UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEADE PROTECŢIA MEDIULUI

DOMENIUL : INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
PROGRAMUL DE STUDII : SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE
AGROALIMENTARĂ
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CU FRECVENŢĂ

Lucrare de examen la disciplina

POLITICI ȘI STRATEGII
GLOBALE DE SECURITATEA
ALIMENTARĂ
 UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECŢIA MEDIULUI
DOMENIUL : INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
PROGRAMUL DE STUDII : S.S.A.
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CU FRECVENŢĂ
  
 

AFACERILE ÎN SECTORUL
AGROALIMENTAR LA NIVEL
MONDIAL ÎN CONDIȚIILE UNEI
ECONOMII ÎN CONTINUĂ
SCHIMBARE
 Cuprins
Introducere............................................................................................................................................5
1. Cadrul international.......................................................................................................................6
2. Comerțul mondial cu produse agroalimentare...............................................................................6
3. Performanțele UE în comerțul agroalimentar................................................................................7
3.1. Exporturile agroalimentare din UE........................................................................................8
4. Comerțul agroalimentar cu unul dintre partenerii cheie ai UE.......................................................9
4.1. China...................................................................................................................................10
5. Concluzii.....................................................................................................................................11
Bibliografie..........................................................................................................................................12
 Introducere
Exportul continuă să fie unul dintre factorii cheie al creării locurilor de muncă în
agricultura europeană și în industria alimentară. În ultimul deceniu, reformele politicii
agricole comune au încurajat sectorul agroalimentar al UE să își îmbunătățească orientarea
către semnalele din piață și să devină astfel mai competitivi. În această perioadă, sectorul
agroalimentar al UE a beneficiat de extinderea lanțurilor valorice globale. Drept urmare,
valorile exportului agroalimentar s-au dublat și UE şi-a asigurat poziția unui furnizor
competitiv la toate nivelurile lanțului valoric agricol. Pe lângă exportul de furaje și produse
alimentare, exporturile din UE sunt reprezentate în special de exportul de vinuri, cereale,
carne, ulei de măsline și produse lactate .O treime din valoarea exportului este generată de
băuturi și produse din industria alimentară cum ar fi pastele, mâncarea pentru sugari și alte
produse procesate. Produsele agroalimentare reprezintă mai mult de 7% din totalul mărfurilor
exportate din UE. Deși unele state membre și sectoare au suferit în continuare de restricțiile la
import impuse de Federația Rusă și din cauza prețurilor mici ale pieței mondiale, performanța
comerțului agricol în UE a fost pozitivă în 2015, cu valoarea exporturilor agroalimentare
crescând la 129 miliarde EURO, iar excedentul comercial net la 16 miliarde EURO .

Cuvântul cheie al politicii comerciale a comerțului agroalimentar din UE a fost:

diversificarea produselor pentru export, care au permis UE să mențină un nivelul ridicat al
exporturilor și, în consecință prima poziție ca exportator mondial. Pe lângă găsirea de noi
piețe, legături cu cele existente, partenerii au fost întăriți, deoarece aproximativ jumătate din
câștigul total al exporturilor agroalimentare din UE în 2015 a provenit din comerțul ridicat cu
China.Mai multe bariere sanitare și fitosanitare au fost ridicate în 2015 și au fost încheiate
acorduri pentru produsele UE de calitate (de exemplu, ,,Acordurile de asociere și de
liberalizare încheiate între UE și Maroc”, Luxemburg, 21 decembrie 2016), astfel crescând
oportunitățile de export. Avansează în negocieri de liber schimb acord încheiat cu Vietnam și
Acordul OMC(Organizația Mondială a Comerțului) de la Nairobi, prevăzând o disciplină în
sprijinul exporturilor, astfel deschide drumul către un comerț mai puțin denaturat pentru
mediu ceea ce poate spori creșterea expotului în continuare.

Fig.1 Comerțul agroalimentar între 2005 și 2015: între UE și China

 1. Cadrul international
Creșterea economică mondială în 2015 a continuat pe calea de dezvoltare inferioară
adoptată după criza economică globală..Criza a atins maximul în 2009, PIB-ul global
scăzând cu 1,7%, și chiar în ciuda recuperării în următorii ani, nivelurile de creștere
rămân mai mici decât în ultimul deceniu. Economia mondială din 2015 a fost
caracterizată de cererea slabă, scăderea prețurilormărfurilor și creșterea volatilității pieței
financiare în majoritate economiilor. Creșterea produsului brut mondial este estimat la
2,4% în 2015. Aceasta marchează o scădere a nivelului din 2014 de 2,6%. Creșterea
volumului global al comerțului cu mărfuri a fost sub 3% pentru al cincilea an consecutiv
în 2015 (2,8%). Valoarea comerțului global a fost chiar în declin din cauza scăderii
prețurilor mărfurilor. În ultimii cinci ani, creșterea comerțului a urmat ritmul de creștere a
PIB-ului global , în timp ce comerțul anterior a crescut de două ori mai repede ca PIB-ul.
Economiile dezvoltate au condus la creșterea comerțului mondial în ultimii doi ani.

