane de tineri.

12
Bibliografie
1. Vadime & Danielle Elisseess, Civilizația japoneză, Ed. Meridiane, 1996
2. https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October/weo-report?
c=158,&s=PCPIPCH,TM_RPCH,LUR,&sy=2018&ey=2020&ssm=0&scsm=1&scc=
0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1
3. https://ro.ripleybelieves.com/what-are-biggest-industries-in-japan-5743
4. https://www.nippon.com/en/features/h00262/
5. https://www.nippon.com/en/in-depth/d00455/building-a-future-for-japan
%E2%80%99s-fisheries-industry.html
6. Organisation for Economic Co-operation and Development, Peer Review of the
Japanese Shipbuilding Industry, OECD Publications, 2016
7. https://www.japanindustrynews.com/2016/03/japanese-automotive-industry/
8. Ronald Dolan, Japan: a country study, Library of Congress Cataloging-in-Publication
Data, 1992
9. https://www.jetro.go.jp/en/reports/statistics/
10. Japonia și Uniunea Europeană creează cea mai mare zonă economică la nivel mondial
https://www.intermodal-logistics.ro/japonia-si-uniunea-europeana-creeaza-cea-mai-
mare-zona-economica-la-nivel-mondial
11. Acordul comercial dintre UE și Japonia urmează să intre în vigoare în februarie 2019,
comunicat de presă, 12 decembrie 2018, Bruxelles
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_18_6749
12. https://ec.europa.eu/trade/policy/countries-and-regions/countries/japan/
13. The Economic Impact of the EU – Japan Economic Partnership Agreement (EPA),
European Commission’s Directorate-General for Trade
14. Îndrumar de Afaceri în Relațiile cu Japonia 2019
15. http://imm.gov.ro/wp-content/uploads/2018/11/INDRUMAR-DE-AFACERI-
JAPONIA-2018.pdf
16. https://www.economica.net/cooperare-economica-romania-japonia-discutata-de-
ministrul-manescu-si-ambasadorul-japoniei-la-bucuresti_172134.html
17. http://www.mae.ro/node/2047
18. https://ccirj.ro/oportunitati-de-afaceri/acorduri-bilaterale/

13
19. Iulia Monica Oehler-Șincai, „Is Romania Attractive For Japanese Investors? A
Comparative Analysis At The Eu Level”, În Bogdan Glăvan, Romanian Economic
And Business Review, București, Pro Universitaria, 2015,

14