Ce este motiunea de cenzura si care este scopul urmarit de aceasta ?
Moţiunea de cenzură este simetric opusă votului de încredere, întrucât prin adoptarea ei, Parlamentul retrage încrederea acordată Guvernului la învestitură. Mandatul de încredere, singurul pe temeiul căruia Guvernul poate funcţiona în mod normal, constituie esenţa raporturilor dintre Parlament şi Guvern, din care rezultă autonomia, expresie a principiului separaţiei dintre puterea legislativă şi cea executivă şi colaborarea lor, îndeplinirea rolului constituţional ce revine fiecăreia dintre cele două autorităţi publice. Potrivit art.113 din Constituţia republicată:“(1). Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. (2). Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. (3). Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. (4). Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.”
Care sunt diferentele intre motiunea de cenzua si motiunea simpla?
Moțiunea de cenzură este actul prin care este exprimată voința întregului Parlament, însemnând că adoptarea unei moțiuni de cenzură se face în ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului. Efectul adoptării unei moțiuni de cenzură este retragerea încrederii Guvernului. Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numarul total al deputaților și senatorilor și trebuie comunicată Guvernului la data depunerii. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității absolute, aceasta însemnând jumătate plus unu din numărul total al deputaților și senatorilor, pe cand motiunea simplă repezintă poziția unei singure Camere componente a Parlamentului prin care își poate exprima poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Moțiunile simple se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
Care sunt formele de raspundere a Guvermului?
Potrivit art.109 alin.(1) din Constituţia republicată., “răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. ”.