În 2015, 70% din creșterea comerțului a provenit de la liderii economiei din Europa care
au asistat la cererea de importuri crescute . Anul 2015 a fost caracterizat de fluctuații
puternice în rate de schimb. Amortizarea monedelor majore față de dolarul american a
avut un impact asupra exportului competitivității și a cererii de import.Producția agricolă
globală a fost în 2015 la nivel înalt din cauza recoltelor bune. Acest lucru a împins
prețurile de bază ale produselor agricole în jos. Prețurile mai mici pentru importatori și
creșterea relativă,precum și competitivitatea unor exportatori datorită schimbului și a
evoluției ratei de schimb a dolarului, a susținut creșterea comerțului agricol. Agenda de
dezvoltare de la Doha a făcut un pas important în timpul OMC de la Nairobi în
decembrie 2015 care duce la un acord multilateral, privind disciplinele măsurilor de
sprijin la export.

2. Comerțul mondial cu produse agroalimentare

Clasamentul principalilor exportatori mondiali de produse agroalimentare a rămas
neschimbat în 2015, după preluarea UE28 a poziției de lider. Exporturile UE28 au ajuns
la 129 miliarde EURO, cu o creștere anuală de 5,7%. Toți exportatorii de top și-au extins
exporturile și prin urmare, au contribuit la creșterea sectorului agroalimentar global.
China a putut să-și crească oferta mondială pe piețe cu 21%. UE28 a menținut de asemenea,
rolul principal în rândul importatorilor de produse agroalimentare cu o valoare a importurilor de
114 miliarde de euro.
 Fig.2 Top țări exportatoare de produse agroalimentare la nivel mondial

3. Performanțele UE în comerțul agroalimentar

S-a evaluat producția sectorului agricol al UE28 la 410 miliarde de euro în 2015.
Agricultura și produsele alimentare, industriile și serviciile împreună asigură aproape 44
de milioane de locuri de muncă în UE. Producția de alimente și lanțul de procesare
reprezintă 7,5% din forța de muncă și 3,7% din valoarea adăugată totală în UE.
Exporturile de produse agroalimentare asigură venituri și sunt un motor pentru locurile
de muncă și creștere pentru sectorul agroalimentar european. Cu excepția anului 2009,
exporturile și importurile agroalimentare ale UE28 s-au extins continuu pe parcursul
ultimului deceniu. Rata anuală a scăzut de la 12% în 2012 la 1,6% în 2014, și a fost în
creștere din nou în 2015, cu 5,7%.
În ultimul deceniu, zona agroalimentară generală a UE28 nu s-a modificat substanțial ,
deși importurile cât și exporturile s-au dublat față de 2005. În plus, din cauza nivelului
mai mare de creștere a exporturilor, UE a devenit un exportator net începând cu 2010.

Fig. 3 Structura comerțului agroalimentar UE28 2005-2015

 Una dintre destinații, privind exportul de produse agroalimentare UE28 este China.
China a crescut de la locul cinci în 2010 la a doua cea mai importantă destinație de
export pentru UE28. În 2014, creșterea părea să se stabilizeze (+2%).
O altă creștere ar putea fi observată în 2015, când valoarea exporturilor a crescut cu mai
mult de 3 miliarde EURO. Având în vedere că Hong Kong este într-o mare extindere,
adăugând exporturile UE28 către Hong Kong ar putea sporii piața exportului spre China
la aproape 15 miliarde de euro.

Fig.4 Exporturile agroalimentare UE28 după destinație

3.1. Exporturile agroalimentare din UE

Structura mai detaliată a comerțului agroalimentar dezvăluie că portofoliul de export al
UE include produse la diverse niveluri de calitate și valoare adăugată. Vinul și băuturile
spirtoase domină coșul produselor exportate, fiecare reprezentând 8% din totalul
exporturilor agroalimentare din UE28.În 2015, grâul este încă un produs important ,
clasânduse pe locul trei, fiind urmat de mâncare pentru sugari, diverse preparate
alimentare și ciocolată. Față de anul precedent, nu au existat modificări majore la
categoriile produselor de export. Prețurile scăzute pe piață au contribuit la reducerea
valorii de export pentru lapte praf, astfel că nu au putut fi compensate prin creșterea
volumului de export. Exporturile de vinuri și băuturi spirtoase sunt din ce în ce mai
concentrate spre SUA. Consumatorii din SUA cumpără 32% (în creștere de la 30% în
2014) din toate vinurile europene exportate și 37% dintre băuturile spirtoase (34% în
2014) vândute către țări terțe.
 Fig.5 Componența produselor agroalimentare exportate de UE

Considerând Hong Kong-ul ca punct de intrare pe piața chineză și adăugarea ambelor

acțiuni la exporturile UE, China ar ocupa locul 2 pentru vinuri (15%). În ceea ce privește
exportul din UE a preparatele alimentare, China s-ar clasifica pe locul doi, iar în cazul
alimentației pentru sugari, China și Hong Kong împreună, ar reprezenta vânzările
dominante pe piață cu o cotă de 33% din total. În 2015, au fost obținute cele mai mari
câștiguri din exportul de băuturi spirtoase și vin . Valoarea exporturilor la cele două
produse împreună a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Un câștig a fost înregistrat pentru o
categorie de cereale, altele decât grâu și orez, cu + 1,2 miliarde EURO (+68%).

Fig.6 Exporturile principalelor produse după destinații de top

Pe de altă parte, cele mai mari pierderi din valoarea exportului în 2015 au fost
înregistrate pentru produsele din categoria „produse agricole și produse furajere” și anume
, lapte praf, fructe proaspete, semințe oleaginoase, brânză și zahăr.
Cea mai mare scădere a valorii la export a fost înregistrată pentru lapte praf, unde valoarea
exporturilor a rămas 840 milioane EURO cu 17% mai puțin decât în 2014. Exporturile de
fructe proaspete au scăzut, de asemenea, semnificativ cu 341 de milioane EUR (-12%).
Exporturile de fructe au suferit și ele atât din cauza prețurilor mici cât și din cauza
volumului mic de exporturi. În cazul semințelor oleaginoase, prețurile au fost mult mai
mari, dar cantitatea exporturilor a scăzut.

4. Comerțul agroalimentar cu unul dintre partenerii cheie ai UE

Acest capitol oferă o imagine de ansamblu generală asupra comerțului și performanța U.E.
China este unul din partenerii care prezintă imaginea cea mai puternică în relația
comercială reciprocă cu UE.

4.1. China

În 2015, cererea Chinei pentru importurile agroalimentare a continuat să crească din nou
cu o viteză mai mare, după o încetinire a anului precedent. Chiar dacă exporturile
agroalimentare din China (+20%) au crescut chiar mai repede decât importurile (+14%),
deficitul comercial agroalimentar s-a extins până la peste 52 de miliarde de euro.Ponderea
SUA în importurile agroalimentare din China, primul furnizor de produse agroalimentare,
s-a redus de la 24% la 22% în favoarea UE (de la 9% la 12%) care se află pe locul al
treilea. Ponderea Braziliei a fost stabilă la 18%. În timp ce valoarea exporturilor celorlalți
furnizori de vârf au crescut de asemenea, Importurile chineze din UE au crescut cu 45%
din cauza cererii crescute pentru carnea de porc și pentru mâncare pentru sugari.UE (12%)
și SUA (8%) și-au menținut ponderea în exporturile Chinei.
China - comerțul agroalimentar cu UE
Cu exporturi agroalimentare totale în valoare de 10,3 miliarde EURO și importuri în
valoare de 5,1 miliarde EURO, China este a doua cea mai importantă destinație (8% din
totalul agro-exporturilor UE) și a patra cea mai importantă origine (4,5%) pentru UE în
comerțul agroalimentar. În cursul anului 2015, cursul euro / yuan chinez a fost favorabil
exporturilor UE, acesta fiind exportatorul net de produse agroalimentare în China din
2011, soldul comercial este din ce în ce mai în favoarea UE în 2015, în valoare de 5,2
miliarde de euro, când exporturile au crescut din nou considerabil după 2014.
China cere în principal o gamă selectată de produse din UE. Cea mai bună categorie de
produse din 2015 a fost alimente pentru sugari și alte cereale sau preparate din lapte
(13%), urmate de piele brută(11%).
Produsele din carne (10%) și carnea de porc(9%) demonstrează interesul față de carnea de
porc din UE în exporturile din China.
În importuri, structura din 2014 și 2015 arată aproape identic.
Legumele proaspete și uscate domină cu 11%, urmată de preparate din carne și grăsimi
animale(10%), preparate vegetale(9%), fructe tropicale (8%), mătase și semințe
oleaginoase (ambele 6%).
 Fig.7 Structura comerțului agroalimentar UE28 cu China în perioada2005-2015

Fig.8 Compoziția exporturilor agroalimentare ale UE în China în 2015

5. Concluzii
 Pe perioadă de 10 ani, care au fost luați în calcul, UE arată că poate să fie o
putere economică puternică, astfel că a reușit să dezvolte în domeniul
agroalimentar o rețea de exporturi, în cele mai mari puteri economice, la nivel
mondial.
 Din punct de vedere al strategiei comerțului cu produse agroalimentare, UE
reușește să intre și pe o zonă de piețe noi, renunțând chiar la parteneri mai
vechi.
 Încearcă în permanență să gasească o balanță între import și export, dar se
orientează clar spre export, încercând diversificarea produselor exportate, și
menținând încontinuu calitatea acestora.
 Deoarece menținerea calității produselor și a consecvenței în relațiile cu
diferite economii mondiale, UE reușește să schimbe multe locuri în
clasamentele mondiale în ceea ce privește comerțul cu produse europene.
 Datorită pandemiei de Corona virus, UE caută soluții noi pentru a reuși să
mențină exporturile la un nivel ridicat chiar dacă economia la nivel mondial a
arătat o scădere.

Bibliografie
1. https://eur-lex.europa.eu/oj/direct-access.html?locale=ro
2. https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2011:194:0006:0013:RO:PDF
3. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/food-farming-
fisheries/trade/documents/map-2016-1_en_0.pdf
4. https://ec.europa.eu/info/index_en